Avec l’aide de madame le professeur Mioara Clius, de la Faculté de Géographie de l’Université de Bucarest, j’ai été informée sur le projet “Le Site Natura 2000 La Vallée de Mostiştea – Pais de l’eau au cœur de la Plaine Roumaine”. Ce projet appartient à l’association Le Centre pour l’Education en vue d’un Développement Durable (CEDDu), et a comme but d’accroître la visibilité des espèces protégées au niveau des membres des communautés locales et régionales.

Le projet a reçu le financement nécessaire à travers la Fondation pour le Partenariat et MOL Roumanie, par son programme Espaces Verts – Zones Naturelles Protégées, et a bénéficié du soutien logistique de la part de cinq partenaires : L’Association Equilibre, en tant que gardien du site et les écoles de Lehliu-Gară, Gurbănești, Valea Argovei et Frăsinet, toutes situées dans le département de Călăraşi. Le cout du projet, déroulé entre le 5 mai et le 21 juillet 2016, a été en montant de  28.545 RON, dont 70% assuré par les financeurs et le reste par la contribution de CEDDu.

Exposition aménagée dans l’école de Valea Argovei – Photo David Ovidiu

Point d’information pour le site Natura 2000 la Vallée de Mostiștea – Photo David Ovidiu

Observation ornithologique sur les bords de Mostiștea – Photo David Ovidiu

Le Concours Junior Ranger – Photo David Ovidiu

Le héron cendré – Photo David Ovidiu

Visite dans le site – le 6 juillet 2016 – Photo David Ovidiu

L’ardéidés – Photo David Ovidiu

Le pélican commun – Photo David Ovidiu

Photo du site dans le village de Gurbănești – Photo David Ovidiu

Dans le cadre du même projet, on a aménagé un point d’information sur le site, dans un espace qui nous a été offert avec générosité par l’école no. 1 de Lehiu-Gară (Rue Viitorului, no. 9, Departement de Călărași). Ici, les visiteurs peuvent trouver des renseignements intéressants sur les communautés qui se trouvent autour de la zone protégée, sur la biodiversité, les paysages et les activités qu’on peut entreprendre dans un site Natura 2000. Les éléments les plus attractifs sont les six boites avec des  plumes appartenant aux oiseaux protégés par le site et l’expérience audio des sons produits par les oiseaux, crée par un système de sonorisation assez original et en même temps simple

 

Visite dans le site – le 6 juillet 2016 – Photo David Ovidiu

Tous les matériaux didactiques et d’information réalisés dans le cadre du projet ont été inclus dans un CD, multiplié en plus de 100 exemplaires qui seront distribués dans toutes les écoles du département de Călărași. Nous espérons que, dès cet été, des groupes d’élèves viendront visiter et apprécier les merveilles naturelles de la Vallée de Mostiştea.

Est-elle … vraie? – Photo David Ovidiu

Copiii in vizită la Punctul de informare al Sitului Natura 2000 Valea Mostiștea – Foto David Ovidiu

27 juillet 2016

L’Association Le Centre pour l’Education en vue d’un Développement Durable (Centrul de Educație pentru Dezvoltare Durabilă – CEDDu)

La commune Borlești, Rue Decebal no. 61, Département de Neamț

Tel: + 0723 66 28 36

Web: www.ceddu.ro

E-mail: office@ceddu.ro

Article ecrit par Mioara Clius et introduit par Valentina Mănoiu et traduit par Mihail Mitoșeriu.

Proiectul a fost finanțat cu sprijinul Fundației pentru Parteneriat și MOL România prin programul Spații Verzi componenta Arii Naturale Protejate și s-a bucurat de susținerea logistică a celor cinci parteneri: Asociația Echilibru în calitate de custode al sitului și școlile gimnaziale din Lehliu-Gară, Gurbănești, Valea Argovei și Frăsinet din județul Călărași. Valoarea proiectului – derulat între 5 mai și 21 iulie 2016 – a fost de 28.545 RON, din care 70% a fost asigurată de finanțatori, iar 30% a reprezentat contribuția CEDDu.

Harta sitului ROSCI0130 Oltenița-Mostiștea-Chiciu

De ce am ales acest sit? Din experiențele anterioare, am înțeles că locuitorii din proximitatea unei arii protejate au nevoie de informații despre habitate și specii valoroase la nivel european, despre activități permise și interzise într-un spațiu de acest tip. Un alt motiv a fost determinat de dorința de a promova la nivel regional acest sit natural. Locuitorii județului Călărași și chiar cei din Municipiul București nu știu că au în preajma lor un sit care e o zonă umedă tipică, unde pot întâlni, pe lângă Lacul Mostiștea, râuri și lunci, chiar mici corpuri de mlaștină (Frăsinet – Pupăza), al căror peisaj e foarte asemănător cu cel al deltelor. Aceste zone umede oferă hrană, adăpost și sunt favorabile pentru cuibăritul păsărilor. Stufărișurile prezente pe malul apei sau în corpuri izolate în mijlocul acesteia oferă refugii pentru pești, amfibieni și insecte – și deci hrană pentru păsări care sunt elementele cele mai atractive ale sitului. Fie că vorbim de păsări migratoare sau sedentare, de pe malurile Iezerului Mostiștea putem vedea pescărușul albastru, barza, cormoranul mic, stârcul de noapte, stârcul cenușiu, egreta mică, egreta mare/albă sau pelicanul comun.

Expozitie amenajată la școala Valea Argovei – Foto David Ovidiu

Valea Mostiștea (ROSPA0105) este parte

Punctul de informare pentru Situl Natura 2000 Valea Mostiștea – Foto David Ovidiu

componentă a Sitului de Importanță Comunitară Oltenița-Mostiștea-Chiciu (ROSCI0130), alături de siturile ROSPA0021 Ciocănești-Dunăre cu rezervația naturală Ostrovul Ciocănești și ROSPA0055 Lacul Gălățui la care se adaugă Rezervația Naturală Ostrovul Haralambie. Acest ansamblu de arii protejate se înscrie în categoria de Arii Speciale pentru Conservare (SAC – Special Areas for Conservation).

ROSCI0130 Oltenița-Mostiștea-Chiciu cu toate ariile protejate componente a fost înființat prin hotărâri ale Guvernului României în anul 2007. Acesta este administrat de Asociația Echilibru încă din anul 2008 care a realizat și Planul de Management aflat la ministerul de resort pentru avizare. Administrarea luciului de apă aparține Administrației Naționale “Apele Române”, iar cea a corpurilor de pădure de pe maluri Regiei ROMSILVA prin Ocolul silvic Călărași.

Birdwatching pe malul Mostiștei – Foto David Ovidiu

În Situl Natura 2000 Valea Mostiștea care se încadrează în tipul limanurilor fluviatile cu o parte de coadă de lac dominată de stufărișuri și ostroave există patru habitate protejate: 3130 – Ape stătătoare oligotrofe

Concursul Junior Ranger – Foto David Ovidiu

până la mezotrofe cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau Isaëto-Nanojuncetea, 6510 – Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis), 3150 – Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de tip Manopotamion sau Hydocharition și 3270 – Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention. În sit sunt mai sunt protejate 3 specii de reptile și amfibieni, 12 specii de pești și 39 de păsări ce cuibăresc sau se află aici în pasaj.

Stârcul cenușiu – Foto David Ovidiu

Ce activități am realizat? Asociația noastră a desfășurat de-a lungul timpului proiecte în care a implicat elevii deoarece avem convingerea că aceștia sunt cei mai buni agenți ecologici. Copiii sunt vectori de informație în comunitatea locală și – odată instruiți și implicați – ei contribuie la protecția elementelor reprezentative în sit. După colectarea informațiilor am realizat un set de materiale didactice (prezentări ale sitului, portofoliu de planșe cu speciile protejate) care au fost predate de către profesori tuturor elevilor (peste 400) de la ciclul gimnazial din cele 4 școli partenere. În luna iunie 2016 aproape 150 de elevi au

participat la un concurs de cunoștințe despre Situl Natura 2000 Valea Mostiștea, iar 43 dintre ei s-au calificat în etapa finală care a presupus mai întâi o vizită de informare, observare și documentare pe teren (6 iulie 2016), iar apoi un concurs pentru obținerea diplomei de “Junior Ranger”(15 iulie 2016).

Vizita expediționară în sit – 6 iulie 2016 – Foto David Ovidiu

Egreta alba/mare – Foto David Ovidiu

Pentru că ne-am dorit să informăm locuitorii și vizitatorii din Lehliu-Gară, Gurbănești, Valea Argovei și Frăsinet despre valorile protejate în Situl Natura 2000 Valea Mostiștea, am amenajat și 4 expoziții la școlile partenere în care am evidențiat biodiversitatea sitului, zonele cu vizibilitate pentru observarea păsărilor, am realizat hărți reprezentative și imagini explicative cu ecosistemele ce pot fi întâlnite aici. Un alt produs ce are drept scop diseminarea informațiilor despre sit este broșura “Situl Natura 2000 Valea Mostiștea – Ținutul apelor din inima Câmpiei Române” ce a fost tipărită în 700 de exemplare, dar care poate fi descărcată și de pe site-ul CEDDu http://ceddu.ro/documente/Situl_Natura_2000_Valea_Mostistei.pdf.

Pelicanul comun – Foto David Ovidiu

Imagine a sitului din localitatea Gurbănești – Foto David Ovidiu

Tot în cadrul proiectului a fost amenajat și un punct de informare pentru sit într-un spațiu oferit cu generozitate de Școala gimnazială nr. 1 Lehiu-Gară (Strada Viitorului, nr. 9, Județul Călărași). Acolo vizitatorii pot afla o sumă de informații interesante despre comunitățile din preajma ariei protejate, despre biodiversitate, peisaje și activități ce se pot desfășura într-un Sit Natura 2000. Elementele de atractivitate sunt cele 6 cutii cu mostre de pene de la păsări protejate din sit, dar și experiența auditivă oferită de sunete ale păsărilor printr-un sistem simplu și original de sonorizare.

Vizita expediționară în sit – 6 iulie 2016 – Foto David Ovidiu

Toate materialele didactice și de informare realizate în cadrul proiectului au fost cuprinse într-un CD multiplicat în peste 100 de exemplare, ce va fi distribuit tuturor școlilor din județul Călărași și speram ca din aceasta vară grupuri de elevi să vină în vizită și să se bucure de minunile naturale Văii Mostiștei.

E … adevarata? – Foto David Ovidiu

Rețeaua ecologică europeană Natura 2000 are drept scop conservarea biodiversității dar și dezvoltarea socio-economică a comunităților locale, iar proiectul “Situl Natura 2000 Valea Mostiștea – Ținutul apelor din inima Câmpiei Române” a început deja să atragă turiști în acest spațiu minunat aflat la doar o oră de capitală.

Copiii in vizită la Punctul de informare al Sitului Natura 2000 Valea Mostiștea – Foto David Ovidiu

27 iulie 2016

Asociația Centrul de  Educație pentru Dezvoltare Durabilă

Comuna Borlești, Str. Decebal nr. 61, Județul Neamț

Tel: + 0723 66 28 36

Web: www.ceddu.ro

E-mail: office@ceddu.ro

Source photo Travaux illégaux d’aménagement dans le lit mineur d’une rivière (Făgăraş)

Pendant les derniers trois ans, les investisseurs ont commencé d’«implanter» les micro-hydrocentrales partout où il est possible de les construire. Le projet visant le développement de cette source d’énergie inclut presque 4000 projets sur plus de 3000 rivières de la Roumanie. Selon la Garde Environnementale, au niveau de l’an 2012, plus de 40 projets étaient en déroulement, et 488 d’autres attendaient leurs autorisations. La Société Hidroelectrica détient près de 50 micro-hydrocentrales opérationnelles et planifie la construction de quelques dizaines d’autres. Néanmoins, le problème n’est pas le nombre de centrales. En effet, elles sont une option écologique pour la production de l’électricité, qui a été adoptée même par un état modèle dans le domaine de l’écologie – la Norvège. Ce qui nous préoccupe est l’emplacement des centrales et leur processus de construction. Mais avant d’attaquer le sujet, nous devons comprendre qu’est ce que c’est une micro-hydrocentrale.

Source de la photo et des informations: www.alea.ro www.ubi-therm.ro

Dans la Roumanie, il y a un énorme potentiel pour la génération de l’hydroélectricité, estimé à 36.000 GWh/an. Malgré la nécessite de développer les micro-hydrocentrales, l’absence d’une législation réglant les conditions de construction a permis aux investisseurs, qui détiennent des autorisations et avis d’environnement, de commettre plusieurs actions nuisibles pour l’environnement, dont quelques sont assez graves.

En décembre 2011, j’ai visité une des micro-hydrocentrales en construction dans la Vallée Capra du Massif Făgăraş. J’ai été étonné par la manière de construction et par le manque de respect pour l’environnement. Dans la même période, on a assisté à une avalanche d’informations et d’articles, parfois réalisés par les ONG, sur la nécessité de mettre fin aux travaux dans le Massif Făgăraş. Un cas visait la construction de dix micro-hydrocentrales privées sur les rivières Capra, Buda et Otic, des tributaires de la rivière Argeş.

Le problème concernait la manière dans laquelle les travaux de captation de la rivière et d’emplacement du conduit d’évacuation de l’eau étaient réalisés, sans respecter les lois et même les paramètres officiels du projet. Selon l’avis environnemental issu pour la construction, la dégradation du lit et des berges de la rivière est interdite, comme, en outre, la modification ou la réduction de la section d’écoulement de l’eau. Le canal d’écoulement de l’eau captée doit se situer au mois 0.5 mètres plus haut que l niveau inondable. En même temps, il est interdit de construire dans les rivières pendant les saisons de migration et reproduction des poissons et pendant la période de prohibition du pêche pour la truite, le huchon et l’ombre commun.

On ignore aussi les normes concernant la pollution de l’environnement, qui interdissent l’emplacement des matériaux de construction directement sur le sol, qui doit être couvert préalablement avec une feuille imperméable de polyéthylène. Les outils provoquent des fuites d’huile, qui se jette dans la rivière. La zone fait partie d’un site d’importance communautaire (SCI), qui appartient au Réseau Nature 2000 (un réseau européen des zones naturelles protégées, qui contiennent un échantillon représentatif d’espèces sauvages et d’habitats naturels d’intérêt communautaire – source).

Source de la photo: Bogdan Olariu     Travaux pour la micro-hydrocentrale de Valea Capra (Făgăraş, décembre 2011)

La région du Massif Făgăraş est bien connue pour sa biodiversité et ses beaux paysages. Les changements apportés sur la végétation par le déboisement, la diminution de la biodiversité, la fragmentation des habitats et la modification des lits des rivières (altérations de la pente, la déviation et même l’obturation du cours d’eau, l’augmentation des dépôts sédimentaires dans l’eau et la réduction subséquente de la quantité d’oxygène) provoquent des dommages sévères pour l’environnement, avec un impact dévastateur.

Un environnement détruit peut être réhabilité du point de vue écologique, mais jamais restauré dans sa forme initiale. Donc, toute transformation est irréversible et présente des conséquences, parfois difficiles à estimer, pour l’écosystème. La faune peut subir les pires effets. Les vibrations et la pollution sonore chassent les animaux et les poissons sont particulièrement affectés. Un exemple dans ce sens est le poisson Romanichthys valsanicola, une espèce endémique qui, selon plusieurs spécialistes, est aujourd’hui disparue à cause de la construction du barrage de Vidraru et de son système de drainage. En présent, la truite commune (Salmo trutta) est aussi périclitée, parce que les nouveaux barrages empêchent presqu’en totalité sa migration.

 Source de la photo   Travaux irréguliers d’aménagement pour une micro-hydrocentrale (Făgăraş)

 Mais le cas du Massif Făgăraş n’est pas unique. Malheureusement, des situations similaires ont été découvertes en Suceava, sur la rivière Neagra, et aussi en Caraș Severin, dans le Massif Țarcu, où la construction des micro-hydrocentrales bloque la migration des poissons.

Mais il y a aussi des espoirs. Un cas particulier est représenté par le district de Brașov et la rivière Sebeş, où la construction du conduit qui transporte l’eau de l’amont vers la centrale est réalisée parallèlement avec le lit de la rivière, et à une distance raisonnable, de plusieurs mètres. Même si les couts sont plus grands, et la construction est mois directe et brève, le projet est vraiment écologique, respectant les normes en vigueur.

Vous vous demandez: quel est l’enjeu de ces investissements? Est-ce qu’une telle activité est rentable du point de vue économique? La réponse est étonnante : des millions d’euro peuvent être obtenus rapidement. Le seuil de rentabilité d’un projet est atteint pour un prix de l’électricité qui se trouve entre 20 et 36 euros/MWh. Mais le plus grand avantage d’une microcentrale est représenté par les certificats verts accordés pour les sources d’énergie régénérable – deux certificats pour chaque mégawatt livré dans le réseau électrique national dans le cas des centrales ayant une puissance installée jusqu’à 1 MWh par unité. Ainsi, le prix augmente d’une manière signifiante, avec entre 27 et 55 euro cents pour chaque certificat vert, selon les provisions de la Loi no. 220/2008 sur la stimulation de la production de l’électricité en employant des sources régénérables, et l’investissement est amorti facilement en 3-4 ans, et puis génère des gros profits, payés par l’état et les consommateurs. Par conséquent, même si normalement la plupart des micro-hydrocentrales ne sont pas efficientes, d’après des estimations qui prennent en considération le débit variable des rivières montagneuses, les investissements sont justifiés à cause des lois permissives, qui encouragent le développement de tels projets dans le futur proche.

Le désastre écologique qui risque de frapper l’entier chaine carpatique est déclenché, de manière paradoxale, par l’énergie verte. Comme on peut observer dans les cartes présentées, la plupart des projets sont implantés dans les Carpates, et 26% des points illustrés sur la carte ci-sous se trouvent dans des zones protégées, des sites d’importante communautaire (SCI), des zones de protection pour l’avifaune (SPA) et des parcs naturels nationaux. Si leur construction continue dans le même rythme, ces zones protégées seront inutiles dans le futur, car les espèces végétales ou animales endémiques qu’elles abritent disparaîtront sous les chenilles des excavateurs dirigés par les grands entrepreneurs d’une soi-disante énergie verte.

Malgré l’apparente légalité des documents autorisant les travaux, les carences d’un système qui reste dysfonctionnel et incapable de résoudre les plus pressants problèmes environnementaux ont conduit à un déclin écologique sans précédent dans la Roumanie. Théoriquement, conformément à la législation en vigueur, une micro-hydrocentrale ne peut pas avoir des effets négatifs sur l’environnement, mais, en pratique, la situation est très différente. Jusqu’au moment ou la méthodologie de l’évaluation d’impact environnemental s’alignera aux novelles tendances dans le domaine, et les lois deviendront plus fortes que l’influence politique et la corruption, rien ne va changer dans le cas des micro-hydrocentrales, et aussi généralement dans la Roumanie.

Mais notre position face aux événements est aussi importante. Une pétition signée par plusieurs milliers de roumains et les protestations organisées par les ONG en 2012 ont réussi d’attirer l’attention et de lancer un signal d’alarme, ralentissant le rythme des travaux et, peut-être, intimidant les constructeurs, mais les activités ont été reprises. Notre attitude est importante et, malgré l’absence des nombreux précédents dans ce sens, l’opinion du peuple a généré des changements de politique publique.

Ainsi, nous devons nous encourager de continuer nos actions avec confidence dans nos forces, espérant pour  un changement positif dans la société.

Source photo: Bogdan Olariu   Paysage dans la Vallée de Călțunul (tributaire dans la Vallée Capra, Făgăraş, décembre 2011)

Source des informations: romaniapozitiva.ro    jurnalul.ro   stirileprotv.ro    fabrica de cercetare.ro    hidroelectrica.ro    mmediu.ro

Article ecrit par Bogdan Olariu et traduit par Mihail Mitoșeriu.

We have received some great news from WWF Romania about the campaign they are currently organizing: “Mountain Rivers – The last chance”. Through the voice of PR manager Ioana Betianu, we found out that Topolog River, which is a symbol for this action, has been saved from being affected by a hydroelectric project. In this case, work on the hydroelectric station was so advanced that the authorities had already completed a number of field studies and the project had been presented in the press as a certainty. Nevertheless, on December 10^th 2013, in a case concerning a decision to continue the construction works on Topolog, the Environmental Protection Agency Vâlcea refused to support the project, thus rejecting it. Among the arguments raised, a very important element was the position taken by the administrator of the Nature 2000 site, that includes a sector of Topolog on which the project was to be built. He affirmed that the affected part belonged to an area of communitarian interest (ACI), created for the protection of certain fish species, lobsters and otters and for the preservation of habitats threatened by the expansion of human activities. WWF Romania also informs us that another successful part of this decision is the fact that for the first time since the approval for the project had been granted (2012), an environmental authority recognized the validity of this argument and applied it correctly.

 The danger is far form over, because in Romania there are hundreds of micro-hydro electrical power stations that are now in various stages of authorization, construction or functioning, located near or inside protected areas. WWF gives us a concrete figure – 300 such stations are already authorized for operation without having passed through a strategic pre-planning phase which should be accomplished both at the basin level and at a national level.

It appears that thousands of kilometers of rivers in the mountains are now in the same dangerous situation as Topolog was a couple of days ago, and the competent authorities are not likely to approve at least the majority of these projects.

If you remember, this campaign was initially planned to last 4 weeks, ending on December 14^th 2013. But because there is an acute need to correctly inform the citizens about this subject and the goal of gaining 100.000 signatures for giving the petition legal effects has not yet been reached, a decision was made to prolong the action. Citizens can still find information regarding the purpose of this campaign and we rely on the fact that all these actions will help them become more aware of the negative impact that the construction of micro-hydroelectric power stations has on the mountain rivers of their country. In addition, it is important for them to know that there are alternatives for sustainable development other than hydropower and that rivers can bring a host of other benefices even when they are not harnessed to generate electricity.

“The WWF petition is still available on the campaign website http://www.raurileromaniei.ro/salveaza-raurile/, and eagerly awaits more signatures so that our voice grows stronger and has more weight in the dialogue with the minister”. This is the slogan of WWF Romania, which we strongly support. This is how we will achieve the goals we have set for our campaign:

The designation of exclusion areas for the construction of micro-hydroelectric power stations on rivers with significant natural importance, which shall legally prevent the construction of such structures and the implementation of clear planning mechanisms for the rivers that are not included in such exclusion areas.

The issuing of an order by the minister for suspending the process of authorization, construction and functioning of new micro-hydroelectric power stations until the national planning process is implemented, in order to avoid other environmental disasters on Romanian rivers.

Changing the laws concerning the authorization, construction and functioning of new micro-hydroelectric power stations, in order to remedy the legal problems highlighted by WWF.

We would like to thank Miss Ioana Betianu, Communication Manager, and Mara Cazacu, Communication specialist – WWF Danube Carpathian Program, Romania, for the information provided and for their collaboration with Greenly Magazine.

Photo source:

http://www.ce-re.ro/campanie_mhc 

Am primit o veste bună de la asociația WWF România cu privire la campania care se desfășoară în prezent, ”Râurile de munte: o ultimă șansă”. Prin vocea doamnei manager în probleme de comunicare, Ioana Betianu, aflăm că deja râul Topolog, care reprezintă imaginea campaniei, a fost salvat de la un proiect de amenajări hidroenergetice. În cazul acestui râu, lucrările ajunseseră să avanseze până în punctul în care autoritățile relevante desăvârșiseră timp de mai multe luni studii de teren, iar presa fusese adusă la cunoștință de certitudinea amenajării sale. Și totuși, pe data de 10 decembrie 2013, într-un proces de decizie asupra continuării intervențiilor cu privire la proiectul de amenajare a râului Topolog, Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea s-a pronunțat în defavoarea sa și astfel a respins proiectul.  Printre argumente, a contat foarte mult poziția administratorului sitului Natura 2000 din face parte acel sector al râului Topolog, potrivit căruia zona aparține unui sit de interes comunitar (SCI), propus pentru protejarea speciilor de pești, a vidrei și a racului, sau pentru conservarea habitatelor influențate de extinderea activităților umane. Un alt succes al acestei decizii este faptul că pentru prima dată de când s-a emis acest aviz (în 2012), o autoritate de mediu îi recunoaște valabilitatea și îl aplică în mod corespunzător, ne mai informează WWF România.

Pericolul este încă departe de a se fi terminat, întrucât în România există sute de microhidrocentrale care la momentul de față sunt în diferite stadii de avizare, construire sau funcționare, la limita sau chiar în interiorul ariilor protejate. WWF ne informează asupra unei cifre concrete în acest sens, și anume că deja aproximativ 300 de astfel de microhidrocentrale sunt aprobate a funcționa fără a fi trecut prin faza de pre-planificare strategică, ce ar trebui efectuată la nivelul bazinelor râurilor respective, dar și la nivel național.

Se pare că mii de kilometri de râuri în etajul montan sunt în prezent în același pericol precum a fost râul Topolog cu doar câteva zile în urmă, iar autoritățile competente în domeniu sunt departe de a se pronunța în sens favorabil la măcar majoritatea dintre ele.

Cum poate țineți minte, campania a fost inițial gândită pentru o perioadă de patru săptămâni, pe data de 14 Decembrie fiind ultima zi a ei. Însă, deoarece este mare nevoie ca cetățenii să se informeze în mod corect asupra acestei teme și, mai ales, ca rezultatele campaniei, concretizate în strângerea unui număr de peste 100.000 de semnături, pentru ca petiția să își producă efectele juridice, să fie cele scontate, s-a decis continuarea campaniei. Cetățenii se pot în continuare documente asupra scopului acesteia și mizăm pe faptul că toate aceste demersuri îi vor ajuta să devină din ce în ce mai conștienți de impactul negativ pe care proiectele de construire a microhidrocentralelor pe râurile de munte îl au asupra naturii. De asemenea, aceștia este necesar să știe că există alternative de dezvoltare durabilă și că râurile aduc o sumedenie de alte beneficii chiar și în lipsa exploatării energetice a lor.

”Petiția WWF disponibilă pe site-ul campaniei http://www.raurileromaniei.ro/salveaza-raurile/ este în continuare valabilă și « așteaptă » cât mai multe semnături pentru ca vocea noastră să fie mai puternică și să aibă mai multa greutate în dialogul cu ministerul”. Acesta este îndemnul celor de la WWF România, la care noi subscriem. Cu aceasta se va putea obține tot ce a fost propus:

• Desemnarea unor zone de excludere de la construcția de microhidrocentrale, pe râuri de valoare naturală ridicată, pe baza cărora să fie împiedicate prin lege asemenea construcții, precum și implementarea unor mecanisme clare de planificare pentru râurile aflate în afara zonelor de excludere;
• Emiterea unui ordin de ministru pentru suspendarea procesului de autorizare și construcție de noi microhidrocentrale, până la implementarea acestui proces de planificare națională, cu scopul de a se evita noi dezastre ecologice pe râurile din România;
• Aducerea de modificări în legislația referitoare la avizarea, construcția și funcționarea microhidrocentralelor, așa încât sa fie soluționate problemele juridice semnalate de WWF.

Le mulțumim pentru informații și pentru colaborare cu revista Greenly doamnelor Ioana Betianu, Communication Manager și Marei Cazacu Minculescu, specialist în comunicare, WWF Danube Carpathian Programme, România.

Sursă foto:

http://www.ce-re.ro/campanie_mhc

Dacă sunteți pasionați de fotografie și aveți în colecția voastră imagini competitive din ariile protejate ale Carpaților, vă facem cunoscut concursul de fotografie al campaniei Punem preț pe natură! Iată câteva cuvinte despre concurs:

Cu siguranţă ai fotografii din concediu sau vacanţe. Dacă le-ai petrecut la noi, la munte, cu atât mai bine! Înseamnă că te poţi înscrie la un concurs foto. Poza câştigătoare va apărea în presă. Intră în concurs fotografii realizate în Munţii Carpaţi, la care trebuie automat adăugat un text în care să spui cum crezi că poate fi valorificată natura într-un mod responsabil. Nu vor fi acceptate fotografiile făcute cu telefoanele mobile. Înscrierile se pot face până pe 20 noiembrie. Mai multe detalii găseşti online, pe pagina proiectului www.punepretpenatura.ro. Tot aici vor fi anunţaţi şi câştigătorii.

Puteți trimite fotografiile însoțite de mesaj pe adresa office@next.advertising.ro. Grăbiți-vă, concursul se încheie pe 20 noiembrie!

Echipa Greenly vă urează mult succes!

Concurs foto Punem pret pe natura

Concurs foto Punem pret pe natura

Concurs foto Punem pret pe natura

Fig. nr. 1 Localizarea zonelor protejate

Proiectul conceput de această asociaţie, “Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanță comunitară: Făgetul Clujului , Valea Morii, Poienile de la Șard şi  Someșul Mic”, doreşte să atragă atenţia oamenilor asupra lucrurilor nepreţuite pe care le oferă Clujul şi să ajute la ocrotirea acestora, după cum spune managerul acestui proiect, Bálint Markó, în conferinţa de lansare de la Cluj-Napoca (Fig. nr. 2,3).

Fig. nr. 2,3 Conferința de la Cluj-Napoca

La conferinţa de lansare a proiectului au participat 120 de persoane: reprezentanţii comunităţilor, instituţiile locale, ONG-uri, experţi locali, studenţi ai universităţilor din Cluj-Napoca şi presa.

Acest proiect este finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, aferent Programului Operaţional Sectorial  “Mediu” şi are o durată de doi ani şi jumătate. Acţiunile ce vor avea loc în cadrul acestui proiect vor viza inventarierea, cartarea şi evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară şi cartarea arealului fizic al siturilor. După aceea vor urma elaborarea unor planuri de management ale siturilor, urmată de desfăşurarea unei campanii de conştientizare privind patrimoniul  natural al siturilor de interes şi conservarea acestora.  Acţiunile de conştientizare vizează organizarea unor evenimente: workshop-uri, în preajma zonelor vizate, expoziţii de fotografii, seminarii în şcoli generale şi licee, caravane ecologice, acţiuni de conştientizare precum Ziua Pământului, Ziua Orhideelor, Ziua Păsărilor, Ziua Biodiversităţii etc. Grupul organizator al proiectului doreşte de asemenea să colaboreze cu autorităţi locale şi judeţene, custodele siturilor (APM CluJ), instituţii publice şi investitori.

Localitățile implicate în proiectul Asociației sunt municipiul Cluj-Napoca, comuna Feleacu, comuna Florești, comuna Ciurila, comuna Săvădisla, comuna Baciu, municipiile Dej și Gherla, comuna Mintiu Gherlii şi comuna Mica.

În cadrul judeţului Cluj se întâlnesc 27 de situri Natura 2000, dintre care 22 sunt Situri de Importanţă Comunitară (SCI) şi 5 de Protecţie Specială Acvifaunistică (SPA). Ambele tipuri de situri nu interzic desfăşurarea activităţilor umane, în condiţiile în care zona este caracterizată de activităţi ce nu compromit mediul (pădurile, păşunile şi fâneţele au fost de sute de ani gospodărite într-un mod durabil).

Speciile de țintă sunt: plante ca pipiriguț (Eleocharis carniolica –  Fig.nr.4), moșioare (Liparis loeselii), bumbăcăriţă (Eriophorum latifolium – Fig. nr. 5), curechi de munte (Ligularia sibirica – Fig. nr. 6) și Adenophora lilifolia – Fig. nr.7, specii de fluturi ca Euphydryas aurinia – Fig. nr. 8, Maculinea teleius, Colias myrmidone, Lycaena dispar – Fig. nr. 9, Euphydryas maturna – Fig. nr. 10, Eriogaster catax – Fig. nr. 11, Leptidea morsei – Fig. nr 12 și un cosaș (Isophya stysi), specii de pești ca boarța (Rhodeus amarus – Fig. nr. 13), porcușorul de nisip (Gobio kessleri – Fig. nr. 14) și zvârluga (Cobitis taenia – Fig. nr. 15), broasca buhaiul de baltă cu burtă galbenă (Bombina variegata  - Fig. nr. 16), broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis – Fig. nr. 17) și singurul mamifer vidra (Lutra lutra – Fig. nr. 18).

        Fig.nr.4 -  Eleocharis carniolica

             Fig. nr. 5 - Eriophorum latifolium

Fig. nr. 6 - Ligularia sibirica

  Fig. nr.7  - Adenophora lilifolia

          Fig. nr. 8 - Euphydryas aurinia

                      Fig. nr. 10 -  Euphydryas maturna

Fig. nr. 11  -  Eriogaster catax

   Fig. nr 12 - Leptidea morsei

     Fig. nr. 13 -  Rhodeus amarus         

    Fig. nr. 14 -  Gobio kessleri

Fig. nr. 15  - Cobitis taenia

    Fig. nr. 16 -  Bombina variegata

Fig. nr. 17 - Emys orbicularis 

                Fig. nr. 18 -  Lutra lutra

Sursa:

Natura 2000 Cluj

Drumeția noastră virtuală prin Munții Altai se sfârșește astăzi prin surprinderea trăsăturilor lor peisagistice. Dat fiind faptul că mare parte din regiunea Altai nu este locuită de populații permanente, iar comunitățile tradiționale nu exercită o influență prea mare asupra peisajului, acest lucru le-a permis cercetătorilor să declare numeroase părți ale munților drept arii protejate. Acestea fiind spuse, să purcedem la drum!

Pentru început, ceea ce trebuie neapărat reținut este faptul că o zonă extinsă de 16178 km² - cuprinzând M. Altai și Bazinul Superior al Râului Katun a fost declarată rezervație naturală. 

Cele mai importante elemente protejate sunt  Lacul Teletskoye, Muntele Belukha și Podișul Ukok – acestea fiind cuprinse în patrimoniul natural UNESCO, sub numele de ”Altaii de Aur”. Așa cum se menționează în descrierea UNESCO a site-ului, “regiunea reprezinta secvența cea mai completă a zonelor de vegetație altitudinale, din Siberia centrală, de la stepă, silvo-stepă, păduri mixte, vegetație subalpină la vegetația alpină propriu-zisă“. În afară de vegetația specifică, se mai pune accent pe conservarea mamiferelor pe cale de dispariție la nivel global, cum ar fi leopardul de zăpadă (Panthera uncia) și oaia Argali de Altai (cea mai mare oaie sălbatică). Ibexul siberian trăiește, de asemenea, în acești munți (Foto 1).

Foto 1. Ibex-ul siberian. Sursa: http://www.worldsportfishing.com/shooting-holidays-3/russia/

Lacul Teletskoye este cel mai mare corp de apă dulce din sud-vestul Siberiei și constituie habitatul a numeroase specii de pești, dintre care cele mai valoroase sunt cega și păstrăvul. Este supranumit ”Lacul aurit” (Foto 2) și face parte din Altaiul Siberian, având o profunzime maximă de 325 metri și se află în topul celor 25 celor mai adânci lacuri din lume. Un alt record al său este transparența foarte mare, de peste 40 de metri, de unde o turbiditate foarte scăzută datorată numeroaselor cursuri de apă afluente și cristaline (70 râuri permanente și 150 temporare alimentează suprafața lacului de 348 metri pătrați), ce provin de pe versanții munților.

Foto 2. Lacul Teletskoye.  Sursa: http://alanier.at/Altai1.html

Originea tectonică a lacului poate fi lesne dedusă din forma sa alungită, pe 78 km și cu o lărgime de doar 5 km și din orientarea sa (Foto 3), de-a lungul joncțiunii a două sisteme de falii. Jumătate din rezervele de apă primite provin din sudul său prin intermdiul principalului afluent, râul Tchoulychman, iar spre nord-vest, lacul se scurge la rândul său printr-un singur curs, numit Biia, care devine, prin confluența cu râul Katoun, unul dintre fluviile cele mai importante ale Rusiei, Fluviul Obi.

Foto 3.  Harta lacului Teletskoye. Sursa: http://fr.wikipedia.org/wiki/Lac_Teletsko%C3%AFe

Muntele Belukha este considerat de asiatici un munte sacru, fiind un centru de întâlnire a spiritualiștilor budiști.  Inițial numit ”Uch Sumer”, însemnând ”3 Vârfuri”, muntelui i s-au atribuit o serie de denumiri de origine kazahă sau altaiană. Actualul nume, potrivit unor descoperiri ale arheologilor, este mai mult decât probabil a fi de sorginte sumeră, echivalând pentru triburile budiste central-asiatice cu vestita ”Shambala”, unde doar inițiații pot intra. Ceea ce este inclus în patrimoniul mondial UNESCO și în diferite forme de conservare a naturii nu sunt numai elementele naturale ale peisajului, care merg de la ghețari, păduri de conifere, pajiști alpine, diferite specii vegetale și animale, dar și vestigiile umane ale unei spiritualități ce depășește bariera timpului – morminte ale liderilor budiști din trecut, petroglife, pietre de înmormântare. 

Foto 4. Peisaj din rariștile de limită și pădurea de brad siberian din M. Altai. Sursa: www.guardian.co.uk

Nu lipsesc nici pajiștile alpine (Foto 4) sau tundrele montane care găzduiesc în special exemplare din genurile Kobresia (Foto 5) și Carex, dar acestea alături și de numeroase flori multicolore populează pajiștile de la peste 3000 m alt.

Foto 5. Exemplar de Kobresia. Sursa: www.flickr.com

Pe de altă parte, regiunea Altai reprezintă un important centru al biodiversității de plante și specii de animale montane din nordul Asiei, dintre care numeroase sunt rare și endemice. Mai mult de 1.400 plante vasculare se găsesc în Regiunea Zapovednik, iar dintre acestea 17% sunt specii endemice. Zona susține o faună diversă, inclusiv 72 de specii de mamifere și 310 de specii de păsări. 

Foto 6. Pădure de taiga din Munții Altai. Sursă: http://en.wikipedia.org/wiki/Altai_Mountains

Cea mai mare parte a M. Altai este acoperită cu specii ale pădurii de taiga (Foto 6), cu specii de cedru, zadă, larice siberian, pin, molid, brad siberian. Dintre acestea, zada și cedrul prevalează, dar se pot întâlni și alte specii de arbori și arbuști, din gama foioaselor, cum ar fi mesteacănul și plopul tremurător. Zonele alpine, situate la înălțimi mai mari de 2000 – 2400 m, oferă pajiști întinse, cu ierburi și flori diferite. Fauna este și ea foarte diversificată, întâlnindu-se exemplare de leoparzi ai zăpezii (Foto 7), elan, cerb siberian (maral), urs brun, vultur auriu, lupi, zibeline, hermeline, marmote, cai sălbatici takhi, oi Argali (Foto 8), sau ibecși siberieni (Capra sibirica). Pe versanții sudici și estici, la altitudini sub 1500 m, cresc și foioase, în special specii de fag.

Foto 8. Leopardul zăpezii. Sursa: www.descopera.ro

Foto 9. Oaia Argali. Sursa: nuesteimposibil.blogspot.com

În ciuda complexității floristice și faunistice a munților, aceștia nu au un grad de acoperire foarte mare, pădurea de conifere extinzându-se, spre exemplu, mai mult pe versanții sudici și sud-estici, iar în pe cei nordici și la altitudini mari, există suprafețe biogeografice deschise cu vegetație de stepă alpină.

Nu în ultimul rând, Platoul sau Podișul Ukok este un alt sector al Altailor, care adăpostește un ladșaft specific de stepă înaltă, temperată, acoperită cu graminee rezistente la temperaturi fluctuante și precipitații scăzute, din cauza umbrei pluviometrice proiectate de munții înconjurători. Acesta este situat la granița dintre China, Kazakhstan și Mongolia și îmbină, pe lângă specificul biogeografic al fiecărui stat, trăsături antropologice ale vieții strămoșilor preistorici. Astfel, arheologii au descoperit în permafrostul ce acoperă aproape întreaga suprafață a platoului o serie de corpuri umane neolitice mumificate și înghețate, datând din Epoca Bronzului și asociate culturii Pazyryk. Și aici trăiesc numeroase exemplare de leopard al zăpezii sau oi Argali, iar investițiile rusești și chinezești în domeniul alimentării Asiei Centrale cu gaz metan vizează construirea unor gazoducte care să treacă prin podiș. Procesele geomorfologice care afectează peisajul platoului includ alunecările de teren și avalanșele produse în timpul primăverii și verii, când permafrostul (Foto 10) se dezgheață în mare parte din grosimea lui.

Foto 10. Imagine permafrost – Platoul Ukok.  Sursa:

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ukok_Plateau_2.jpg

În concluzie, Munții Altai reprezintă o regiune caracterizată printr-o geomorfologie complexă, prin întinse zone declarate arii protejate datorită fie importanței pe care le-o dau diferite elemente geomorfologice și hidrologice (lacuri glaciare, cascade, porțiuni din limita superioară a zăpezilor veșnice, suprafețe de eroziune), fie datorită bogăției în specii floristice și faunistice ale anumitor zone, cu precădere cele în care viețuiesc Oaia Argali și Leopardul Zăpezilor. Datorită faptului că această zonă nu este foarte populată, orașele lipsind, iar satele fiind risipite în vetrele depresiunilor, în lungul râurilor, sau pe unele interfluvii cvasi-orizontale și situate la altitudini mai mici (în Rusia și Kazakhstan) și predominant nepermanente (în Mongolia), nici influența omului nu se resimte aici, dar nici comunitatea umană nu este suficient de numeroasă astfel încât să prezinte un element supus anumitor riscuri geomorfologice.

Referinte:

1.        Bridges, M., E., 1990, World Geomorphology, Cambridge University Press

2.        Popa, V., 2012, Geografia Statelor Asiei, Editura Universitară, București

4.        http://www.bluepeak.net/mongolia/mountains.html

5.        http://www.wcmc.org.uk/protected_areas/data/wh/altai.htm

6.        http://travelers-way.com/Curiozitati/muntii_altai.html

http://whc.unesco.org/en/list/768

http://fr.wikipedia.org/wiki/Lac_Teletsko%C3%AFe

- LIFE-Nature: finanțează Natura 2000, reţeaua de situri ecologice (arii protejate) europene, precum şi alte acțiuni de conservare și de studiu al biodiversității în Europa, mai ales în cadrul punerii în aplicare a directivelor “Păsări” și “Habitate”;

- LIFE-Mediu finanțează acțiuni inovatoare în domeniul planificării teritoriale (mediul urban, calitatea aerului, reducerea zgomotului etc.), a gestiunii apelor și a deșeurilor, reducerii impactului activităților economice și a politicii integrate a produselor. Finanțează, de asemenea, acțiuni pregătitoare, pe teme specifice, cum ar fi schimbările climatice sau poluare.

- LIFE-țări terțe: finanțează înființarea în țările vecine ale UE (în special cele din bazinul Mării Mediterane și Mării Baltice) a structurilor necesare pentru dezvoltarea  conservării naturii.

LIFE a debutat în anul 1992, iar în prezent s-au încheiat deja trei faze: LIFE I (1992-1995), LIFE II (1996-1999), LIFE III (2000-2006). Actuala fază a programului este LIFE+ şi se desfăşoară în perioada 2007-2013. Programul LIFE+ finanţează proiecte care contribuie la elaborarea şi punerea în practică a politicii şi a legislaţiei în domeniul mediului. Acest program facilitează în special integrarea problemelor de mediu în cadrul celorlalte politici şi, mai general, participă la dezvoltarea durabilă. Programul LIFE+ înlocuieşte o serie de instrumente financiare dedicate protecţiei mediului, dintre care programul LIFE, care l-a precedat.

Programul LIFE+ este format din trei componente:

• LIFE+ „Natură şi biodiversitate”;
• LIFE+ „Politică şi guvernare în materie de mediu”, şi
• LIFE+ „Informare şi comunicare”.

Vreţi să accesaţi aceste fonduri? Iată care sunt criteriile de eligibilitate ale proiectelor:

• să fie de interes comunitar, respectiv să aducă o contribuţie la elaborarea, aplicarea şi actualizarea politicii şi a legislaţiei comunitare în domeniul protecţiei mediului;
• să fie coerente şi fezabile din punct de vedere tehnic şi financiar, iar fondurile să fie utilizate în mod optim;
• să îndeplinească cel puţin unul din criteriile următoare:

1. să fie proiecte care promovează cele mai bune practici sau proiecte demonstrative în materie de protecţie a păsărilor sălbatice sau a habitatelor;
2. să fie proiecte inovatoare sau demonstrative la nivel comunitar, legate de obiectivele politicii de mediu;
3. să fie campanii de sensibilizare sau de formare în domeniul prevenirii incendiilor forestiere;
4. să se refere la monitorizarea pe scară largă, armonizată, completă şi pe termen lung a pădurilor şi interacţiunilor ecologice.

Pentru perioada 2014 – 2020, Comisia propune alocarea unor fonduri de 3,2 miliarde euro pentru un nou program LIFE pentru mediu şi politici climatice.

Printre noile aspecte ale viitorului program LIFE se numără:

• Crearea unui nou subprogram pentru politici climatice;
• Definirea mai clară a priorităţilor în cadrul unor programe de lucru multianuale adoptate în consultare cu statele membre;
• Noi posibilități de a implementa programe la scara mai largă prin „proiectele integrate”, care ar putea contribui la mobilizarea altor fonduri ale UE, naţionale şi private, în scopul atingerii obiectivelor de mediu sau climatice.

Surse info: http://www2.ademe.fr/servlet/doc?&id=33256&ref=16866, http://mmediu.ro/programe_finantare/life/life.htm, http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Stiri&eID=10191, http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/environment/l28021_ro.htm

Surse foto: https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/cms/farnet/sites/default/files/documents/life%20logo.jpg

Implementarea acestui proiect a presupus realizarea unei poteci tematice în Parcul Natural Putna-Vrancea, prin care s-a urmărit creşterea nivelului de informare al turiştilor, prin implicarea lor într-un proces interactiv de învăţare şi experienţă în natură despre urs, lup şi râs, cât şi îmbunătăţirea imaginii carnivorelor mari.

Obiectivele principale ale acestui proiect au fost  îmbunătăţirea conservării in-situ a speciilor de carnivore mari din Parcul Natural Putna-Vrancea, prin încurajarea relaţiilor de coexistenţă cu localnicii şi promovarea ariei protejate în contextul unor evenimente internaţionale.

Traseul de aproximativ 4 km este împărţit în trei alei – “Aleea ursului”, “Aleea lupului” şi “Aleea râsului”. Pe parcusul lui întâlnim un panou mare ce prezintă harta traseului şi câteva informaţii despre acest proiect, 10 panouri din care putem afla informatii  interesante despre aspectul, comportamentul, marcajele  teritoriale  şi dieta carnivorelor mari, o replică a unui bârlog de urs  şi trei cutii interactive. Atât la începutul, cât si la sfârşitul fiecărei alei, sunt prezenţi stâlpi de marcare a identităţii sale.

Va invităm să realizati un tur virtual al potecii tematice si să aflati lucruri inedite din viata ursului, lupului si râsului. Vă rugăm să vă simtiti liberi să apăsati pe fiecare simbol de pe hartă pentru a afla mai multe informatii.

CLICK PE LINK: http://www.blog.carnivoremari.ro/2012/09/tur-virtual-pe-urmele-carnivorelor-mari-din-rezerva%c8%9bia-naturala-ti%c8%99i%c8%9ba/

Pentru informaţii suplimentare, vă stăm la dispoziţie la tel. 0737/079047, e-mail: patrasculucianmarius@yahoo.com, persoană de contact: Pătraşcu Lucian Marius, coordonator campanie conştientizare.

Cu deosebită consideraţie,

Presedinte,

Stîngă Adrian Cosmin