L’Académie Roumaine, par l’Institut de Biologie de Bucarest, en collaboration avec l’Association Internationale pour l’Etude du Danube et le Groupe d’Action pour la Préservation des Esturgeons vous invite, le 29 juin 2013, à célébrer, avec tout le bassin du fleuve, ,,La Journée Internationale du Danube”.

À cause de leur importance pour le Danube, non seulement biologique mais aussi économique, à l’initiative de la Commission Internationale pour la Protection du Danube (CIPD), l’événement de cette année sera dédié à la promotion et protection des esturgeons.

Dans le cadre de l’événement sera présenté le programme ,,Esturgeon 2020”, réalisé pour assurer la protection et le rétablissement de ces espèces périclitées. Ce programme, élaboré par le Groupe d’Action pour la Préservation des Esturgeons, bénéficie de l’appui de plusieurs entités: la Stratégie de l’Union Européenne pour la Région du Danube (SUERD) – Région Prioritaire 6, la Commission Internationale pour la Protection du Danube (CIPD), l’Association pour l’Etude du Danube (AED), World Wildlife Fund (WWF), et d’autres organismes gouvernementales ou non-gouvernementales.

Dans le passé, les esturgeons étaient une des plus importantes richesses naturelles de la Roumanie, apportant un revenu considérable pour les pêcheries situées au long du Danube, assurant ainsi le bien-être des communautés  locales, mais aujourd’hui, ces poissons se trouvent sur le seuil de l’extinction à cause de la surpêche, du braconnage et de la destruction des habitats.

Le programme ,,Esturgeon 2020”, par son approche intégrative, avec des aspects de protection de l’environnement combinées avec des initiatives de développement économique et social, a été remarqué par la Commission Européenne, étant inclus dans le plus récent rapport de la Commission devant le Parlement sur les priorités du SUERD.

L’événement dédié à la promotion et la protection des esturgeons aura lieu le 26 juin 2013, au siège de l’Académie Roumaine, Calea Victoriei numéro 125, Aula Magna, entre 11.00 et 14.00.       

Seront présents des membres prestigieux de l’Académie Roumaine, du Ministère de l’Environnement et des Changements Climatiques, du Ministère des Ressources d’Eau, des Forêts et de la Pisciculture, l’Association Internationale pour l’Etude du Danube, l’Association ,,Ivan Patzaichin”, WWF, etc.

Brèves informations sur les esturgeons:   

·         La prohibition de la pêche des esturgeons a été introduite en Roumanie en 2006 et en Bulgarie en 2011.

·         Selon le Rapport ,,Le commerce illégal du caviar en Roumanie et Bulgarie”, réalisé par World Wildlife Fund (WWF), 83% des pêcheurs de la région du Danube et du Delta du Danube ne voient pas le pêche des esturgeons comme une menace pour la survie de l’espèce, bien que 67% d’entre eux pensent que les stocks ont une tendance de réduction.

·         La recherche relève que 68% des pêcheurs ne libèrent pas les esturgeons malgré la prohibition qui est en vigueur depuis 2006. 94% des personnes interrogées déclarent leur intention de collaborer avec les autorités à condition que les autorités elles-mêmes respectent la loi, mais seulement 45% considèrent que la dénonciation des braconniers est efficace pour arrêter la pêche illégale. 39% considèrent que la dénonciation serait inutile.

·         Les esturgeons, les seuls poissons qui produisent le vrai caviar noir, peuvent atteindre pendant leur existence les dimensions d’une voiture et pèsent jusqu’à 1.500 kilos.   

·         Les captures d’esturgeon de Roumanie se sont réduit, de 1.144 tonnes en 1940, jusqu’au 8 tonnes en 2005, avant la prohibition.

·         La Roumanie était parmi les premiers 5 exportateurs mondiaux de caviar, avec 26 tonnes de caviar exportées entre 1998 et 2006. La prohibition, comme solution unique à ce moment, est regardée avec scepticisme par les pêcheurs, bien que 90% déclarent qu’ils la respectent et sont d’accord avec le fait que les esturgeons ont besoin de protection pour survivre. Aussi, 87% des pêcheurs ont souligné le fait qu’ils souhaitent que la prohibition prenne fin rapidement et 96% veulent continuer la tradition de la pêche des esturgeons.

·         Les autorités de contrôle et les facteurs de décision considèrent l’interdiction de la pêche comme une mesure nécessaire, qui pourrait être plus efficace si elle est soutenue par des sanctions plus sévères. Néanmoins, les facteurs de décision considèrent qu’il faut réaliser plusieurs études pour continuer la prohibition imposée en 2006.

Nous remercions pour les informations données par Mme Dr. Cristina Sandu, Coordonateur du Groupe d’Action pour la Préservation des Esturgeons et Mme Cătălina Dinulescu, Consulting Business Alliance. 

Sources photo : http://www.evz.ro/detalii/stiri/apostol-programul-de-repopulare-a-dunarii-cu-sturioni-trebuie-sa-continue-920967.html

http://www.rtv.net/piata-mondiala-a-caviarului-sfideaza-criza_7629.html      

Article écrit par Valentina Manoiu et traduit par Mihail Mitoșeriu.

Fiind o parte importantă a bazinului Dunării, atât din punct de vedere biologic cât şi din punct de vedere economic, la iniţiativa ICPDR, evenimentul din acest an a fost dedicat  promovării şi protecţiei sturionilor.

În cadrul evenimentului, va fi prezentat programul “Sturion 2020”, realizat  pentru a asigura protejarea şi refacerea acestor specii periclitate. Programul elaborat de Grupul de Acţiune pentru Conservarea Sturionilor se bucură de sprijinul  Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) – Aria Prioritara 6, al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), Asociaţiei Internaţionale pentru Studiul Dunării (IAD), Fondului Internaţional pentru Natură (WWF) şi al altor organisme guvernamentale şi non-guvernamentale.

În trecut, sturionii reprezentau una dintre bogăţiile naturale ale României, aducând un venit considerabil pescăriilor amplasate de-a lungul Dunării şi asigurând bunăstarea comunităților locale, iar astăzi se află în pragul dispariției din cauza suprapescuitului, braconajului  şi distrugerii habitatelor.

Programul „Sturion 2020”, ca urmare a abordării sale integrative, aspectele de protecţie a mediului fiind îmbinate cu cele de dezvoltare economică şi socială, a fost remarcat la nivelul Comisiei Europene, fiind inclus în recentul raport al CE către Parlamentul European vizând priorităţile SUERD.

Evenimentul dedicat  promovării şi protecţiei sturionilor se va desfăşura în data de 26 iunie 2013, la sediul Academiei Române, Calea Victoriei nr. 125, Aula Magna, în intervalul 11.00 – 14.00.

Vor fi prezenţi reprezentanţi de prestigiu ai Academiei Române, Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerului Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, Asociaţiei Internaţionale pentru Studiul Dunării, Asociaţiei Ivan Patzaichin, WWF etc.

Scurte informaţii despre sturioni:

• Prohibiţia la sturion a fost introdusă în România în 2006, iar în Bulgaria în 2011.
• Potrivit Raportului “Comerţul ilegal cu caviar în Bulgaria şi România”, realizat de World Wild Found (WWF), 83% dintre pescarii de pe Dunăre şi din Delta Dunării consideră că pescuitul de sturioni nu este o ameninţare pentru prezervarea speciei, deşi 67% cred că stocurile au o tendinţă de scădere
• Cercetarea relevă că 68% dintre pescari nu eliberează sturionii, cu toate că este în vigoare interdicţia de a pescui această specie, încă din 2006. 94% dintre pescari ar coopera cu autorităţile, cu condiţia ca şi acestea să respecte legea, dar numai 45% consideră că denunţarea braconierilor este eficientă pentru oprirea pescuitului ilegal la sturion. 39% dintre cei chestionaţi au răspuns că o denunţare ar fi inutilă.
• Sturionii, singurii peşti care furnizează caviarul autentic, pot ajunge de-a lungul vieţii până la mărimea unui autobuz şi pot cântări peste 1.500 de kilograme.
• Capturile de sturion au scăzut, în România, de la 1.144 de tone în anul 1940, la doar 8 tone în anul 2005, înainte de impunerea interdicţiei.
• România era printre primii cinci exportatori mondiali de caviar, cu 26 de tone exportate între 1998 şi 2006. Din discuții a rezultat  că prohibiția, ca unică soluție până acum, este privită cu reticență de pescari, deși 90% declară că o respectă și sunt de acord că sturionii au nevoie să fie protejați pentru a supraviețui. În plus, 87% dintre pescari au accentuat faptul că își doresc ca prohibiția totală să înceteze cât mai repede, 96% dorind să se păstreze tradiţia de pescuit sturioni.
• Autorităţile de control și factorii de decizie consideră interdicția de pescuit o măsură necesară, care ar fi mai eficientă dacă ar fi susţinută prin sancţțiuni mai drastice. Totuși, factorii de decizie consideră că sunt necesare mai multe studii, pentru a se prelungi prohibiţia din 2006.

Mulţumim pentru informaţii dnei Dr. Cristina Sandu, Coordonator Grupul de Acțiune pentru Conservarea Sturionilor şi dnei Catalina  Dinulescu, Consulting Business Alliance.

Surse foto: http://www.evz.ro/detalii/stiri/apostol-programul-de-repopulare-a-dunarii-cu-sturioni-trebuie-sa-continue-920967.html

http://www.rtv.net/piata-mondiala-a-caviarului-sfideaza-criza_7629.html

După cum bine ştiţi, cei aproximativ 2860 de kilometri dintre obârşie şi gura de vărsare, poziţionează fluviul Dunărea pe locul 2 în Europa, în ceea ce priveşte lungimea. Fluviul îşi are izvoarele (râurile Brigach si Breg) în Munţii Pădurea Neagră, pe teritoriul Germaniei. Odată unite, în curtea castelului Fürstenberg, din oraşul Donaueschingen, cele două izvoare îşi continuă împreună cursul spre Marea Neagră, traversând, în tot acest timp, 10 ţări, 4 capitale, sute de alte aşezări umane şi diverse unităţi de relief. După câteva “încercări” în sectorul de “bălţi” (Călăraşi – Brăila), în aval de Tulcea, Brigach şi Breg reuşesc să se separe, de data aceasta continuându-şi drumul spre mare prin intermediul a trei cursuri de apă, respectiv braţele Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe, nu înainte de a oferi României un dar de o bogăţie naturală unicat, Delta Dunării.

Dacă până acum am aflat câte ceva despre geografia acestui fluviu, propun ca următoarele rânduri să fie dedicate îndelungatei sale istorii ce o leagă de teritoriul ţării noastre.

Cunoscut pentru prima dată sub numele  de Mataes, râu norocos, a căpătat de-a lungul timpului diferite denumiri, de la un popor la altul, astfel, fenicienii spunându-i Phison, iar grecii Istros. Romanii l-au denumit Danubius până la Porţile de Fier, păstrând vechea denumire de Istros sau Ister, de la Porţile de Fier până la vărsarea în Marea Neagră. În România, numele de Dunăre, vine de la o formă prescurtată, Duna(cea)-rea.

În antichitate, Istros avea rolul de a apăra civilizaţia greacă de năvăliri barbare şi expediţiile regelui Filip al Macedoniei, din 339, î.Hr., apoi ale fiului său, Alexandru cel Mare.

Ulterior, romanii, conduşi de Traian, au trecut Isterul pentru a învinge şi pedepsi îndrăzneala şi curajul dacilor, transformând fluviul, din graniţă, într-o parte componentă a teritoriului roman, pe care corăbiile făceau un transport intens de mărfuri.

Dunărea a apărat timp de multe veacuri Ţările Româneşti de invazia turcilor din sud,  reprezentând şi o posibilitate de salvare pentru bulgari, aceştia trecând Dunărea pe tărâm românesc. Eliberarea spaţiului românesc de sub jugul turcesc, s-a făcut prin trecerea Dunării de către trupele ruseşti.

Dacă pentru unii dintre noi, ziua de 29 iunie reprezintă un prilej de a ura la mulţi ani prietenei Patricia sau prietenului Paul, la iniţiativa Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (CIPFD), cele 10 state traversate de fluviu şi încă alte 7 state ce fac parte din bazinul hidrografic al acestuia, sărbătoresc Ziua Dunării. A fost declarată această zi, în anul 2004, pentru celebrarea a 10 ani de la semnarea „Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea”.

Aşadar, noi, românii, ca urmare a faptului că „deţinem” 30% din bazinul Dunării şi pentru tot ce ne-a oferit, ne oferă şi ne va oferi, avem datoria morală de a ura, chiar şi în gând, un sincer şi foarte important la mulţi ani, deoarece e cât se poate de adevărat că atât cât va „trăi” aceasta, ne va fi şi nouă bine.

Articol realizat de Bonciu Adela, absolventă a masterului Evaluarea integrată a stării mediului, Facultatea de Geografie, geograf la EPC, Consultanţă de Mediu

Surse informaţii:

Semenescu, M.,1956, Dunărea, fluviul de mare importanţă economică, Colecţia societăţii pentru răspândirea ştiinţei şi culturii, Întreprinderea Poligrafică, Bucureşti.

Soare, Ionica, 2004, Spaţiul dunărean fluvio-maritim. Studiu de geografie umană şi economică, Editura N’Ergo, Galaţi.

Sursa foto: http://gt-budapest.blogspot.ro/

 Gârla Mare, localitatea în care se aniversează Ziua Dunării 2012, face parte din grupul de 86 de comune din România în care Ministerul Mediului şi al Pădurilor desfăşoară proiecte

Sudul României figurează printre zonele din Uniunea Europeană în care apele subterane conţin niveluri crescute de nitrați, o mare parte din cantitatea de nitrați transportată de Dunăre provenind din activitățile agricole practicate numai de țara noastră. Anul acesta, Ziua Dunării este sărbătorită în cadrul Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi,” finanţat de Banca Mondială şi Guvernul României şi implementat de Ministerul Mediului şi Pădurilor. Sărbătoarea anuală a Dunării, eveniment internaţional, are anul acesta loc în Gârla Mare, una dintre cele 86 de localități vulnerabile la poluarea cu nitraţi, incluse în proiect.

Poluarea cu nitraţi afectează atât apele de suprafaţă, cât şi cele subterane, poate conduce la îmbolnăvirea oamenilor, în special a sugarilor şi poate afecta întreg ecosistemul. Pe termen lung, deversarea acestora în Dunăre și mai apoi în Marea Neagră poate conduce la dispariția unui număr important de animale marine.

În România, o mare parte din cantitatea de nitrați ce poluează apele provine din managementul deficitar al dejecţiilor animale şi umane din zonele rurale. De aceea, proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” își propune diminuarea poluării prin activități de colectare, depozitare și gestionare a gunoiului de grajd, reabilitarea pajiștilor comunale și crearea unor bariere vegetale de protecție, prin împădurirea cu puieţi forestieri, dar mai ales dezvoltarea de sisteme de colectare a apelor uzate menajere şi de construcţie a staţiilor de epurare.

În cadrul proiectului, în comuna Gârla Mare, Ministerul Mediului şi al Pădurilor a realizat o investiţie de 314.000 euro, constând în construirea platformei comunale pentru colectarea gunoiului de grajd şi utilaje pentru colectarea, transportul şi împrăştierea gunoiului.

În timpul evenimentului de la Gârla Mare, Sorin Rădulescu, din partea Unităţii de Management al Proiectului va prezenta scopul, obiectivele şi realizările Proiectului Controlului Integrat al Poluării cu Nutrienţi. Reprezentanţii Ministerului Mediului şi Pădurilor vor oferi într-un mod interactiv informații despre reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. De asemenea, reprezentanții  Sistemului de Gospodărire a Apelor și ai Ministerului Mediului vor face o demonstrație de testare a calității apei în localitate, în urma investițiilor realizate prin intermediul proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi.”

În plus, în cadrul evenimentului va avea loc o expoziție de lucrări cu tema protecția apelor, realizate de copii din comunele incluse în proiect.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE despre Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi

România a primit un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi un Ajutor financiar nerambursabil de la Facilitatea Globală de Mediu pentru a sprijini implementarea Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” (Proiectul) în localităţile selectate ca vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nutrienţi (ZVN).

Valoarea proiectului, care va fi implementat pe o perioadă de 5 ani, este de 60,04 mil euro. Sursele de finanţare sunt: împrumut Banca Mondială – 50 mil. euro, donaţie Facilitatea Globală de Mediu (GEF)-  aprox. 4,01 mil euro, contribuţii Consilii Judeţene- 1,40 mil. euro, contribuţii Consilii Locale: 3,63 mil. euro, contribuţie ANAR (Administraţia Naţională Apele Române) – 1 mil. euro.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele Directivei Nitraţilor a UE prin: (a) reducerea evacuărilor de nutrienţi în corpurile de apă, (b) promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional, şi (c) sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii instituţionale. Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a evacuărilor de nutrienţi în apele ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apelor. 

Proiectul conţine următoarele patru componente care vor fi implementate pe parcursul a cinci ani: (i) Investiţii la nivel de comună în aproximativ 69 zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi (ZVN); (ii) Sprijin pentru consolidarea instituţională şi dezvoltarea capacităţii; (iii) Strategie de informare publica şi replicare a intervenţiilor proiectului; şi (iv) Managementul proiectului.

Rapoartele României către Comisia Europeană referitor la implementarea Directivei Nitraţilor, sunt bazate pe monitorizarea concentraţiei de nitraţi din apele subterane şi de suprafaţa efectuată de Administraţia Naţională „Apele Române”.

Sursă informaţii şi fotografii: Comunicat Ministerul Mediului şi Pădurilor