Sintești, Ilfov – la 3 km de București, un sat învăluit zilnic în fum toxic.

La câteva minute de mers cu mașina din București, în satul Sintești din comuna Vidra (Ilfov) (Fig. 1), noaptea se aprind focuri nu pentru căldură, ci se ard cauciucuri, cabluri electrice, mase plastice, mobilier etc – orice material din care se poate extrage metal sau profit. Fumul se ridică în întuneric tocmai pentru ca autoritățile să nu îl vadă, iar dimineața îl respiră bucureștenii.

Fig. 1. Groapa de gunoi Sintești (Sursă: https://romania.europalibera.org/a/poluare-bucuresti-ardere-gunoi/31576956.html)

De ce nu se oprește?

Fenomenul are rădăcini economice adânci. Firme înregistrate în Sintești preiau deșeuri de la companii cu obligații legale de reciclare, le aduc în sat, iar localnicii le ard în gropi improvizate (Fig. 2). Cele mai căutate sunt cablurile electrice, care, după topirea plasticului, sunt valorificate pentru cupru. În Sintești există 120 de firme de tratare a deșeurilor la o populație de sub 3.000 de locuitori. În perioada 2019-2021, autoritățile au descoperit trei transporturi ilegale de deșeuri importante, în valoare de 150.000 euro, care ar fi trebuit să ajungă tot aici. Când un foc ilegal este descoperit, singurii acuzați sunt localnicii, oameni săraci, adesea nealfabetizați, care refuză să spună de unde provine gunoiul.

Fig. 2. Traseul deșeurilor care ajung să fie arse în Sintești (Sursă: https://romania.europalibera.org/a/poluare-bucuresti-ardere-gunoi/31576956.html)

De-a lungul anilor, Garda de Mediu, Poliția și Jandarmeria au intervenit de sute de ori în Sintești (Fig. 3). În octombrie 2025, prima operațiune cu drone achiziționate prin PNRR a mobilizat 120 de oameni. Din 2022 până în 2024 au fost desfășurate 40 de controale, cu amenzi totale de 4 milioane de lei și 51 de tone de materiale confiscate (Fig. 4).

Fig. 3. Sintești la 9 aprilie 2021 (Sursă: https://romania.europalibera.org/a/poluare-bucuresti-ardere-gunoi/31576956.html)

Sintești nu este o excepție, este un simptom. Atât timp cât reciclarea ilegală rămâne mult mai profitabilă decât cea legală, iar adevărații organizatori nu ajung în fața judecătorilor, focurile se vor reaprinde în fiecare noapte și noi vom continua să închidem geamurile.

Fig. 4. Cablurile arse (Sursă: https://romania.europalibera.org/a/poluare-bucuresti-ardere-gunoi/31576956.html)

Bibliografie

https://romania.europalibera.org/a/plangere-penala-sintesti-garda-de-mediu/33166918.html

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/video-descinderi-la-sintesti-unde-sunt-arse-ilegal-tone-de-deseuri-localnica-noi-facem-gratare-multe-aici-1400904

https://www.g4media.ro/poluare-masiva-in-bucuresti-si-imprejurimi-vineri-dimineata-comisarii-garzii-de-mediu-au-descoperit-arderi-de-deseuri-la-sintesti-dar-au-plecat-fara-sa-ia-masuri-usr-la-o-luna-de-la-demiterea-lu.html

https://tvrinfo.ro/controale-cu-drone-la-sintesti-si-bolintin-vale-75-de-tone-de-deseuri-confiscate-si-amenzi-de-peste-400-000-de-lei/

Toate cele trei depozite de deșeuri ce deservesc Bucureștiul au rămas fără autorizație de mediu (Iridex-zona de nord a capitalei; Vidra din sud-Popești Leordeni și Glina din sud-est). Depozitul de deșeuri din Glina a fost închis din 2019. A rămas funcțional depozitul Vidra (Fig. 1), dar e considerat epicentrul poluării cu metan din București. S-a creat și o asociație civică a locuitorilor din zona numita „Iar Miroase”. Platforma online a fost lansată în 2023 de un inginer IT care locuiește în zonă.

Figura 1. Depozitul Vidra

Am stat de vorbă cu el și cu locatarii din Popești și Berceni cei mai afectați de miros:

• D-na X— tânără mămică care ne spune: — Nu pot scoate copilul la plimbare în fiecare zi și uneori nu pot aerisi nici camera copilului. Miroase puternic a hazna. Vine vara, ce fac? Închid geamurile?

• D-nul Y — pensionar relatează: — Am ales după pensie sa mă remut în Popești în casa părintească, unde am copilărit, pentru spațiu și aer curat. Așa era pe vremea copilăriei mele. Copiii de azi nu se mai pot bucura de joacă, afară miroase uneori de zici ca ești lângă un WC public. Alteori dau unii foc la gunoaie și e și mai rău. Fumul și mirosul toxic ne bagă în casă pe toți și chiar și așa… Vine vara, ce facem?

• Familia M — tineri care s-au mutat de curând la un bloc nou din Popești — Ne-am bucurat că ne-am luat casă ceva mai ieftină decât în centru și am crezut că aerul aici e mai bun. Ne dorim copii, dar unde să se joace în mirosul ăsta. Vin căldurile noaptea, nu putem deschide geamul de miros…

• D-na Y— gospodina ne spune: — Nici animalele mele (găini) nu miros așa de urât cum e uneori aerul aici. Îmi plăcea în grădină să am flori, erau parfumate. Acum și ele săracele sunt acoperite de un miros înfiorător. Uneori noaptea e și fum (Fig. 2), de nu poți deschide un geam, nu mai pot scoate lenjeria de pat sau covoarele afară, că le bag în casă îmbâcsite!

  

  Figura 2. Depozitul din Vidra – incendiu

• Inginerul IT-ist care a făcut programul ne zice: — Când m-am mutat în zonă nu era așa, dar de 4-5 ani încoace groapa asta de gunoi ne-a stricat liniștea și confortul. De aceea s-a înființat asociația “Iar Miroase” de către un grup de locatari și eu am ajutat cu o platformă online pentru transmiterea automată a sesizărilor către Garda Națională de Mediu și Direcția de Sănătate Publică Ilfov. În primele șase luni ale anului 2023, au fost trimise 11.580 sesizări (Berceni – 8000, Popești Leordeni – 1683, Vidra – 473). În 2024-2025 reclamațiile s-au înmulțit, ajungând la un maxim în luna iunie 2025 de 6734 reclamații/lună, în special noaptea și dimineața devreme, când la adăpostul nopții au avut loc și incendieri ilegale.

Depozitul Vidra e operat de Eco SUD SA. Zona de depozitare acoperă peste 60 ha cu 8 celule principale, dintre care doar 3 au sisteme de captare a biogazului. Zilnic aici ajung între 2500-3000 de tone de deșeuri din București și localitățile limitrofe. În perioada 2023-2025, operatorul a primit amenzi de peste 200.000 de lei pentru poluare și nereguli, dar sancțiunile au fost plătite la jumătate, iar activitatea nu a fost suspendată niciodată (Fig. 3). Ba mai mult, locatarii susțin că factura la salubritate s-a dublat în ultimii ani.

Figura 3. Depozitul de la Vidra – închis provizoriu

“Plătim pentru un miros de WC și fum o groază de bani” ne-a spus supărat un administrator de bloc.

Și dacă ar fi numai asta, dar specialiștii spun că metanul, care în sine nu e toxic, în groapa de gunoi vine cu un cocktail letal:

• Hidrogen sulfurat (H₂S): iritant și care produce leziuni neurologice în cantități mari și repetate.

• Amoniac (NH₃): atacă ochii, pielea și plămânii.

• Mercaptani (metil mercaptan CH₃SH, etilmercaptan C₂H₅SH): extrem de agresivi pentru sistemul respirator.

• COV (compuși organici volatili), cancerigeni confirmați: benzen C₆H₆, formaldehidă CH₂O.

  

  Figura 4. Deșeurile de la depozitul Vidra

Expunerea cronică duce la astm bronșic, crize de sufocare, cancer pulmonar, tulburări cognitive la copii, depresie, AVC, disconfort accentuat.

Figura 5. Rătăcit și nefericit la depozitul Vidra

În concluzie: VINE VARA! ÎNCHIDEȚI GEAMURILE!

Bibliografie și webografie:

1)    https://www.facebook.com/iar.miroase.ONG/posts/%EF%B8%8F-poluatorii-dac%C4%83-se-%C3%AEnchide-depozitul-vidra-bucure%C8%99tiul-r%C4%83m%C3%A2ne-f%C4%83r%C4%83-groap%C4%83-de-g/122198404760177633/

2)     https://zin.ro/28/07/2025/investigatii/poluare-metan-sulfura-hidrogen-amoniac-mercaptani-groapa-gunoi-vidra-sintesti/

3)     https://greennews.ro/article/singura-groapa-de-gunoi-a-bucurestiului-cea-de-la-vidra-este-inchisa-oficial-de-ce-se-mai-depoziteaza-totusi-deseuri/

4)     https://buletin.de/bucuresti/autorizatia-de-mediu-de-la-groapa-de-gunoi-vidra-in-dezbatere-publica-cetatenii-din-patru-localitati-acuza-mirosuri-insuportabile/

5)     https://www.capital.ro/dezvaluiri-incredibile-despre-groapa-de-gunoi-de-la-vidra-totul-despre-interesele-care-stau-in-spatele-afacerii.html

6)     https://tvrinfo.ro/incendiu-la-gropa-de-gunoi-de-la-vidra-oamenii-care-locuiesc-in-zona-se-plang-de-mirosul-pestilential/

Surse foto:

Figura 1 - Sursa: https://b365.ro/video-duhneste-de-trasneste-si-prin-poze-inspectie-de-mediu-la-groapa-de-gunoi-vidra-care-sufoca-bucurestiul-si-unde-totul-se-arunca-de-a-valma-573446/

Figura 2 - Sursa: https://tvrinfo.ro/incendiu-la-gropa-de-gunoi-de-la-vidra-oamenii-care-locuiesc-in-zona-se-plang-de-mirosul-pestilential/

Figura 3 - Sursa: https://www.focus-energetic.ro/groapa-de-gunoi-de-la-vidra-inchisa-provizoriu-45678.html

Figura 4 - Sursa: https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/gunoiul-bucurestiului-unele-sectoare-recicleaza-altele-sufoca-groapa-de-la-vidra-evolutia-in-doi-ani.html

Figura 5 - Sursa: https://www.bursa.ro/protest-la-groapa-de-gunoi-de-la-vidra-44082532

Populația de vidră a înregistrat un declin continuu în secolul XX, prezența speciei fiind limitată la areale mici  în Europa de vest și centrală, în timp ce în estul Europei există puține informații istorice referitoare la distribuția și abundența acestei specii. Printre cauzele acestui declin populațional se numără: distrugerea și înlocuirea habitatului riparian, reducerea cantităților de hrană prin poluarea râurilor cu diverși compuși chimici, vânătoarea, întrucât este considerată un dăunător din pricina prădării resurselor piscicole.

 Începând cu anii 1990, numeroase surse de poluare au dispărut datorită adoptării unor tehnologii prietenoase cu mediul sau datorită opririi procesului de producție, ceea ce a dus la refacerea naturală a habitatelor și biocenozelor afectate. Repopularea naturală cu pește, crustacee și amfibieni a determinat creșterea numerică și extinderea treptată a populației de vidră din România.

Una dintre asociaţiile implicate activ în conservarea populaţiilor de vidră din România este Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice, cu sediul în Focşani. Dintre acţiunile realizate de aceasta, menţionăm:

• Realizarea de studii de teren și inventarierea speciei în ariile protejate; 
• Creşterea gradul de conștientizare a publicului larg asupra necesității conservării vidrei;
• Colectarea şi analiza de date privind starea de conservare a vidrei la nivel național.

 Ultimul proiect pe care ACDB îşi doreşte să îl implementeze este « Conserve and restore habitats for otters, Romania ».

Scopul acestui proiect este de a conserva și reface habitatele acvatice pentru vidră într-o zonă protejată din Munții Vrancei prin implicarea comunităților locale și a împătimiţilor de natură. Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice va face acest lucru, împreună cu voluntari din comunitatea locală, de-a lungul a 30 km de râul Putna prin monitorizarea populației de vidră, construirea a 6 vizuini pentru a încuraja vidrele să populeze anumite zone, identificarea și protejarea vizuinilor de vidră existente, plantarea a 1000 de copaci nativi pe malurile râurilor, eliminarea speciilor invazive și îndepărtarea deșeurilor. Proiectul îşi doreşte să ridice, de asemenea, gradul de conștientizare al oamenilor asupra acestei specii, precum şi și a conservării sale, prin utilizarea deșeurilor colectate pentru instalații de artă, prin crearea de ateliere și tabere pentru copii, instalarea a 6 panouri interactive de informare cu privire la conservarea ecosistemului și marcarea a două trasee de 35 km de bicicletă, cu panouri informative despre zona protejată și despre vidre.

 Dacă doriţi să daţi o mână de ajutor acestui proiect, puteţi să îl votaţi aici. Noi am făcut-o deja !

Surse info: 1, 2, 3.

Surse foto: 1, 2.