<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; Vega</title>
	<atom:link href="https://greenly.ro/subiecte/vega/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 06 May 2026 11:00:44 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>L&#8217;or noir et la ville de Ploiesti (IIIème partie)</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-iiieme-partie</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-iiieme-partie#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2015 10:45:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Message dans une bouteille]]></category>
		<category><![CDATA[al doilea razboi mondial]]></category>
		<category><![CDATA[Astra]]></category>
		<category><![CDATA[Creditul Minier]]></category>
		<category><![CDATA[Lazar Edeleanu]]></category>
		<category><![CDATA[oil]]></category>
		<category><![CDATA[oleoduct]]></category>
		<category><![CDATA[primul razboi mondial]]></category>
		<category><![CDATA[rafinarie]]></category>
		<category><![CDATA[Teleajan]]></category>
		<category><![CDATA[Vega]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15865</guid>
		<description><![CDATA[La raffinerie édifiée par les frères Mehedinteanu a été suivie par d&#8217;autres, au début à Ploiesti, puis dans tout le département Prahova et, finalement, partout dans la Roumanie. À la fin de la...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify"><span style="color: #993366">La raffinerie édifiée par les frères Mehedinteanu a été suivie par d&#8217;autres, au début à Ploiesti, puis dans tout le département Prahova et, finalement, partout dans la Roumanie. À la fin de la même année, Ed Madasch a édifié une autre raffinerie dans la Banlieue Rudului, et, en 1860, Gheorghe Sfetescu construit un troisième tel établissement dans la Banlieue Sfantu Sava. En 1862 et 1865, encore d&#8217;autres raffineries apparaissent à Ploiestiori. Unes de ces raffineries ont une existence assez éphémère, mais d&#8217;autres ont continué de fonctionner pour longtemps (en 1900 il y a déjà 20 raffineries à Ploiesti), assurant l&#8217;alimentation avec du pétrole lampant, pour l&#8217;éclairage public à Bucarest (Bucarest était la première ville du monde qui a utiliser l&#8217;éclairage avec du pétrole lampant) et puis a Ploiesti, Buzau, Targoviste, Galati, etc., passant en suite à la production des substances plus complexes.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/05/1.png2.jpg"><img class="alignright size-full wp-image-15852" alt="1.png" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/05/1.png2.jpg" width="218" height="300" /></a></span></p>
<p style="text-align: justify">Les raffineries Rafov, Orion, Teleajan, Vega, Astra, Standard, Colombia et d&#8217;autres étaient remplacées au début a l&#8217;extérieur de la ville. En 1889, le premier oléoduc est construit en Roumanie, liant les villes de Ploiesti et Campina (longueur de 30 km et diamètre de 15 centimètres). Dans les années suivants, des grands oléoducs de l&#8217;Etat (Ploiesti-Constanta, Ploiesti-Giurgiu) ou privés sont aussi construits.</p>
<p style="text-align: justify">Apres des nombreuses transformations au cours des deux guerres mondiales, les raffineries Astra, Teleajan, Vega et Creditul Minier font encore partie du paysage de la vile de Ploiesti. Astra occupe le même endroit, au sud de la ville, étant édifiée en 1910 avec l&#8217;aide du capital anglais et néerlandais, devenant puis la plus grande raffinerie roumaine entre 1930 et 1962. En 1948, elle a été réunie avec la raffinerie Orion, qui était sa voisine directe, et aussi avec deux autres raffineries plus petites, Norris et Lumina, afin de devenir la Raffinerie no. 1, avec un  changement de nom qui reflétait l&#8217;objectif du régime communiste – l&#8217;effacement du passe.</p>
<p style="text-align: justify">La Raffinerie Américano-roumaine provient de la même période que la raffinerie Astra, et représente le début d&#8217;une entreprise très bien connue, même aujourd&#8217;hui par les habitants de Ploiesti, sous le nom de la Raffinerie Teleajan. Néanmoins, à nos jours, cette raffinerie porte le nom de Lukoil.</p>
<p style="text-align: justify">La Société Vega, crée par l&#8217;Entreprise Concordia en 1905, à l&#8217;aide du capital allemand, décide rapidement, sous la direction de Titu Maiorescu, de bâtir une raffinerie sur un terrain au sud de Ploiesti. Elle devient opérationnelle à la fin de l&#8217;année 1905 et devient fameuse pour raison de son directeur, Lazar Edeleanu, un chimiste roumain qui avait inventé, recherche et implémenté un procédée de raffinage du pétrole lampant, en employant du dioxyde de souffre, procédée qui est utilisé partout dans le monde.</p>
<p style="text-align: justify">Aussi en 1905 prend naissance la raffinerie Creditul Minier – aujourd&#8217;hui nommée Brazi – qui a représenté un moment important dans l&#8217;évolution du secteur pétrolier en Roumanie. Située a l&#8217;extérieur de la ville, dans la commune de Brazi, elle était équipée avec les plus modernes technologies. En 1938-1939, elle produit pour la première fois dans l&#8217;Europe l&#8217;isooctane.</p>
<p style="text-align: justify">Pendant la première guerre mondiale, malgré les bombardements allemands contre la ville de Ploiesti (évacuée par l&#8217;Armée roumaine), les dommages subis par les raffineries sont réduits et les installations sont rapidement réparées, continuant leurs activités normales. Raffineries de l’époque entre les deux guerres mondiales sont assez nombreuses et ont une dynamique impressionnante, comptant au même temps des grandes unités de production et aussi des raffineries plus petites, capables de résister même avec des résultats plutôt modestes. Trois quarts de la production roumaine de pétrole provenait de seulement sept raffineries: Astra Romana, Vega, la Raffinerie Americano-roumaine, Creditul Minier, Orion et Colombia (toutes situées à Ploiesti ou dans sa proximité) et Steaua Romana à Campina. Les raffineries majeures disposaient d’une grande capacité de production, grâce aux installations de craquage thermique. En revanche, les petites raffineries restaient au niveau des « fabriques de gaz ».</p>
<p style="text-align: justify">Apres le début de la deuxième guerre mondiale (1939) et jusqu&#8217;à 1943, toute l’industrie pétrolière de la Roumanie a été liée aux accords économiques et politiques avec l’Allemagne. On a eu des nombreux accords de ce type, mais je veux présenter deux de ces ententes: celle de 29 septembre 1939, avec une durée de 5 ans, sur la base de laquelle la Roumanie exportait son pétrole en échange des armements allemands, et celle de 29 janvier 1941, concernant la production des carburants pour l’aviation, que l’Allemagne nécessitait d’une manière urgente afin d’envahir la Grèce.</p>
<p style="text-align: justify">Selon l’opinion de Winston Churchill, la ville de Ploiesti représentait la racine pivotante de la puissance allemande, capable d’offrir un soutien plus efficace qu’une simple aide militaire. En partant de ces raisonnements, il n’a fallu pas longtemps pour que les Allies élaborent des plans de bombardement aérien, et le premier tel attaque se produit dans l’après-midi de 12 juin 1942.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Sources:</strong></p>
<p style="text-align: justify">Dumitrescu, N., Stanciu, L., Zidaru, C., 1998, <em>Din </em> <em>istoria transportului ţiţeiului prin conducte în România,</em>Ed. Silex, Ploieşti</p>
<p style="text-align: justify"> Ivănuş, Ghe., 2004, <em>Istoria petrolului în România</em>, Ed. Agir, Bucureşti</p>
<p style="text-align: justify">Neacşu, M., 2008, <em>Imaginea urbană element esenţial în organizarea spaţiului: studiu de caz municipiul Ploieşti</em>, Ed. Universităţii din Bucureşti</p>
<p style="text-align: justify"> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Ploie%C8%99tiului">Wikipedia – Istoria Ploiestiului</a></p>
<p style="text-align: justify"> <a href="http://furcuta.blogspot.com/">Petroblog</a></p>
<p style="text-align: justify">Surse foto: Wikipedia – <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Raf_astra,orion.jpg">Rafinariile Astra Romana si Orion</a>, <a href="http://furcuta.blogspot.com/2009/06/prahova-valley-oil-refinerys-during-ww2.html">Petroblog</a></p>
<p style="text-align: justify"><strong><em><a href="http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-iii-a">A</a>rticle ecrit par Alexandra Petre et traduit par Mihail Mitoșeriu.</em></strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-158660"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-iiieme-partie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aurul negru si Ploiestiul (ultima parte)</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-ultima-parte</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-ultima-parte#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 21 May 2012 15:46:36 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Alexandra Petre</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Astra Romana]]></category>
		<category><![CDATA[batal]]></category>
		<category><![CDATA[benzen]]></category>
		<category><![CDATA[gaze sulfuroase]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[Petrobrazi]]></category>
		<category><![CDATA[Petrotel - Lukoil]]></category>
		<category><![CDATA[poluare atmosferica]]></category>
		<category><![CDATA[poluare istorica]]></category>
		<category><![CDATA[rafinarii]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Vega]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=3410</guid>
		<description><![CDATA[Amprenta aurului negru este adanc intiparita in tot ce inseamna Ploiestiul de azi. Din pamant pana la oameni, plutind in aer si inradacinata in memoria colectiva, aroma petrolului defineste personalitatea orasului. Dupa cateva...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Amprenta aurului negru este adanc intiparita in tot ce inseamna Ploiestiul de azi. Din pamant pana la oameni, plutind in aer si inradacinata in memoria colectiva, aroma petrolului defineste personalitatea orasului.</p>
<p style="text-align: justify;">Dupa cateva sute de ani, pacura a patruns in fiecare fisura a solului, imbibandu-se mai adanc cu fiecare „groapa” sapata, cu fiecare rafinarie inchisa, distrusa in razboi sau imbunatatita, cu fiecare baril adus aici pentru rafinare. A ajuns in culcusul apei subterane si a impanzit-o pana departe spre sud, <a href="http://www.cjph.ro/doc/patj_existent/37.pdf">trecand de Brazi si ajungand pana jos, aproape de Gorgota</a>. Si de la pacura, dar nu numai, Dambul isi ia nuanta de negru, pe care si-o poarta agale traversand orasul si oferind-o apoi Teleajenului.</p>
<p style="text-align: justify;">Iar sursa petrolului, sub toate starile in care este prezent in mediu, o reprezinta industria petrochimica. Trecutul ia astazi forma a patru mari rafinarii: Astra, Vega, Lukoil (sau Teleajen, in varianta locala, ce inca pastreaza vii denumirile trecutului) si Brazi.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/Astra2.jpg"><img class="size-full wp-image-3418 aligncenter" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/Astra2.jpg" alt="" width="614" height="345" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">„Astra Romana” se afla in sudul Ploiestiului si este privatizata integral, pachetul majoritar de actiuni apartinand firmelor Kreyton Limited si Kalatse Investements Developments. „Vega” se gaseste in nordul orasului si apartine trustului Rompetrol.  „Petrotel – Lukoil” este situata in est – fosta „Romano-Americana”, devenita „Rafinaria nr. 3”, apoi „Combinatul Petrochimic Teleajen” din 1979.</p>
<p style="text-align: justify;">La acestea se poate adauga rafinaria „Petrobrazi” (fosta „Creditul Minier”), care depaseste granita Ploiestiului, neaflandu-se in interiorul, ci in sudul lui si este o platforma petrochimica complexa, ce ocupa o suprafata de 440 ha. Din nume putem deduce doua lucruri: ca este detinuta de Petrom si ca se afla in localitatea Brazi.</p>
<p style="text-align: justify;">O rafinarie se poate remarca prin numeroase modalitati de afectare a mediului, doar aerul fiind de data aceasta preocuparea mea. Luand si punand laolalta arderea combustibililor in cuptoare sau cazane, emisiile din procese tehnologice si emisiile datorate unor activitati auxiliare (de exemplu depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei in incinta rafinariei si la terminale; depozitarea deseurilor rezultate din diferite procese in bataluri, scurgeri de gaze si de produse petroliere etc.), vom identifica urmatoarele substante poluante generate: oxizii de sulf (SOx), oxizii de azot (NOx), peroxidul de azot (N<sub>2</sub>O), monoxidul de carbon (CO), dioxidul de carbon (CO<sub>2</sub>), compusii organici volatili non-metanici (NMVOC), amoniacul (NH<sub>3</sub>), hidrogenul sulfurat (H<sub>2</sub>S), metanul (CH<sub>4</sub>), particulele in suspensie, printre care si metale grele, precum: As, Hg, Ni, V, Cd, Cr, Cu, Pb, Zn.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/Lukoil.jpg"><img class="wp-image-3420 alignleft" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/Lukoil.jpg" alt="" width="357" height="219" /></a>Iar ploiestenii nu pot spune ca nu au simtit prezenta rafinariilor in viata lor. Le-au constientizat-o, in timp de vara, mirosurile puternice de varza stricata si oua clocite ce le intra pe ferestre (gaze sulfuroase) sau alte produse petroliere. Depinde doar de unde bate vantul: daca bate din nord, mirosul vine de la Lukoil si Vega, daca bate din sud, Brazii si Astra fac aerul irespirabil. Si s-au plans de multe ori de mirosul intepator al benzenului (de exemplu, in februarie 2011, statiile de monitorizare a aerului din centrul orasului au inregistrat <strong>o depasire de sase ori a valorii limite admise</strong> (5 mg/m<sup>3</sup>) pentru acest parametru – 28, 54 mg/m<sup>3</sup>) si de norii de fum generati de rafinarii.</p>
<p style="text-align: justify;">Cei mai afectati sunt locuitorii cartierului Mihai Bravu, aflat in estul orasului si in „raza de actiune” a doua rafinarii: Vega si Lukoil.  Situatia nu-i noua, fiind rezumata in cateva cuvinte pe 15 decembrie 1999, in ziarul <em>Curentul</em> : „Ploiestiul este si ramane &#8230; un oras in care se moare de lentoare cu miros de pacura”.</p>
<p style="text-align: justify;">Daca stai in apropierea Ploiestiului nu poti uita ca ai drept vecin o rafinarie si datorita batalurilor neecologizate de gudroane acide si reziduuri petroliere, ce insotesc imprejurimile tuturor celor patru obiective mentionate. Satenii din comuna Barcanesti au in apropierea lor batalul Triaj al rafinariei Astra si din aceasta cauza nu pot folosi resursa de apa locala, ce miroase puternic a petrol, iar in timpul verii, mai ales cand bate vantul, sunt sufocati de aerul irespirabil. Batalurile ar fi trebuit inchise inca din 2009, insa termenul de golire si refacere a terenurilor pe care acestea exista a fost prelungit pana in 2015 de catre autoritatile de mediu.</p>
<p style="text-align: justify;">Desi rafinariile au fost amendate in numeroase dati de catre Garda de Mediu, situatia persista, iar istoria petrolului se scrie si prin numarul de persoane a caror viata si sanatate sunt afectate. Oare cati dintre locuitorii Ploiestiului, ce stiu ca aici s-a ridicat prima rafinarie din lume, ca aici exista Universitatea „Petrol si Gaze”, ce inca mai produce specialisti in domeniu cautati in toate colturile lumii, ca doar aici poti vizita singurul Muzeu al Petrolului din Romania, se mai simt mandri ca orasul lor este orasul aurului negru?</p>
<p style="text-align: justify;">Webografie:</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emission-inventory-guidebook-2009">EMEP – EEA  Emission Inventory Guidebook 2009</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.adevarul.ro/locale/ploiesti/poluare_ploiesti-poluare_lukoil_ploiesti-noxe_ploiesti-duhoare_ploiesti-amenzi_poluare_ploiesti-statii_monitorizare_aer_ploiesti_0_550745009.html">Adevarul – „Aerul din Ploiesti duhneste &#8230;.. a poluare” </a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8299237-poluare-benzen-ploiesti-valorile-admise-fiind-depasite-pana-sase-ori.htm">Hotnews – „Poluare cu benzen la Ploiesti, valorile admise fiind depasite cu pana la sase ori” </a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.observatorulph.ro/observatorulph/exclusiv/poluarea-istorica-ne-otraveste-prezentul-ploiestiul-inconjurat-de-bombe-ecologice-i">Observatorul Prahovean – „Poluarea istorica ne otraveste prezentul – Ploiestiul inconjurat de bombe ecologice</a>”</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.cjph.ro">http://www.cjph.ro</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.astrarom.ro/despre-noi">http://www.astrarom.ro/despre-noi</a></p>
<p style="text-align: justify;">Surse foto: <a href="http://www.panoramio.com/photo_explorer#view=photo&amp;position=22&amp;with_photo_id=52081605&amp;order=date_desc&amp;user=5854789">Panoramio: Rafinaria Astra</a>, <a href="http://www.ploiesti.ph/ploiestenii-sunt-%E2%80%9Evirusati%E2%80%9C-cu-poluarea-emisa-de-rafinariile-din-judet/">Ploiesti.ph: Rafinaria Lukoil</a>, <a href="http://old.cotidianul.ro/petrom_arde_10_din_gazele_romaniei_ca_sa_produca_electricitate-52675.html">Cotidianul: Rafinaria Petrobrazi</a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-34110"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-ultima-parte/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aurul negru si Ploiestiul (partea a III-a)</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-iii-a</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-iii-a#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Apr 2012 17:42:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Alexandra Petre</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[al doilea razboi mondial]]></category>
		<category><![CDATA[Astra]]></category>
		<category><![CDATA[Creditul Minier]]></category>
		<category><![CDATA[Lazar Edeleanu]]></category>
		<category><![CDATA[oleoduct]]></category>
		<category><![CDATA[primul razboi mondial]]></category>
		<category><![CDATA[rafinarie]]></category>
		<category><![CDATA[Teleajan]]></category>
		<category><![CDATA[Vega]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=3101</guid>
		<description><![CDATA[Rafinaria ridicata de fratii Mehedinteanu a fost urmata de altele, mai intai in Ploiesti, apoi in judetul Prahova si in restul tarii. La sfarsitul aceluiasi an, Ed. Madasch a infiintat o a doua...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Rafinaria ridicata de fratii Mehedinteanu a fost urmata de altele, mai intai in Ploiesti, apoi in judetul Prahova si in restul tarii. La sfarsitul aceluiasi an, Ed. Madasch a infiintat o a doua rafinarie la bariera Rudului, in 1860 Gheorghe Sfetescu pe cea de-a treia, in mahalaua Sfantul Sava, iar in 1862 si 1865 au aparut altele la Ploiestiori. Unele dintre acestea aveau o existenta efemera, altele au activat insa decenii la rand (in 1900 aparusera 20 de rafinarii in zona Ploiestiului), asigurand petrol lampant pentru iluminarea publica a capitalei Bucuresti (1857 – primul oras din lume iluminat cu petrol lampant) si apoi a oraselor Ploiesti, Buzau, Targoviste, Galati, etc si trecand la fabricarea unor produse superioare.</p>
<p style="text-align: justify;">Rafinariile Orion, Rafov, Teleajan, Vega, Astra, Standard, Colombia etc erau amplasate initial in exteriorul orasului. Apare primul oleoduct din Romania in 1899, legand Ploiestiul de Campina (30 Km lungime si o grosime de 6 toli). Acestuia i se adauga marile oleoducte ale statului (Ploiesti – Constanta, Ploiesti – Giurgiu), ce sunt dublate de numeroase oleoducte particulare ce inconjoara Ploiestiul.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/04/Raf_astraorion.jpg"><img class="wp-image-3103 aligncenter" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/04/Raf_astraorion-300x186.jpg" alt="" width="393" height="244" /></a>Suferind numeroase transformari si trecand prin doua razboaie mondiale, rafinariile Astra, Teleajan, Vega si Creditul Minier se regasesc si actual in constitutia Ploiestiului. Astra, situata si astazi in acelasi loc din sudul orasului Ploiesti, a aparut in 1910, fiind constituita pe baza capitalului olandez si englez si reusind intre anii 1930 – 1962 sa fie cea mai mare din Romania. In 1948 este comasata cu rafinaria Orion, cu care se afla gard in gard si cu alte doua rafinarii mai mici, Noris si Lumina, pentru a deveni Rafinaria nr. 1 a tarii, numele fiind schimbat ca scop al regimului comunist de stergere a trecutului.</p>
<p style="text-align: justify;">Rafinaria Romano – Americana isi are originile in aceeasi perioada si constituie punctul de plecare al rafinariei recunoscuta si astazi, cel putin de localnici, sub numele de Teleajan, dar care oficial apartine companiei Lukoil.</p>
<p style="text-align: justify;">Societatea Vega, a societatii Concordia, se constituie in 1905 cu capital german, si decide repede sub conducerea consiliului de administratie prezidat de Titu Maiorescu, sa construiasca o rafinarie pe locul cumparat in partea de nord a orasului Ploiesti. Rafinaria este anuntata ca va intra in functiune in luna noiembrie a aceluiasi an, ceea ce se si intampla. Aceasta intreprindere este faimoasa si datorita directorului ei de la acea vreme, dr. Lazar Edeleanu, chimistul roman care a elaborat, a cercetat si a pilotat procedeul de rafinare a petrolului lampant folosind dioxid de sulf, concretizat in instalatii industriale aflate in multe rafinarii din lume.</p>
<p style="text-align: justify;">Tot in 1905 apare si rafinaria Creditul Minier – astazi Brazi - si a fost si a ramas un moment cheie in istoria domeniului. Amplasata in afara orasului pentru a nu polua, in comuna cu acelasi nume, reuseste sa implementeze o structura tehnica cu procesele cele mai moderne. In anii 1938 – 1939 aducea in premiera europeana producerea izooctanului.</p>
<p style="text-align: justify;">In primul razboi mondial, desi germanii bombardeaza orasul (evacuat de trupele romane), pierderile rafinariilor sunt reduse si acestea sunt refacute, continuandu-si normal functionarea. Rafinariile interbelice, numeroase, cu dinamica impresionanta, au constituit un ansamblu in care s-au evidentiat marile unitati, cele mici supravietuind, chiar in ciuda rezultatelor modeste. Trei sferturi din prelucrarea romaneasca a petrolului era realizata de 5 rafinarii: Astra Romana, Vega, rafinaria Romano- Americana, Creditul Minier, Orion si Colombia (aflate in Ploiesti sau in apropierea orasului) si Steaua Romana – Campina. Marii rafinori aveau o capacitate mai mare de procesare prin instalatiile de cracare termica si cele asociate. Micile rafinarii ramasesera practic in stadiul de „fabrici de gaz”.</p>
<p style="text-align: justify;">Incepand cu cel de-al doilea razboi mondial (1939) si pana in 1943 toate evenimentele industriei petroliere romanesti au fost legate de acordurile economice si politice romano – germane. Acestea au fost numeroase, dar eu voi aminti doar doua dintre ele: cel din 29 septembrie 1939 – acord semnat pe 5 ani, prin care Romania exporta petrol contra armament german si cel din 29 ianuarie 1941, privind producerea benzinei de aviatie, benzina de care Germania avea mare nevoie pentru invadarea Greciei.</p>
<p style="text-align: justify;">Dupa cum afirma Winston Churchil, Ploiestiul reprezenta radacina pivot a puterii germane, capabil sa ofere Germaniei un sprijin chiar mai eficient decat colaborarea cu arme. De la aceste rationamente si pana la elaborarea si infaptuirea primelor planuri de atac aerian drumul a fost scurt, primul bombardament aerian aliat asupra Ploiestiului avand loc in dupa-amiza zilei de 12 iunie 1942.</p>
<p style="text-align: justify;">Bibliografie:</p>
<p style="text-align: justify;">Dumitrescu, N., Stanciu, L., Zidaru, C., 1998, <em>Din </em> <em>istoria transportului ţiţeiului prin conducte în România,</em>Ed. Silex, Ploieşti</p>
<p style="text-align: justify;"> Ivănuş, Ghe., 2004, <em>Istoria petrolului în România</em>, Ed. Agir, Bucureşti</p>
<p style="text-align: justify;">Neacşu, M., 2008, <em>Imaginea urbană element esenţial în organizarea spaţiului: studiu de caz municipiul Ploieşti</em>, Ed. Universităţii din Bucureşti</p>
<p style="text-align: justify;"> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Ploie%C8%99tiului">Wikipedia – Istoria Ploiestiului</a></p>
<p style="text-align: justify;"> <a href="http://furcuta.blogspot.com/">Petroblog</a></p>
<p style="text-align: justify;">Surse foto: Wikipedia – <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Raf_astra,orion.jpg">Rafinariile Astra Romana si Orion</a>, <a href="http://furcuta.blogspot.com/2009/06/prahova-valley-oil-refinerys-during-ww2.html">Petroblog</a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-31020"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-iii-a/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
