Several tens of kilometres south-west of Craiova, on the road to the Danube, close to Segarcea, the landscape is not as dull and monotonous as it might seem.

The geology of this area presents villafrancian and grunzian formations, suspended above the floodplains of Desnățui’s tributaries, which, in turns, flows directly into the Danube. In addition to these deposits, one can find here a number of sandy red clays, of a loessoid type (Picture 1), with insertions of yellow clays, originating from the middle Pliocene (Riss) and upper Pliocene. The loess and the loessoid deposits mark the end of the quaternary deposits found in interfluves, terraces, major alluvial fans, except for the easily flooded areas, where geology is more recent. The ,,endless” expanses of Jiu’s  floodplain are replaced by variations in altitude created by piedmont interfluves reaching about 200 metres and, above this point, the narrower surfaces appear like old, eroded walls.

The landscape in the Segarcea-Radovan area is particularised by wide interfluves, with a tabular appearance and deep, narrow valleys carved into layers of gravel and alluviums, giving the slopes a rugged look. Intermittent and semi-permanent streams flow in a manner consistent with the geological structure up to a point close to Fantanele, where they turn south , heading for the Danube. The Red Precipice was formed in this geomorphologic context, as a maze of old torrential valleys and ravines dug in the red clays of the Balacita Piedmont. But the strongest contrast can be found a couple of kilometres away east of this site, in a place full of lakes and forests, where up until recently there was a picturesque tourist resort and an ostrich farm, where people could enjoy a horse ride or take a boat on the lake (Pictures 2 and 3).

The village of Radovan is the main population centre of this region, and despite the fact that even the road signs indicating the route to the geomorphologic complex and the lake are now gone, let alone the resort, the people of Craiova still remember this place and visit it from time to time, during weekends for a barbeque or an off-road trip with their cars (there are no county roads to this reservation). The village is surrounded by a beautiful yet patchy forest (Picture 4) which was once connected through a corridor along the floodplain of Desnatui up to the northern part of Dolj County. The preservation efforts undertaken before 1989 were much greater that what is done today, and the locals remember a time when rabbits and pheasants were colonized and the rangers did their job of protecting the woods.

Through this wood, nowadays quite narrow, flows the Desnatui River, whose flow is controlled south of Fantanele by a reservoir. Close to Radovan there is an interesting valley, more like an entanglement of ravines that overflow into Desnatui during times of abundant rains. Because of hydro-morphological processes occurring in the area, the valley was named ,,Bad Valley”. The reason for its inclusion on Romania’s nature reserves list did not come from this reason, but from the rarity of the plants found here due to the tormented soil created by the degradation processes. The area is characterised by spontaneous steppe vegetation, generally dry (Picture 5). The grassland are covered by gramineae species typical of the steppe (where average annual rainfall is below 500 mm), such as Festuca spp, Chrysopogon gryllus, Stippa spp., Cynodon dactylon. Close to the thalweg of these torrential valleys we find plants that need more humidity, such as Alopecurus pratensis, Poa spp. and Festuca pratensis. 

Many grass-like plants, of Mediterranean origin, otherwise rare in Oltenia, form a carpet of flowers in this valley, among which we can count Ziziphora capitata, sprawling speedwell (Veronica prostrata), Centaurea orientalis and Medicago hispida. The structure of the herbal flora demonstrates that this area was once covered by forests because it includes species such as two-leaf squill (Scilla bifolia), violets (Viola spp.), the lady orchid (Orchis purpurea) and Festuca spp. Woody species (Picture 6) that have survived from the ancient forests are the Turkey oak (Quercus cerris), the Hungarian oak (Q. frainetto) and the common hawthorn (Cratageus monogyna).

The scientific value of the Bad Valley – Radovan nature reserve is given by its floristic rarities, such as the herbaceous periwinkle (Vinca herbacea), goatsbeard (Tragopogon flocossus), Hesperis tristis, Dianthus leptopetalus or Ziziphora capitata.     

We can only hope that the scientific and tourist complex found at the Red Precipice will recover its strength and soon find an investor wiling to rehabilitate its infrastructure and leisure facilities.

Article written by Gabriela Moroșanu and translated by Mihail Mitoșeriu

Sources:

1. Popescu M. et al., 1995, Monumente si rezervatii ale naturii, obiective istorice si turistice din Oltenia, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
2. http://www.primariaradovan.ro/index.php/
3. http://www.valearadovan.ro/

La câțiva zeci de km sud-vest de orașul Craiova, pe Calea Dunării, înspre orașul Segarcea, peisajul nu mai e atât de monoton cum s-ar crede.

În geologia locului, apar formațiunile villafranciene și gunziene suspendate deasupra luncilor afluenților râului Desnățui, care se varsă la rândul său direct în Dunăre. Peste aceste depozite se află o serie de argile nisipoase roșii, de tip loessoid (Figura 1), cu intercalații de argile mai gălbui, atribuite Pleistocenului mediu (Riss) și superior. Loessurile și depozitele loessoide încheie depozitele cuaternare pe interfluvii, terase, mari conuri de dejecție, cu excepția zonelor inundabile, unde geologia este mai recentă. Întinderile ”fără sfârșit” ale luncii Jiului sunt înlocuite cu alternanțe de altitudini prin intermediul interfluviilor piemontane cu altitudini sub 200 m, iar peste acest prag, suprafețele mai înguste apar ca niște ziduri vechi, măcinate de timp.

Relieful din zona Segarcea – Radovan este individualizat prin interfluvii largi, tabulare și văi înguste și adâncite în aluviuni și pietrișuri, care conferă un caracter sălbatic versanților. Pârâurile intermitente și semipermanente curg consecvent cu structura geologică până aproape de localitatea Fântânele, unde încep să cotească spre sud, pentru a se îndrepta spre Dunăre. În acest cadru geomorfologic s-a format și Râpa Roșie, un labirint de văi torențiale fosile și ogașe, incizate în argilele roșii ale piemontului Bălăciței. Dar contrastul cel mai mare îl întâlnim la câțiva km est de situl cu pricina, într-o zonă de lacuri și pădure, unde până nu demult funcționau un pitoresc complex turistic și o crescătorie de struți, iar turiștii se puteau bucura de o plimbare pe șaua unui cal sau la bordul unei hidrobiciclete (Figurile 2 și 3).

Comuna Radovan este centrul popular al acestei zone, iar în ciuda faptului că nici măcar indicatoarele complexului geomorfologic și lacustru nu au mai rămas în picioare, darămite complexul în sine, craiovenii și nu numai își mai aduc aminte de aceste locuri și le mai vizitează din când în când în zilele de week-end, cu ocazia unui grătar sau unei plimbări off-road cu mașina (nu există drumuri județene care să ducă la rezervație). Localitatea este înconjurată de o frumoasă, dar peticită pădure (Figura 4), care în trecut era legată printr-un coridor ce urmărea lunca Desnățuiului cu nordul județului Dolj. Eforturile de conservare a ei înainte de Revoluție erau cu mult mai mari decât cele din zilele noastre, localnicii povestind că au fost acolo colonizați și fazani și iepuri, iar pădurarii își făceau cu diligențele cuvenite datoria de a conserva speciile de arbori.

Prin pădure, actualmente destul de îngustată, trecea Desnățuiul, care acum are la sud de Lacul Fântânele un debit controlat. Lângă Radovan, se găsește o vale interesantă, mai mult o înrămurare de ravene ce se varsă în perioadele cu precipitații abundente în Desnățui. Datorită proceselor hidro-morfologice care au loc aici, valea a căpătat numele de ”Valea Rea”, însă includerea ei pe lista rezervațiilor din România nu a venit din această direcție, ci datorită rarității plantelor găzduite de solul frământat de procese de degradare de aici. Zona este caracterizată mai ales printr-o vegetație spontană de stepă, în general uscată (Figura 5). Pajiștile sunt formate din specii de graminee tipice stepei (în condițiile unor precipitații medii anuale sub 500 mm), cum ar fi Festuca spp, Chrysopogon gryllus, Stipa spp., Cynodon dactylon. Aproape de talvegul văilor torențiale cresc plante mai pretențioase la umiditate, cum ar fi Alopecurus pratensis, Poa spp., Festuca pratensis.

Numeroase plante ierboase de origine submediteraneană, rare în vegetația Olteniei, brodează covorul floristic al văii, printre care: Ziziphora capilata, șopârlița (Veronica rostrata), vinețica (Centaurea orientalis), lucerna de stepă (Medicago hispida). Structura covorului ierbos demonstrează că în aceste locuri au fost odinioară păduri, astfel: vioreaua (Scilla bifolia), violetele (Viola spp.), poroinicul (Orchis purpurea), păiușii (Festuca spp). Speciile lemnoase (Fgura 6) rămase din vechile păduri sunt cerul (Quercus cerris), gârnița (Q. frainetto), păducelul (Crataegus monogyna).

Valoarea științifică a rezervației naturale Valea Rea-Radovan este asigurată de raritățile floristice, dintre care amintesc saschiu (Vinca herbacea), barba caprei (Tragopogon floccosus), mirodenia (Hesperis tristis), garofițele (Dianthus leptopetalus) sau cimbrișorul (Ziziphora capitata).

Sperăm ca și complexul turistic și științific de la Râpa Roșie să își recapete vigoarea și că, în scurt timp, se va găsi un investitor care să reabiliteze infrastructura de cazare și posibilităție de agrement din zonă.

Surse:

1.   Popescu, M. et al., 1995, Monumente și rezervații ale naturii, obiective istorice și turistice din Oltenia, Editura Didactică și Pedagogică, București

2.      http://www.primariaradovan.ro/index.php