Anumite locuri turistice, precum parcul acvatic Xel-Ha din Mexic, au luat această ameninţare în serios: de acum înainte, acolo este permisă numai utilizarea cremelor solare pe bază de minerale. Acestea se întind pe piele mai puţin bine şi lasă uneori urme albe din cauza filtrelor minerale pe care le conţin, dar sunt eficiente şi cu siguranţă mai puţin toxice, atât pentru dumneavoastră, cât şi pentru natură.

O altă soluţie? Purtaţi un tricou sau un costum de surfer pentru a înota…

Sursa informații: 52 de sfaturi pentru biodiversitate – Comisia Europeană/Direcția Generală pentru Mediu

Surse foto: http://www.naturamexico.com/

http://www.planyourtravel.co.uk/magical-mexico-a-holiday-in-paradise/

http://www.playadelcarmen.com/tours-activities/eco-parks/

http://www.playadelcarmen.com/tours-activities/eco-parks/xel-ha/

http://chloelikestotalk.blogspot.ro/2012_05_01_archive.html

https://www.facebook.com/BIODERMARomania

Sursa video: http://www.youtube.com/watch?v=Lk8UfYDKBLY

Acum, mai mult ca oricând, trebuie sa te gândești la importanta pe care o acorzi îngrijirii personale. Trebuie sa adopți un stil de viata sănătos (ar fi minunat dacă acest stil de viata era început înainte de sarcina, iar acum ar trebui doar sa-l continui) și sa mănânci echilibrat.

Si cum nu totul se reduce la o alimentație sănătoasă, ca viitoare mămică trebuie sa ai în vedere și tipul produselor cosmetice pe care le folosești. Pentru a asigura o dezvoltare armonioasa a fătului, trebuie sa-ti hrănești corpul în mod natural, eliminând pe cât de mult posibil cocktailul de chimicale din produsele de îngrijire zilnica (nu mai putin de 515 substanțe chimice sunt folosite zilnic de o femeie în procesul zilnic de îngrijire).

In timpul sarcinii, explozia hormonala este foarte mare, de aceea pot apărea o serie de probleme noi, cum ar fi acnee, celulita, vergeturi, piele crăpată (mai ales în ultimele luni de sarcina) sau probleme circulatorii. Pielea se întinde și apar usturimi sau mâncărimi. Picioarele sunt obosite, umflate și amorțesc foarte ușor.

Indemnul “sarcina ușoară  nu este spus la întâmplare, dar ideal ar fi ca fiecare dintre noi sa își ușureze perioada de noua luni și sa aleagă produsele cosmetice potrivite, dacă se poate 100% naturale și organice. Astfel, vei trece mai ușor peste micile neplăceri legate de întinderea pielii sau căderea parului.

Te întrebi de ce și cum afectează fătul expunerea la chimicale? Răspunsul este simplu și nu trebuie sa te gândești foarte mult pentru a vedea ca am dreptate.

Este binecunoscuta vorba “Ești ceea ce mănânci”. Este îngrijorător ca în loc de o roșie bine coapta, aromata și zemoasa ajungem sa mâncăm un produs vegetal de culoare roșie, dar fără nici un gust, ca în loc de cereale și legume asa cum le-a lăsat natura, consumam produse modificate genetic (porumbul, soia, roșiile, orezul, cartoful, mazărea și rapița se “bucura” cel mai des de modificarea genetica fără etichetare prealabila, care sa ateste acest lucru). O dieta alimentara dezechilibrata, adop­tata în timpul sarcinii sau pe perioada alăptării, poate afecta serios sănătatea copilului.

Pana nu demult, se considera ca fetușii sunt protejați prin placenta de chimicalele cu care mama lui intra în contact, însă în prezent este binecunoscut faptul ca expunerea femeii gravide la astfel de chimicale poate dauna fătului în formare. Cu ajutorul circulației sanguine, prin placenta, se realizează transportul substanțelor nutritive de baza spre copil, substanțe rezultate în urma digerării alimentelor de către mama.

Cercetătorii de la Universitatea din California au analizat, în perioada 2003-2004, un număr de 268 de femei însărcinate, conform unui studiu publicat de revista Environmental Health Perspectives. In organismul femeilor însărcinate, au găsit 163 de substanțe chimice diverse, unele dintre ele chiar interzise prin lege, în unele părți ale lumii. Bifenili policlorurati, anumite pesticide organoclorurate (DDT), compuși perfluorurati de tipul celor prezenți în teflonul anumitor vase de bucătărie, fenoli, ftalati, hidrocarburi policiclice aromatice și perclorat au fost detectate în 99-100% din femeile gravide. De asemenea, au fost identificate elemente utilizate la fabricarea cutiilor metalice pentru alimente, cunoscute pentru efectul dăunător asupra dezvoltării cerebrale a fătului și pentru riscul crescut al predispoziției la dezvoltarea celulelor canceroase.

Expunerea la substanțe chimice în timpul dezvoltării fetale poate creste riscul de naștere prematura și malformații congenitale, poate determina apariția efectelor negative la nivelul creierului, generează probleme cardiovasculare și cancer (Gluckman si Hanson, 2004, Stillerman si colaboratorii, 2008).

Produsele chimice la care sunt expuse femeile gravide pot traversa placenta și prin intermediul cordonului ombilical ajung la făt. Un număr însemnat de substanțe chimice au fost găsite în urina și în lichidul amniotic, precum și în sângele din cordonul ombilical. In unele cazuri (de exemplu mercur) expunerile fătului pot fi mai mari decât expunerea materna (Barr si colaboratorii, 2007).

Un studiu realizat în 2009 de cercetătorii de la Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA a descoperit perclorat (o componenta solida a combustibilului pentru rachete și toxina puternica ce poate afecta producția de hormoni esențiali pentru dezvoltarea normala a creierului) în probele de sânge din cordonul ombilical de la copii născuți în New Jersey. “De fiecare data când ne uitam la cele mai recente substanțe chimice de interes din sângele cordonului ombilical, l-am găsit (perclorat)”, a spus Dr Anila Jacov, cercetător senior EWG și co-autor al raportului. ”De data aceasta am descoperit printre alte substanțe periculoase și BPA, în aproape toate mostrele de sânge din cordonul ombilical al copiilor testați de noi. Acest studiu demonstrează ca nou-născuții sunt expuși la BPA în uter”, a spus Jacob.

Au fost luate probe de sânge din cordonul ombilical al nou-născuților din 10 tari. Aceste probe au fost testate pentru 413 substanțe chimice toxice. Ei au descoperit 287 de aceste substanțe chimice printre aceste probe, media fiind de 200 pe eșantion. Printre aceste substanțe chimice, au fost produse chimice industriale și pesticide interzise în urma cu peste 30 ani, ingrediente din produse de consum precum și produse secundare din deșeuri. Dintre substanțele chimice testate, 134 sunt asociate cu cancer, 151 asociate cu defecte de naștere (malformații), 154 asociate cu întreruperi hormonale, 186 asociate cu infertilitate, 130 asociate cu toxicitatea sistemul imunitar și 158 au fost neurotoxine.

“Aceasta este o dovada concludenta ca bebelușii sunt expuși la sute de produse chimice industriale pe tot parcursul sarcinii”, a declarat pentru Associated Press Sonya Lunder, un om de știință EWG. ”Placenta nu este un scut magic”. Multe dintre produsele cosmetice conțin substanțe și ingrediente care pătrund în profunzimea pielii și intra în fluxul sangvin și pot afecta fătul (cantități mici, utilizări regulate, zilnice pot afecta în anumite stagii dezvoltarea fătului).

Dezvoltarea în uter este etapa cea mai vulnerabila a vieții, astfel încât trebuie sa facem tot ce putem pentru a ne proteja nou născuții. Acum știm ca nu suntem protejați de placenta mamei. Așadar, “poluarea” sau “intoxicarea cu chimicale” începe în uter.

Articol realizat de către Valentina, mămica de la Biorganicbubu. Câteva informații despre ea:

“De când Dumnezeu m-a binecuvântat cu primul meu bebeluș, am început sa ma interesez tot mai mult în legătură cu produsele naturale, bio etc. Eram și înainte de acord cu ele, informându-ma continuu (defect profesional), citind etichetele, numeroase articole pe site-uri …. dar niciodată cu atât patos ca acum. Viata m-a adus pe drumul acesta urmând Facultatea de Geografie București, la specializarea Calitatea și protecția mediului, ulterior aprofundând studiile începute la Universitatea Ecologica București – Managementul resurselor naturale.

Cu siguranță, nu întâmplarea a făcut sa lucrez de 8 ani în domeniul produselor bio; asa am aflat multe lucruri foarte utile și tocmai bune de pus în practica la un moment dat (cum este cazul meu, acum însărcinată in 8 luni). Nu sunt ipocrita și nici nu pot spune ca trăiesc numai bio, dar atât cât îmi sta în putere îl voi feri pe cel mic de substanțele chimice din jurul nostru.”

Documentație:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3114826/

http://www.sixwise.com/newsletters/2009/february/4/four-common-toxic-chemicals-to-avoid-pregnancy.htm

http://www.ewg.org/news/news-releases/2009/12/02/toxic-chemicals-found-minority-cord-blood

http://www.zoeorganics.com/blogs/news/5830616-toxic-chemicals-in-utero

Surse foto:

1. http://birthofanewearth.blogspot.ro/2012/02/babys-emotional-well-being-starts-in.html
2. http://footage.shutterstock.com/clip-932560-stock-footage-human-baby-moves-gently-inside-a-mother-s-womb.html
3. http://www.cbsnews.com/8301-504763_162-57476160-10391704/1-in-13-pregnant-women-drink-alcohol-cdc-says/

Un studiu realizat în 1975, a arătat că ambarcaţiunile transoceanice aruncă în total 8 milioane de livre de plastic în mare. Motivul pentru care suprafaţa uscatului nu a fost până acum acoperită cu plastic este că majoritatea deşeurilor au fost depozitate în apa oceanelor. Pungile de plastic pot fi uşor purtate de vânt şi ajung în zone greu de imaginat.

Pungile îşi fac drum către mare prin canalele de deversare şi depind de capacitatea de transport a râurilor, care depozitează de-a lungul traseului, pe maluri sau pe terase, deşeuri plastice de diferite dimensiuni. Au fost văzuţi saci de acest fel plutind spre Nord, aproape de Cercul Polar, lângă Spitzbergen si mult mai multe spre Sud, în arealul ce înconjoară insulele Malvine. Un procent ce depăşeşte 10 % este ocupat de pungi și saci sintetici ajunși la maluri în SUA, conform Programului de Monitorizare a deşeurilor în cadrul Marinei Naţionale.

Pungile de plastic sunt foto-degradabile, în timp ele descompunându-se în polimeri mai mici şi mai toxici, care devin astfel chiar parte din lanţul alimentar.

Circa 200 de exemplare din specii diferite de vieţuitoare marine, precum delfini, foci, ţestoase etc. mor anual din cauza acestora.

Soluţiile ar putea fi folosirea unor sacoşe de panză, care ar evita utilizarea a 24 de pungi de plastic pe lună. Atât Bangladesh, Rwanda, China cât şi Irlanda au interzis comercializarea pungilor de plastic, cea din urmă prin impunerea unor taxe destul de considerabile, ce au redus consumul cu aproximativ 90 % încă din anul 2002. Pungile de plastic sunt realizate din polietilenă, produs al petrolului, resursă neregenerabilă si râvnită de marile puteri ale lumii. Reducând sau interzicând folosirea acestei materii prime, China a economisit 37 de milioane de barili de petrol pe an.

Surse foto:

http://easternphi.blogspot.ro/2012/09/earth-air-sea-and-plastic-bags.html

http://advocacy.britannica.com/blog/advocacy/2008/12/plastic-bags-and-animals-making-the-wild-safe-for-wildlife/

http://action.surfrider.org/p/dia/action/public/?action_KEY=6437

http://lamodeverte.wordpress.com/category/non-atmospheric-pollution/

Articol realizat de Ioana-Ruxandra Stavriu, Facultatea de Geografie, anul III, specializarea Geografia Mediului