Atenuează extremele termice. Din cauza asfaltului și a betonului, orașele tind să se comporte ca niște ‘insule de căldură’, dezvoltând temperaturi cu până la 6° mai mari decât cele ale zonelor înconjurătoare. Zidurile verzi reduc însă nevoia de aer condiționat în medie cu 50%.

Rețelele dense de arbori și arbuști contribuie la scăderea nivelului de zgomot și la calmarea vântului puternic.

Reduc poluarea chimică, astfel că 20 de arbori pot absorbi noxele emise de o mașină care parcurge 100 km/zi.

Limitează eroziunea solului și rețin apa provenită din precipitații, reducând impactul negativ asupra rețelei de canalizare.

Asigură habitate pentru diverse specii de animale, insecte, păsări, inclusiv pentru cele aflate în migrație, contribuind astfel la biodiversitatea urbană.

Parcurile îndeplinesc și funcția socială de spații publice, în care oamenii se întâlnesc pentru a se recrea. Parcurile sunt locurile unde își dezvoltă mai puternic sentimentul de apartenență la comunitate.

Cartierele cu parcuri au o valoare imobiliară mai ridicată față de celelalte.

Spațiile verzi îmbunătățesc imaginea orașelor, făcându-le mai atractive pentru potențialii investitori.

Cei care petrec un timp mai îndelungat în spațiile verzi sunt mai puțin stresați și au o percepție a sănătății proprii mult mai bună decât cei care aleg să stea mai mult în casă. În plus, pacienții din spitalele ale căror ferestre dau spre zone verzi se refac mult mai repede decât cei aflați în spitale înconjurate de clădiri.

Centurile verzi (forestiere) sau galben-verzi (agro-forestiere) reprezintă cele mai eficiente scuturi de apărare ale orașelor. Efectele benefice ale spațiilor verzi sunt  mult mai amplificate  dacă acestea sunt organizate sub forma unor rețele verzi urbane, formând coridoare  și rute verzi care unesc habitate între ele. O peluză, un gard viu sau câteva ghivece cu flori nu pot asigura multitudinea de beneficii ecologice, psihologice și sociale oferite de un ecosistem complex, cum ar fi un parc sau o pădure urbană.

De asemenea, peluzele și scuarurile  nu stochează suficient carbon încât să compenseze emisiile de gaze cu efect de seră generate de diferitele activități  de îngrijire și întreținere  ale acestora.

Sursă text : Ghidul unei comunități durabile

Sursă foto : http://www.biotowns.ro/index.php?meniuId=1&viewCat=2&viewItem=10 http://www.realitatea.net/proiectul-pentru-extinderea-parcului-herastrau-a-fost-respins-de-   consilierii-capitalei_689293.html http://www.naturligtonline.se/sv/

Localizarea perimetrului analizat în cadrul Sectorului 1

Ce înseamnă calitatea locuirii într-un spaţiu urban şi de ce este importantă ea pentru stabilirea calităţii vieţii oamenilor?

Calitatea locuirii reprezintă un concept care reuneşte o serie de caracteristici atât fizice cât şi sociale, analizate cu ajutorul unor indicatori privind condiţiile intrinseci ale locuinţelor (tipul şi aspectul clădirilor, numărul de etaje, terenul din împrejurimea locuinţelor) dar şi extrinseci (mediul învecinat-accesul la transport public, reţeaua de utilităţi publice, parcuri, cinematografe, şcoli, numărul de spaţii oxigenante şi calitatea lor etc).

În urma analizării acestor indicatori, se pot concluziona aspecte privind calitatea vieţii dintr-un anumit areal, iar în cazul de faţă asupra perimetrului localizat în Sectorul 1, în partea sud-estică a acestuia, la limita cu Sectorul 2. Analiza a fost făcută punându-se accent pe componentele mediu din spaţiu, precum: spaţiile rezidenţiale, comerciale, spaţii verzi, spaţii din vecinătate şi sursele de degradare ale acestora.

Primul lucru care se ia în calcul în acestă analiză este influenţa factorilor din perimetru, determinate de cadrul natural şi componentele mediului din vecinătate. Spitalul Clinic Floreasca, aflat în partea estică a arealului reprezintă o influenţă importantă, prin zgomotul produs de alarmele ambulanţelor, prin fluxul relativ mare de persoane ce intră în spital zilnic, prin deşeurile spitaliceşti eliminate periodic. Următoarea influenţă o are Stadionul Dinamo, situat tot în est: fluxul mare de persoane ce intră în stadion în cadrul evenimentelor programate,  zgomotul produs de acestea dar şi de maşini (aici este inclusă și poluarea aerului cauzată de gazele de eşapament ce afectează sănătatea populaţiei), şi nu în ultimul rând deşeurile rezultate, afectează calitatea locuirii.

O altă influenţă o au spaţiile comerciale din cuprinsul arealelor, dar în special din vecinătate (poluarea aerului prin mirosuri pestilenţiale provenite din deşeurile neridicate la timp din apropierea magazinelor, chioşcurilor, restaurantelor). Deşeurile menajere sunt răspândite haotic în multe puncte din perimetru, de la grădinile blocurilor până la marginea drumurilor, sau chiar saci menajeri lăsaţi lângă coşurile de gunoi.

Deşeuri depozitate haotic

Nu în ultimul rând, infrastructura de transport, prin pulberile în suspensie, afectează populaţia iar prin depunerea acestora pe frunzele plantelor se ajunge în timp la reducerea manifestării procesului de fotosinteză şi la scăderea densităţii stratului vegetativ. O altă influenţă negativă a traficului o reprezintă  poluarea fonică, ce reprezintă influenţa predominantă din areal dar şi din vecinătate, şi care induce stări de stres, cu implicaţii negative pe termen lung (boli de diferite tipuri).

Al doilea aspect este reprezentat de spaţiile rezidenţiale, ce cuprind majoritar case de până la 5 nivele, urmate de blocuri de maxim 10 etaje. Există o discrepanţă privind aceste spaţii, în sensul că unele spaţii de locuit sunt complet utilate, reabilitate şi îngrijite iar altele sunt exact invers, acest lucru dând un aspect inestetic zonei şi posibilitatea creării unor accidente nedorite.

Clădire dezafectată de pe Calea Floreasca

Spaţiile verzi existente în acest areal sunt: grădinile blocurilor, scuarurile şi locurile de joacă pentru copii. Acestea sunt afectate în principal de depozitarea necontrolată a deşeurilor, de noxele maşinilor, de pulberile în suspensie provenite de la şantierele de construcţii. Majoritatea sunt neîngrijite, sunt puţine ca număr, distribuite inegal în areal, fiind majoritar amplasate pe trotuarele din bulevardele mari, în timp ce pe străzile mici din centrul arealului, mai ales unde sunt case, aliniamentele stradale lipsesc cu desăvârşire, fiind înlocuite de trotuare betonate si de deşeuri. Singurul spaţiu verde care respectă cerinţele impuse este parcul de pe Soşeaua Ştefan cel Mare. O soluţie pentru rezolvarea problemei spaţiilor verzi ar putea-o reprezenta plantarea de noi copaci, în locul celor vechi, unii rezistenţi la poluare, apoi lărgirea aliniamentelor stradale şi nu în ultimul rând întreţinerea riguroasă a acestora.

Parcul de lângă Şoseaua Ştefan cel Mare

Zgomotul şi vibraţiile reprezintă un factor problemă în areal, prin traficul intens din lungul bulevardelor principale, prin numărul destul de mare al ambulanţelor care trec zilnic spre spital, dar şi prin zgomotul produs de claxoane şi şantierele în lucru. Apoi, vibraţiile cauzate de circulaţia tramvaielor reprezintă o problemă ce poate duce la degradarea spaţiilor rezidenţiale şi nu numai.

Şantier din vecinătatea Şoselei Ştefan cel Mare

Un aspect pozitiv este reprezentat de faptul că zgomotul se reduce spre centrul arealului, odată cu îndepărtarea de zona bulevardelor principale şi de şantierul ce se ocupă cu reabilitarea complexului de locuinţe de pe Ştefan cel Mare.

Calitatea aerului este puternic afectată din cauza noxelor emanate de către mijloacele de transport în comun, dar şi de către maşinile care staţionează la semafor timp îndelungat, în principal pe arterele mari de circulaţie. O altă sursă o reprezintă deşeurile menajere depuse haotic, mai ales în groapa de pe strada Chile, care emană un miros puternic, putând fi perceput de la distanţe destul de mari, fiind un disconfort mai ales pentru oamenii care locuiesc în apropiere.

Groapa de pe strada Chile

Calitatea apei este una similară cu cea a întregului Bucureşti, în acest areal neexistând fantâni sau cişmele, nici pe bulevardele principale, nici pe străzile mai mici unde sunt amplasate casele, dar nu există probleme deoarece zona este racordată la reţeaua de utilităţi publice.

Pentru  zona analizată, harta expusă mai jos clarifică şi spaţializează caracteristicile discutate anterior.

Harta calităţii mediului

În concluzie, arealul analizat, deşi este unul restrâns, se confruntă cu destul de multe probleme, de la depozitarea haotică a deşeurilor, la parcările insuficiente cauzate de numărul prea mare de maşini ce parchează într-o zonă ce nu a fost concepută pentru a susţine acest număr,  apoi străzi foarte înguste ce aduc de asemenea probleme asupra parcărilor, spaţii verzi insuficiente şi prost întreţinute, surse de zgomot şi vibraţii, iar toate aceste elemente corelate afectează populaţia din zonă.

Strada Chile

Bibliografie:

1. D.G. Vâlceanu, L. Zulaica, 2012, Indicele calităţii locuirii-instrument de evaluare a calităţii locuirii urbane, Vol.3, Urbanism. Arhitectură. Construcţii

2. https://maps.google.com/

Ce este European Green Capital Award?

Premiul de Capitală Verde a Europei reprezintă o iniţiativă a Comisiei Europene pentru a recunoaşte şi promova eforturile autorităţilor locale în ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului înconjurător. Criteriile în alegerea unei Capitale Verzi sunt următoarele:

• A obţinut în mod susţinut diverse standarde de mediu;
• Are scopuri bine puse la punct în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea mediului;
• Poate servi drept model pentru a inspira şi a promova bunele practici în alte oraşe europene.

Oraşele alese până acum au fost Stockholm (2010), Hamburg (2011), Vitoria – Gasteiz (2012), iar Copenhaga este deţinătoarea titlului pentru anul 2014.  Anul acesta, Nantes (Franţa) a fost ales drept Capitala Verde a Europei.

De ce Nantes?

Un oraş în mare parte industrial în trecut, Nantes a trebuit să se reinventeze – economic, dar nu numai –  după închiderea şantierelor navale în 1987. Schimbările urbanistice care au mers mana în mână cu cele sociale au reuşit să transforme oraşul într-un centru urban inedit, în care cultura şi arta au luat locul halelor de producţie şi a şantierelor navale, în care mediul natural (sau, mai corect spus, cu aspect natural) este la loc de cinste, în care binele social este pus mai presus de orice altă politică. În 2004, Nantes a fost prezentat drept „cel mai agreabil oraş din Europa” de către revista Time, pentru spaţiile verzi şi cursurile de apă existente aici.

În Nantes, fiecare locuitor trăieşte la mai puţin de 300 m de un spaţiu verde. Oraşul are 100 de parcuri şi grădini care acoperă cca 215 hectare, ceea ce reprezinta, împreună cu grădinile private, 5% din suprafaţa oraşului. În 2006, în oraş existau 100.000 de arbori, dintre care 20.000 sub formă de aliniamente stradale.

Spaţiile naturale sunt şi ele prezente: de altfel, Nantes are, pe teritoriul său, singura zonă Natura 2000 care se afla într-un spaţiu urban. Este vorba despre „Mica Amazonie” sau, aşa cum este cunoscută oficial, Zona umedă Malakoff, un adevărat refugiu pentru nenumărate specii de păsări, dar şi alte animale.

În ceea ce priveşte transportul, trebuie menţionat faptul că aglomerarea urbana poseda o reţea de piste ciclabile de aproape 400 km lungime. De asemenea, oraşul este legat de traseul european EuroVelo 6, cea mai faimoasă ruta ciclabila europeană, lungă de 3653 km, care leagă Nantes de Bucureşti, respectiv St Nazare de Constanta (o informaţie utilă pasionaţilor de biciclete şi de călătorii – probabil neapărat în această ordine).

Meritã vizitat! Dar…nu mã credeti pe cuvânt. Sã lãsãm imaginile sã vorbeascã.

Surse info : http://www.nantesgreencapital.fr/fr/vivre-a-nantes/la-ville-et-la-campagne, http://fr.wikipedia.org/wiki/Nantes, www.nantes.fr, http://www.nantesmetropole.fr/,

Conform site-ului instituţiei, Grădina Botanică are trei funcţii:

Rolul educational…si nu numai, al Gradinii

•  Învăţământ şi Educaţie (resursă pentru învăţământul superior, furnizor de informaţii ştiinţifice, centru de formare a taxonomiştilor, centru de educaţie pentru elevi, profesori, studenţi, factori de decizie şi public larg).

•  Cercetare ştiinţifică (conservarea diversităţii plantelor “ex situ” prin organizarea băncii de germoplasma, prin dezvoltarea colecţiilor vii, prin cultivare “în vitro” şi repopulare; conservarea diversităţii plantelor “în situ” prin identificări, cartări, monitoring, baze de date actuale şi de referinţă etc.).

•  Promovarea valorilor culturale, informarea publicului şi consultanţă de specialitate (îmbogăţirea Herbarului, a Bibliotecii, a Colecţiilor din Muzeul Botanic, organizare de conferinţe, asigurarea consultantei permanente prin INTERNET etc).

La răcoare…

Dar, pentru că e „de sezon”, să începem cu rolul său de regulator termic. Cu alte cuvinte, de oază de răcoare. Şi cum altfel, dacă nu pornind de la o bază ştiinţifică, descrisă mai pe larg aici şi aici: insula de căldură urbana.

Citând un specialist în domeniu: „Spaţiile verzi, în special copacii, pot diminua sau chiar elimina efectul acestui fenomen, prin procesele de transpiraţie şi de umbrire a suprafeţei terestre. Astfel, spaţiul construit reprezintă principalul motiv care duce la formarea şi ulterior intensificarea fenomenului. O serie de studii au determinat că un număr ridicat al copacilor şi parcurilor urbane duce la diminuarea temperaturii aerului local cu 0.5 – 1 ºC, iar pentru fiecare reducere a temperaturii aerului cu 1 ºC, se poate reduce consumul de energie cu până la 2 – 4%.” Cu alte cuvinte, Grădina, prin suprafaţa sa de 17,5 ha, determină o diminuare a temperaturii aerului în zonele învecinate.

…şi la învăţat!

Conform site-ului, Grădina Botanică oferă o serie de activităţi educaţionale legate de botanică, horticultura şi ştiinţele naturii pentru grădiniţe, ciclul primar şi gimnazial dar şi pentru publicul larg. De-a lungul anului şi în diverse locaţii din grădina se desfăşoară expoziţii tematice şi evenimente speciale. Grupurile de copii pot participa la activităţi de educaţie ecologică cuprinse în programul educaţional Scoala Naturii, care sunt special concepute pentru diverse grupe de vârstă.

Însă activităţile sunt practic permanente şi se adresează tuturor persoanelor, indiferent de vârsta sau de domeniu, pornind de la expoziţii de flori, fructe şi seminţe, până la organizarea curăţeniei de toamna şi de primăvară în Grădină, în parteneriat cu TeamWork.

Mai multe detalii despre ce este şi cum funcţionează Grădina Botanică din Bucureşti, găsiţi aici.

Pentru moment, profitaţi de o relaxare departe de poluarea şi căldura urbana şi vizitaţi grădina botanică, fie cea din Bucureşti, fie una dintre celelalte grădini care fac parte din Asociaţia Grădinilor Botanice din România, în Craiova, Cluj-Napoca, Galaţi, Iaşi, Jibou, Arad, Targu-Mures sau Tulcea.

Surse info:  Bonciu, Adela (2011), Fenomenul de insulă de căldură pentru anotimpul de iarnă, în municipiul București Lucrare de dizertatie, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, http://www.gradina-botanica.ro.

Astazi, suntem pusi in fata unei noi abordari a acestei probleme, una mai adecvata: in primul rand, am constientizat necesitatea acuta de a avea plante si animale in orase, fiind in sfarsit recunoscute rolurile lor in echilibrarea lanturilor trofice la nivel local, in imbunatatirea calitatii mediului si in mentinerea unor circuite cat se poate de firesti in mediul respectiv. Asadar politicile de amenajare iau in considerare crearea de spatii verzi mai dezvoltate sau legarea parcurilor existente prin coridoare, permitand astfel deplasarea speciilor dintr-o parte in cealalta.

In al doilea rand, au ajuns in atentia actorilor implicati si alte genuri de beneficii pe care le putem avea de pe urma speciilor urbane – sau urbanizate: de exemplu, o problema importanta la nivel european este mentinerea sau reintroducerea albinelor in mediul urban. Numarul acestora a scazut cu 30 – 40% in Europa, doar in ultimii ani, in special din cauza utilizarii insecticidelor si a fertilizatorilor. Acestea au un rol deosebit de important in fertilizarea plantelor cu flori (cca. 4/5 din acestea sunt fertilizate cu ajutorul albinelor). De asemenea, analiza chimica a mierii produse de acestea poate indica depasiri ale anumitor poluanti atmosferici. Pentru a creste populatia de albine melifere, in mai multe orase europene au fost amplasati stupi. Crearea de parcuri si spatii verzi este deosebit de importanta, la fel si legarea acestora prin coridoare verzi. Astfel de masuri au fost luate in orase precum Nantes, Bruxelles sau Barcelona. De asemenea, trebuie limitata folosirea insecticidelor si a fertilizatorilor, precum si distrugerea florei spontane.

Plantele ruderale (buruienile) joaca roluri extrem de importante in ecosistemele urbane, reprezentand un prim pas catre instalarea speciilor de flora si fauna prezente local in mod natural. Cu alte cuvinte, pot ajuta la crearea unor mici rezervoare de biodiversitate in spatiile verzi urbane. Din pacate, multe parcuri zone inverzite sunt create fara a se tine cont de conditiile locale de mediu si nici de posibilitatea de a integra speciile respective in circuitele naturale existente acolo, motiv pentru care aceste plante (de multe ori exotice) nu reusesc sa se adapteze si mor rapid.

Cu toate acestea, in multe tari, printre care si Romania, marile spatii verzi urbane sunt create pe baza speciilor deja existente, fapt care nu doar permite o dezvoltare fireasca a diversitatii biologice, dar are si o eficienta mult mai mare din punct de vedere al costurilor.

Intr-un articol viitor vom afla mai multe despre cum poate fi pastrata sau adusa biodiversitatea in orase si despre multiplele roluri ale acesteia.