<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; SOR</title>
	<atom:link href="https://greenly.ro/subiecte/sor/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 13 May 2026 15:56:14 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>Furturi şi crime</title>
		<link>https://greenly.ro/arii-protejate/furturi-si-crime</link>
		<comments>https://greenly.ro/arii-protejate/furturi-si-crime#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 08 Jul 2013 11:10:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Valentina Manoiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arii protejate]]></category>
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[Comunicate de presa]]></category>
		<category><![CDATA[animale]]></category>
		<category><![CDATA[avifauna]]></category>
		<category><![CDATA[braconaj]]></category>
		<category><![CDATA[cadavre otrăvite]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[infracțiuni]]></category>
		<category><![CDATA[legislatie]]></category>
		<category><![CDATA[otrava]]></category>
		<category><![CDATA[pasari]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[societatea ornitologica romana]]></category>
		<category><![CDATA[SOR]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=11259</guid>
		<description><![CDATA[…sau pui furaţi şi păsări ucise cu otravă în Dobrogea Acum o săptămână, am primit de la Societatea Ornitologică Română un comunicat trist, un semnal de alarmă cu privire la braconajul păsărilor şi...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">…sau pui furaţi şi păsări ucise cu otravă în Dobrogea</p>
<div id="attachment_11262" class="wp-caption alignleft" style="width: 300px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/07/Corb-otravit.jpg"><img class="size-medium wp-image-11262" alt="Corb otravit" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/07/Corb-otravit-300x216.jpg" width="300" height="216" /></a>
<p class="wp-caption-text">Corb otrăvit</p>
</div>
<p style="text-align: justify;">Acum o săptămână, am primit de la Societatea Ornitologică Română un comunicat trist, un semnal de alarmă cu privire la braconajul păsărilor şi la folosirea de otrăvuri pentru a ucide animalele din Dobrogea. In luna iunie, au existat două astfel de cazuri extrem de grave pentru avifauna României.</p>
<p style="text-align: justify;">Vi le aducem şi dumneavoastră la cunoştinţă şi dacă vă veţi confrunta cu situaţii similare cu cele descrise aici, vă rugăm să acţionaţi în conformitate cu precizările de la finalul acestui articol!</p>
<p style="text-align: justify;">Primul caz se referă la folosirea de cadavre otrăvite pentru a ucide animale, practică interzisă de lege şi considerată infracţiune. Un grup de herpetologi a găsit în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Allah Bair-Capidava corpul neînsufleţit al unui corb (Corvus corax) şi o gaie neagră (Milvus migrans), alături de cadavrul otrăvit al unei oi. Gaia neagră încă era în viaţă, dar a murit în decurs de câteva ore după ce a mâncat din cadavrul otrăvit care fusese lăsat intenţionat pe câmp. Societatea Ornitologică Română a alertat autorităţile pentru a combate astfel de practici barbare. Se ştie că metoda cadavrelor otrăvite este folosită în special de zootehniştii care doresc să îşi protejeze animalele de lupi, şacali şi vulpi sau de către cei care speră să decimeze păsările de pradă pentru a crea condiţii de înmulţire a fazanilor.</p>
<div id="attachment_11263" class="wp-caption alignright" style="width: 300px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/07/Gaie-otravita.jpg"><img class="size-medium wp-image-11263" alt="Gaie otravita" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/07/Gaie-otravita-300x208.jpg" width="300" height="208" /></a>
<p class="wp-caption-text">Gaie otrăvită</p>
</div>
<p><span style="text-align: justify;">Folosirea de cadavre otrăvite este una din principalele cauze care au dus la dispariţia păsărilor mari de pradă din România &#8211; vulturii &#8211; şi încă este o cauză a mortalităţii crescute în rândul celorlalte păsări de prada de dimensiuni mai mici.</span></p>
<p style="text-align: justify;">Un alt caz la fel de îngrijorător este cel al braconierilor de… pui de pasăre. Indiferent cât de pufoşi şi de simpatici sunt, bobocii de raţă au devenit o ţintă a braconierilor. Pentru că în această perioadă păsările scot pui, există persoane care intra în colonii cu scopul de a lua bobocii, de a-i creşte şi de a-i mânca. Un astfel de caz a fost întâlnit de Emil Todorov, biolog al SOR, la Vadu. Un cioban din zonă a lăsat turma să pască şi, însoţit de mai mulţi câini, a intrat într-o colonie de păsări de apă pentru a le lua puii. Angajatul SOR a pretins că este turist, iar braconierul i-a permis să fotografieze păsările capturate: erau boboci de raţă cu cap castaniu (Aythya ferina). În timpul discuţiei dintre cei doi, un boboc de raţă a avut noroc şi a scăpat. Fără să se supere, ciobanul a spus că va reveni şi cu altă ocazie, oricum a mai făcut acest lucru. Puii de pasăre erau luaţi din cuib, imediat după eclozare, când nu se pot feri de duşmani, duşi apoi în gospodărie, lăsaţi să se îngraşe şi apoi mâncaţi. “Cu varză, cu orez…bun, bun”, i-a spus braconierul specialistului SOR care poza în turist străin.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/07/DSC_0296.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-11264" alt="DSC_0296" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/07/DSC_0296-300x198.jpg" width="300" height="198" /></a>Şi în acest caz, SOR a alertat autorităţile.</p>
<p style="text-align: justify;">Păsările sălbatice din România sunt protejate prin legislaţia naţională cadru pentru ariile naturale protejate (OUG nr. 57/2007 aprobată prin Legea nr. 49/2011), act normativ care transpune Directivele Europene Păsări şi Habitate. Directiva Păsări impune statelor membre ale Uniunii Europene să ia măsuri pentru conservarea tuturor speciilor sălbatice de păsări.</p>
<p style="text-align: justify;">Faptele descrise mai sus sunt considerate infracţiuni, iar persoanele care vor fi găsite vinovate riscă închisoarea de la trei luni la un an sau amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei.</p>
<p style="text-align: justify;">Daca veţi întâlni astfel de practici, braconaj sau otrăviri, vă rugăm să informaţi imediat cea mai apropiată unitate de Poliţie, a Gărzii de Mediu sau autorităţile locale. Faceţi poze cu păsările decedate lângă cadavre otrăvite, dar nu atingeţi animalele. Fotografiile dvs. şi informaţiile le vor fi de folos autorităţilor în anchetele viitoare.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/07/DSC_0302.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-11265" alt="DSC_0302" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/07/DSC_0302-300x198.jpg" width="300" height="198" /></a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Mulţumim pentru comunicat şi fotografii dlui Ovidiu Neculai Bufnilă, responsabil comunicare SOR. </strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-112600"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/arii-protejate/furturi-si-crime/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Situaţia coloniilor de pelicani din Delta Dunării zona lagunară – aprilie 2013</title>
		<link>https://greenly.ro/arii-protejate/situatia-coloniilor-de-pelicani-din-delta-dunarii-zona-lagunara-aprilie-2013</link>
		<comments>https://greenly.ro/arii-protejate/situatia-coloniilor-de-pelicani-din-delta-dunarii-zona-lagunara-aprilie-2013#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 12 May 2013 14:34:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Valentina Manoiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arii protejate]]></category>
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[colonii]]></category>
		<category><![CDATA[Delta Dunarii]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[pelicani]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[SOR]]></category>
		<category><![CDATA[zbor de monitorizare]]></category>
		<category><![CDATA[zona lagunara]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=10187</guid>
		<description><![CDATA[Am primit de la Societatea Ornitologică Română un comunicat de presă despre situaţia coloniilor de pelicani comuni şi creţi din Delta Dunării şi complexul Razim-Sinoie. Informaţiile au fost însumate după un zbor de...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/3_DSC_52781.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-10191" alt="3_DSC_5278" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/3_DSC_52781.jpg" width="1000" height="662" /></a>Am primit de la Societatea Ornitologică Română un comunicat de presă despre situaţia coloniilor de pelicani comuni şi creţi din Delta Dunării şi complexul Razim-Sinoie. Informaţiile au fost însumate după un zbor de monitorizare, realizat acum aproximativ 3 săptămâni. Credem şi sperăm că iubitorii de natură vor fi interesaţi de aceste informaţii.</p>
<p style="text-align: justify;">&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;</p>
<p style="text-align: justify;">„Platforma de cuibărire a pelicanilor creți de pe Insula Ceaplace din Delta Dunării a fost distrusă de apele mari din Delta Dunării și complexul Razim-Sinoie. Acest lucru pune în pericol noua generație de pelicani creți din Deltă.</p>
<p style="text-align: justify;">Pe 18 aprilie 2013, biologul SOR Sebastian Bugariu a survolat cu un avion coloniile de pelicani din Delta Dunării şi sistemul lagunar, pentru prima dată în cursul acestui an.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/8_DSC_5433.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-10192" alt="8_DSC_5433" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/8_DSC_5433.jpg" width="1000" height="1510" /></a>Nivelul apei în toată zona este ridicat, lucru normal pentru această perioadă, dar care poate ridica probleme coloniilor din zona lagunară, în eventualitatea unor furtuni.</p>
<p style="text-align: justify;">În partea de nord se găsesc deja câteva mii de pelicani comuni, iar cei mai mulţi dintre aceştia au populat deja colonia de la Hrecisca-Buhaiova, alături de pelicanii creţi care se află într-un stadiu avansat de cuibărit.</p>
<p style="text-align: justify;">În colonia de pelicani creţi de pe lacul Lejai se găsesc câteva zeci de perechi, însă situaţia nu este prea fericită în zona lagunară. Spre deosebire de anii 2011 şi 2012, anul acesta nu au fost observate deloc cuiburi de pelicani creţi pe insula Bisericuţa. Aici, de regulă, deranjul din lunile februarie şi martie poate împiedica păsările să îşi stabilească o colonie de cuibărit.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/12_DSC_5501.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-10193" alt="12_DSC_5501" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/12_DSC_5501.jpg" width="1000" height="662" /></a>Pe insula Ceaplace, platforma construită în anul 2008 a fost distrusă complet de gheaţă şi de valuri mari pe parcursul iernii, iar la ora actuală, datorită nivelului mare al apei în lacul Sinoie, insula este acoperită complet. Doar cuiburile pelicanilor se află deasupra apei. În aceste condiţii, deşi aflată într-un stadiu avansat de cuibărit, cu pui relativ mari, colonia poate fi afectată puternic de eventuale furtuni în săptămânile viitoare.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/14_DSC_5527.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-10194" alt="14_DSC_5527" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/14_DSC_5527.jpg" width="1000" height="662" /></a>Platforma instalată în anul 2008 a avut o importanţă foarte mare pentru colonia de pelicani creţi de pe insula Ceaplace, aici cuibărind în anul 2009 peste 100 de perechi, ferite de valuri. În alţi ani au fost numărate doar câteva zeci de perechi, dintre care unele au pierdut cuiburile datorită furtunilor. Societatea Ornitologică Română va continua monitorizarea din avion şi în lunile următoare.”</p>
<p style="text-align: justify;">&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;&amp;</p>
<p style="text-align: justify;">Eu mă întreb dacă acea platformă nu ar putea fi refăcută? E doar o simplă întrebare…</p>
<p style="text-align: justify;">Fotografii: Sebastian Bugariu</p>
<p style="text-align: justify;">Mulţumim pentru comunicat domnului Ovidiu Bufnilă, responsabil comunicare SOR</p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-101880"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/arii-protejate/situatia-coloniilor-de-pelicani-din-delta-dunarii-zona-lagunara-aprilie-2013/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Narcis &#8211; campionul migrației acvilelor țipătoare mici</title>
		<link>https://greenly.ro/biodiversitate/narcis-campionul-migratiei-acvilelor-tipatoare-mici</link>
		<comments>https://greenly.ro/biodiversitate/narcis-campionul-migratiei-acvilelor-tipatoare-mici#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 17 Apr 2013 07:12:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ioana Stoicescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[acvila]]></category>
		<category><![CDATA[acvila tipatoare]]></category>
		<category><![CDATA[biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[cale de disparitie]]></category>
		<category><![CDATA[conservare]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[LIFE]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[Narcis]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[pasare]]></category>
		<category><![CDATA[pasari]]></category>
		<category><![CDATA[proiect]]></category>
		<category><![CDATA[rapitoare]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[societatea ornitologica romana]]></category>
		<category><![CDATA[SOR]]></category>
		<category><![CDATA[specie]]></category>
		<category><![CDATA[transmitatoare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=9572</guid>
		<description><![CDATA[Dragi cititori, Societatea Ornitologica Română ne face cunoștință, printr-un comunicat de presă, cu Narcis. Cine este el? Aflați în cele ce urmează! &#8220;Narcis, una dintre acvilele țipătoare mici urmărite cu ajutorul transmițătoarelor satelitare,...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Dragi cititori, Societatea Ornitologica Română ne face cunoștință, printr-un comunicat de presă, cu Narcis. Cine este el? Aflați în cele ce urmează!</p>
<p style="text-align: justify">&#8220;Narcis, una dintre acvilele țipătoare mici urmărite cu ajutorul transmițătoarelor satelitare, a ajuns în zonele de cuibărit de la poalele Munților Făgăraș. Dacă anul trecut Narcis ajunsese deja pe data de 3 aprilie în centrul Transilvaniei, anul acesta la aceeași dată se afla în sudul României, undeva în apropierea localității Dragomirești din județul Dâmbovița. A întârziat o singură zi față de anul trecut.</p>
<div id="attachment_9574" class="wp-caption aligncenter" style="width: 544px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/04/Narcis-2.jpg"><img class=" wp-image-9574 " alt="Narcis, acvila tipatoare" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/04/Narcis-2.jpg" width="544" height="361" /></a>
<p class="wp-caption-text">Narcis, acvila tipatoare. Fotografii realizate de biologul SOR Sebastian<br />Bugariu</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Narcis este prima pasăre dintre acvilele monitorizate în cadrul proiectului LIFE „Conservarea acvilei ţipătoare mici în România”, derulat în parteneriat de către Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu, Asociaţia Grupul Milvus şi Societatea Ornitologică Română, care a ajuns anul acesta în zona de cuibărit. Aceeași performanță a reușit-o și anul trecut, când după un drum lung de 8632 km, din zonele de iernare din sudul Africii, a ajuns prima în zona de cuibărit de la poalele Munților Făgăraş.</p>
<div id="attachment_9575" class="wp-caption aligncenter" style="width: 739px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/04/Narcis-1.jpg"><img class=" wp-image-9575 " alt="Narcis, acvila tipatoare" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/04/Narcis-1.jpg" width="739" height="490" /></a>
<p class="wp-caption-text">Narcis, acvila tipatoare. Fotografii realizate de biologul SOR Sebastian<br />Bugariu</p>
</div>
<p style="text-align: justify">După aproape doi ani de monitorizare cu ajutorul transmițătoarelor satelitare, Narcis este una dintre acvilele care a furnizat specialiștilor în studiul și conservarea păsărilor din cadrul proiectului LIFE multe date importante legate de arealul de cuibărire, folosirea habitatului de hrănire, ruta de migraţie şi locurile unde iernează acvilele în sudul Africii.</p>
<p style="text-align: justify">Narcis a pornit în migrația de primăvară din sudul Mozambicului, unde și-a petrecut cea mai mare parte a iernii. A urmat traversarea statelor Zimbabwe, Zambia, Tanzania, Uganda, Sudanul de Sud, Etiopia, Eritrea, Sudan, pentru ca în final să ajungă pe teritoriul Egiptului. După traversarea canalului Suez, poarta de trecere a acvilelor dinspre Africa către Asia Mică și ulterior Europa, Narcis a urmat linia țărmului Mării Mediterane, aceeași rută pe care a folosit-o în drumul către Africa din toamnă. După trecerea rapidă peste teritoriile Israelului, Libanului și Siriei, pasărea a ajuns pe continentul european odată cu traversarea Turciei. De aici nu a mai rămas decât traversarea Bulgariei până la intrarea lui Narcis pe teritoriul țării noastre. Narcis a parcurs în migrația de primăvară peste 10.000 de kilometri, în mai bine de o lună de zile de zbor întrerupt doar de scurte pauze de odihnă și adăpare.</p>
<p style="text-align: justify">Narcis este un mascul adult echipat cu transmiţător la data de 20 iulie 2011, de o echipă formată din specialişti ai Societăţii Ornitologice Române, cei ai Grupului Milvus, respectiv ai Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului Sibiu, la poalele Munţilor Făgăraş, în partea estică a sitului Natura 2000 desemnat pentru protecția păsărilor „Piemontul Făgăraş”.</p>
<div id="attachment_9576" class="wp-caption aligncenter" style="width: 751px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/04/Narcis-3.jpg"><img class=" wp-image-9576 " alt="Narcis, acvila tipatoare" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/04/Narcis-3.jpg" width="751" height="499" /></a>
<p class="wp-caption-text">Narcis, acvila tipatoare. Fotografii realizate de biologul SOR Sebastian<br />Bugariu</p>
</div>
<p style="text-align: justify">Eforturile specialiștilor de a urmări aceste păsări se datorează faptului că acvila ţipătoare mică este o specie vulnerabilă, populația mondială fiind estimată la aproximativ 20.000 de perechi cuibăritoare. Conform celor mai recente studii, populaţia de acvilă ţipătoare mică din România este estimată între 2000 &#8211; 2300 de perechi, reprezentând aproximativ 22% din populaţia speciei la nivelul Uniunii Europene şi 10% din întreaga populaţie la nivel global. Specia cuibăreşte în păduri depresionare, păduri de luncă, păduri din zone de deal şi de munte, cea mai mare concentrare a populației din țara noastră fiind întâlnită în centrul Transilvaniei. Este o specie migratoare, plecând de obicei în septembrie pentru a ierna în ţările din Africa Centrala şi de Sud.&#8221;</p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-95730"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/biodiversitate/narcis-campionul-migratiei-acvilelor-tipatoare-mici/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
