<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; sol</title>
	<atom:link href="https://greenly.ro/subiecte/sol/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 13 May 2026 15:56:14 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>Histoire avec et sur les horizons</title>
		<link>https://greenly.ro/soluri/histoire-avec-et-sur-les-horizons</link>
		<comments>https://greenly.ro/soluri/histoire-avec-et-sur-les-horizons#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 13 May 2014 01:00:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Gabriela Morosanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Message dans une bouteille]]></category>
		<category><![CDATA[Soluri]]></category>
		<category><![CDATA[cernoziom]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[pedologie]]></category>
		<category><![CDATA[sol]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15132</guid>
		<description><![CDATA[J&#8217;ai grandi et les histoires de mon grand-père, très détaillées, sur ce qu’il aurait passé sur le front de la guerre, ne me disaient rien le moment ou j&#8217;ai réalisé que j&#8217;avais besoin...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">J&#8217;ai grandi et les histoires de mon grand-père, très détaillées, sur ce qu’il aurait passé sur le front de la guerre, ne me disaient rien le moment ou j&#8217;ai réalisé que j&#8217;avais besoin de créer mes propres histoires &#8230; ma propre histoire à raconteur à mes propres petits-enfants plus tard. Alors, j&#8217;ai commencé par aller à une école où, à travers les livres, j&#8217;ai ouvert plusieurs portes infinites, vers des horizons dont l’existence j’ignoraient, ou qui me rendaient les vagues connaissances considérablement réduites&#8230; Ainsi, j&#8217;ai commencé ma propre guerre contre l&#8217;ignorance et la seule façon de gagner un combat d&#8217;armes à feu était l&#8217;étude et l&#8217;exploration. Donc des divers aspects ont commencé à prendre forme à l&#8217;horizon, des liaisons entre moi et le monde et l environnement qui etaient étroitement liés, dont je suis de plus en plus consciente.</p>
<p style="text-align: justify">Parfois, dans le dix-neuvième siècle, un pédologue russe, V.V. Docuceaev (1848 &#8211; 1903), lui aussi a voulu  d&#8217;autant plus que moi d&#8217;élargir les horizons de ses connaissances générales, non seulement au-delà des obstacles en sortant sur son chemin, mais aussi se dirjer  de la ver ce qui est sous ses pieds &#8230; alors ce qu&#8217;il appelle « du corps naturel » (« le tchernoziom de type russe&#8221; ) – le couche édaphique – a démontré après qu’il est digne d&#8217;être déclaré l&#8217;objet d&#8217;une nouvelle science – la <b><i>pédologie</i></b>. En d&#8217;autres termes, par les biais de cette étude du naturaliste russe, continuées par beaucoup d&#8217;autres plus tard, le sol a commencé de faire connaître ses propres horizons au monde.</p>
<p style="text-align: justify">Mais précisément, qu’est-ce que le sol ? Qu’est ce que la pédologie ? &#8230; Et pourquoi cette besoin d’ étude de quelque chose dont les horizons les autres n’ ont pas encore appris?</p>
<p style="text-align: justify">Docuceaev a postulé que le sol est un corps naturel, pour ainsi dire, un couche lâche de la croûte de surface qui est formé des roches de tournage et de débris organiques après une action continue et en interdépendance d&#8217;une série de facteurs environnementaux qui favorisent et augmentent finalement la croissance de la vegetation.</p>
<p style="text-align: justify">D’ici, une importance capitale pour la société humaine sorte, dont le titulaire est le sol, qui confère  un veritable équilibre entre les components de l&#8217;environnement en général, un équilibre qui devrait être perturbé aussi peu à tout. (Malheureusement, les idéalismes ne sont faites pas seulement à se maintenir dans leurs boules de cristal, parce que la réalité est, en définitive, celui qui a le dernier mot).</p>
<p style="text-align: justify">Maintenant, pensez à ce que le sol pose sur sa forme propre, c&#8217;est comme une recette secrète &#8230; et comme le cuisinier, la pédologie tente, par diverses méthodes, de démêler les ingrédients de sa composition, de l&#8217;étudier à regarder le moindre grain (la genèse, l&#8217;évolution, les propriétés physiques et chimiques, la classification et la répartition géographique), et enfin, en mettant l&#8217;accent sur ​​l&#8217;utilisation des terres comme moyen de production dans l&#8217;agriculture.</p>
<p style="text-align: justify">L’interdisciplinarité de la pédologie vient, en fin de compte, à conturer précisement une série de raisons principales pour les quelles la terre peut être classée comme l&#8217;une des conditions matérielles essentiels et nécessaires de l&#8217;activité productive humaine (la base pour le développement de différents types de cultures, source de différente matériaux et des fournitures, de la base des espaces de travail,  etc ), et en observant les différents problèmes rencontrés, dont la résolution dépend, en fin de compte, la prospérité et l&#8217;existence même de la société humaine.</p>
<p style="text-align: justify">Sur l’élargissement des horizons de la connaissance sur les secrets cachés d&#8217;un grain de terre, sur ces craintes, sur une couleur différente, sur la vie dans le puits profound, de l&#8217;altruisme inconscient et de la cupidité, nous  nous trouverons ensemble dans des articles à venir, semaine après semaine, mois mois&#8230;</p>
<p style="text-align: justify"><b>Source de la photo:</b> <a href="Miercureaciucinfo.com">Miercureaciucinfo.com</a></p>
<p style="text-align: justify"><b><i>Article ecrit par Elena NEACSU et tratuit par Gabriela Morosanu</i></b></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-151330"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/soluri/histoire-avec-et-sur-les-horizons/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tehnologia N-FIX- soluţia pentru culturile agricole</title>
		<link>https://greenly.ro/biodiversitate/tehnologia-n-fix-solutia-pentru-culturile-agricole</link>
		<comments>https://greenly.ro/biodiversitate/tehnologia-n-fix-solutia-pentru-culturile-agricole#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 04 Aug 2013 16:07:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Mirela Micu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[Viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[bacterie]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[ingrasaminte]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[sol]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=11997</guid>
		<description><![CDATA[S-a dovedit de mult timp că îngrăşămintele utilizate pentru fertilizarea culturilor de plante au mai degrabă o influenţă negativă asupra mediului. Pe lângă chimizarea solului cu tot felul de substanţe care ar trebui iniţial să...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">S-a dovedit de mult timp că îngrăşămintele utilizate pentru fertilizarea culturilor de plante au mai degrabă o influenţă negativă asupra mediului. Pe lângă chimizarea solului cu tot felul de substanţe care ar trebui iniţial să ajute plantele să crească, îngrăşămintele poluează şi apele,  acestea permiţând dezvoltarea masivă a plantelor acvatice iar prin descompunerea lor se consumă oxigenul din apă, astfel  ducând la colmatarea cuvetelor lacustre şi la dispariţia speciilor de animale. Acest proces întâlnit destul de frecvent în ţara noastră se numeşte eutrofizare (Fig. nr.1 şi 2).</p>
<p><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/funeat-eutrofización-lago-1.jpg"><img class="size-medium wp-image-11998 aligncenter" alt="funeat eutrofización lago 1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/funeat-eutrofización-lago-1-300x217.jpg" width="300" height="217" /></a></p>
<p><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/eutrofización-1024x708.jpg"><img class="size-medium wp-image-11999 aligncenter" alt="eutrofización-1024x708" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/eutrofización-1024x708-300x207.jpg" width="300" height="207" /></a></p>
<p style="text-align: center;"> Fig. nr. 1,2 Eutrofizare</p>
<p style="text-align: justify;">Profesorul Ted Cocking, de la Universitatea din Nottingham (Fig. nr. 3), a descoperit o manieră prin care poate extrage substanţele nutritive necesare plantelor pentru a creşte şi a se dezvolta direct din aer, fără a mai utiliza îngrăşăminte pe care să le aplice pe sol. Doar un număr mic de plante leguminoase, cum ar fi mazărea şi fasolea, au abilitatea naturală de a extrage nitrogenul din aer cu ajutorul unei bacterii. Astfel, profesorul a preluat ideea aceasta şi a &#8220;injectat&#8221; bacteria ce preia nitrogenul din aer mai multor tipuri de plante, în sistemul celular al acestora (Fig. nr.4). Tehnologia este denumită &#8220;N-FIX&#8221; şi reprezintă un progres semnificativ ce va ajuta la reducerea nitraţilor, ce afectează actual planeta, cauzând pierderi anuale, cel puţin în Europa, de până la 260 miliarde de lire.</p>
<p><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/130725125024.jpg"><img class="size-full wp-image-12000 aligncenter" alt="130725125024" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/130725125024.jpg" width="300" height="213" /></a></p>
<p style="text-align: center;"> Fig. nr. 3 Prof. Ted Cocking</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/nitrogen_slide_news_1.jpg"><img class="size-medium wp-image-12001" alt="nitrogen_slide_news_1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/08/nitrogen_slide_news_1-300x204.jpg" width="300" height="204" /></a></p>
<p style="text-align: center;">Fig. nr. 4 Rhizobium bacteria</p>
<p style="text-align: justify;">Cu ajutorul acestei tehnologii nu numai că se vor reduce emisiile de nitraţi, dar ea va reprezenta o alternativă mai ieftină şi mai productivă de a cultiva plante care să hrănească o populaţie în continuă creştere.</p>
<p style="text-align: justify;">Se preconizează că această tehnologie va fi disponibilă în 2 sau 3 ani de zile, iar cercetătorii promit că va reprezenta o cale foarte eficientă de a practica agricultura şi de a respecta mediul în acelaşi timp.</p>
<p><em>Referinţe:</em></p>
<p>-<a href="http://www.sciencedaily.com/releases/2013/07/130725125024.htm">http://www.sciencedaily.com/releases/2013/07/130725125024.htm</a></p>
<p>-<a href="http://www.futurity.org/earth-environment/green-bean-gene-triggers-nitrogen-fix/">http://www.futurity.org/earth-environment/green-bean-gene-triggers-nitrogen-fix/</a>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-119980"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/biodiversitate/tehnologia-n-fix-solutia-pentru-culturile-agricole/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Despre ouăle de Paşti, fără suferinţă…</title>
		<link>https://greenly.ro/biodiversitate/despre-ouale-de-pasti-fara-suferinta</link>
		<comments>https://greenly.ro/biodiversitate/despre-ouale-de-pasti-fara-suferinta#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 May 2013 07:06:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Valentina Manoiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[Viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[aer liber]]></category>
		<category><![CDATA[aplicație]]></category>
		<category><![CDATA[cuști neîmbunătățite]]></category>
		<category><![CDATA[ecologic]]></category>
		<category><![CDATA[film]]></category>
		<category><![CDATA[gaini]]></category>
		<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[ilegal]]></category>
		<category><![CDATA[Italia]]></category>
		<category><![CDATA[justiție]]></category>
		<category><![CDATA[oua]]></category>
		<category><![CDATA[Paști]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[smart phone]]></category>
		<category><![CDATA[sol]]></category>
		<category><![CDATA[suferinta]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=10030</guid>
		<description><![CDATA[Este perioada anului în care ouăle sunt la mare căutare. Dar v-aţi întrebat oare de unde provin aceste ouă? Cum au fost şi sunt crescute găinile “mămici”? Câtă suferinţă este ascunsă în miezul...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VP0298104.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-10032" alt="FREE RANCHE EGGS 2011" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VP0298104-300x225.jpg" width="300" height="225" /></a>Este perioada anului în care ouăle sunt la mare căutare. Dar v-aţi întrebat oare de unde provin aceste ouă? Cum au fost şi sunt crescute găinile “mămici”? Câtă suferinţă este ascunsă în miezul auriu? Organizaţia Vier Pfoten şi echipa Greenly vă recomandă ca în meniul de sărbători să nu includeţi ouă provenite de la găini crescute în cuşti.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Vă sfătuim să alegeţi de pe rafturile magazinelor ouă care nu conţin suferinţa păsărilor. În majoritatea magazinelor găsiţi zilele acestea ouă provenite de la găini crescute în sisteme la sol sau în aer liber, fără cuşti, care poartă pe ştampilă indicativul „0”, „1” sau „2”, în funcţie de tipul de creştere.</strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Începând cu 1 ianuarie 2012, în fermele din Uniunea Europeană, inclusiv din România, s-au interzis cuştile convenţionale, fiind acceptate doar cuştile îmbunătăţite.</strong> Această aparentă îmbunătăţire presupune însa în continuare faptul că milioane de găini suferă din cauza condiţiilor din cuşti. Orice comportament natural este aproape imposibil într-un spaţiu vital atât de redus. Toate ouăle provenite de la găini crescute în cuşti poartă pe ştampilă indicativul “3”.</p>
<p style="text-align: justify;">VIER PFOTEN şi Greenly vă îndeamnă să verificaţi ştampila de pe ou şi să le alegeţi de pe raft pe cele care poarta indicativele „0” – Ouă de găini crescute în aer liber cu hrană ecologică sau „1” – Ouă de găini crescute în aer liber. <strong>Vă recomandăm totodată să evitaţi ouăle gata vopsite din magazine, deoarece în multe cazuri pigmentul acoperă complet ştampila care indică tipul de creştere al găinilor de la care provin ouăle.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VP0285056-1.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-10033" alt="Research Markets" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VP0285056-1-300x224.jpg" width="300" height="224" /></a></strong></p>
<p style="text-align: justify;">Potrivit unui studiu realizat de VIER PFOTEN în perioada 15 februarie – 20 aprilie 2013, în 19 magazine şi lanţuri de supermarketuri din România, 17 dintre acestea aveau în ofertă ouă provenite de la găini crescute în condiţii mai bune decât în cuşti. În 16 magazine, clienţii pot găsi ouă de la găini crescute în sistem ecologic. Faţă de studiul anterior, realizat în 2010, VIER PFOTEN remarcă o îmbunătăţire notabilă a ofertei de pe rafturi. Acest lucru confirmă tendinţa consumatorilor de a se orienta către produse care nu implică suferinţa animalelor. Un sondaj realizat în 2011 de VIER PFOTEN arată că 82% dintre români sunt preocupaţi de bunăstarea găinilor ouătoare, iar 53% sunt dispuşi să plătească mai mult pentru ouă care nu provin de la găini crescute în cuşti. Daca în 2009, în România existau doar 2 producători de oua ecologice, în 2013 numărul acestora ajuns la 10. În aceste ferme, găinile sunt crescute în aer liber, fără stresul creat de cuşti sau aglomeraţie, fiind hrănite cu furaje certificate ecologic.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VIER-PFOTEN_2013-02-21_005.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-10034" alt="Italy | Laying Egg Factory | 2013" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VIER-PFOTEN_2013-02-21_005-300x225.jpg" width="300" height="225" /></a>Consumatorii trebuie să ştie că suferinţa animalelor se poate ascunde şi în produsele semipreparate care conţin ouă. VIER PFOTEN recomandă astfel clienţilor care îşi vor petrece sărbătoarea de Paşte la pensiuni sau restaurante să întrebe ce fel de ouă sunt folosite în bucătărie pentru a fi siguri că meniul de sărbătoare nu implică suferinţa animalelor.</p>
<p style="text-align: justify;">De altfel, la sfârşitul lunii aprilie a acestui an, VIER PFOTEN International saluta decizia Comisiei Europene de a trimite Italia şi Grecia în faţa Curţii europene de Justiţie, deoarece aceste ţări nu au implementat corect Directiva 1999/74/EC [1], care interzice folosirea cuştilor neîmbunătăţite în fermele de găini ouătoare.</p>
<p style="text-align: justify;">“În urmă cu doar o lună, VIER PFOTEN a expus practicile ilegale din două mari ferme din Italia, în care sute de mii de găini sunt ţinute înghesuite în cuşti ilegale [2]. Prin această măsură, Comisia Europeană creează un precedent, iar nouă ne dă speranţe că legislaţia privind bunăstarea animalelor va fi implementată mai rapid”, a declarat Gabriel Păun, director de campanii VIER PFOTEN International.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VIER-PFOTEN_2013-02-21_004.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-10035" alt="Italy | Laying Egg Factory | 2013" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VIER-PFOTEN_2013-02-21_004-300x225.jpg" width="300" height="225" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Până la intrarea în vigoare a Directivei, de la 1 ianuarie 2012, VIER PFOTEN a anticipat viitoarele probleme legate de implementarea legislaţiei, expunând lipsa măsurilor de trecere la noul sistem în anumite ţări, inclusiv în Grecia, încă din toamna anului 2011. Astfel de exemple au mai fost expuse opiniei publice în Franţa, dar şi în România, ţări care au decis să se conformeze după aceste dezvăluiri. În România, VIER PFOTEN a dat publicităţii un material filmat într-o ferma din Brăila, în februarie 2012, care folosea cuşti neîmbunătăţite, achiziţionate din fonduri europene.</p>
<p style="text-align: justify;">„Amânarea aplicării interdicţiei asupra cuştilor neîmbunătăţite este un lucru trist, însă Comisia Europeană ar trebui să tragă învăţăminte de-aici pentru viitoarele măsuri legate de bunăstarea animalelor”, a adăugat Gabriel Păun.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VIER-PFOTEN_2013-02-21_018.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-10036" alt="Italy | Laying Egg Factory | 2013" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VIER-PFOTEN_2013-02-21_018-300x168.jpg" width="300" height="168" /></a>Lunga amânare a aplicării Directivei a creat distorsiuni importante pe piaţa ouălor. Fermele care s-au conformat Directivei şi au investit în îmbunătăţirea condiţiilor de creştere a găinilor s-au găsit într-o poziţie dezavantajoasă pe piaţă, din cauza concurenţei neloiale. Acest lucru a fost subliniat de Comisia Europeana: „Conformarea fără excepţii în toate statele europene este esenţială pentru a se evita concurenţa neloială şi distorsiunile pe piaţă. Faptul că în unele ţări interdicţia asupra cuştilor neîmbunătăţite nu a fost aplicată corect a creat dezavantaje comerciale companiilor care s-au conformat”.</p>
<p style="text-align: justify;">În continuare, mari cantităţi de ouă, multe produse ilegal, se ascund în alimente procesate precum pastele, dulciurile sau sosurile. Fără o specificaţie clară pe etichetă, consumatorii nu pot evita cumpărarea acestor ouă.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VIER-PFOTEN_2013-02-21_001.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-10037" alt="Italy | Laying Egg Factory | 2013" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VIER-PFOTEN_2013-02-21_001-300x168.jpg" width="300" height="168" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Dacă însă locuiţi în Germania, Austria sau Elveţia, puteţi afla imediat de unde provin ouăle conţinute de produsul pe care-l cumpăraţi. Cum? Ne explica Gabriel Păun (Vier Pfoten): „Vrem să ajutăm consumatorii să facă o alegere în cunoştinţă de cauză. <strong>Tocmai de aceea am lansat o aplicaţie de smart phone, care le permite să scaneze codul de bare al produselor procesate care conţin ouă. Astfel, clienţii magazinelor pot afla într-o secundă dacă acel aliment conţine ouă provenite de la găini crescute în cuşti sau nu. Am lansat această aplicaţie în Germania, Austria şi Elveţia. Funcţionează foarte bine, aşa că intenţionăm să o lansăm şi în alte ţări europene</strong>”, a mai spus Păun.</p>
<p>[1] <a title="Directiva 1999/74/CE" href="http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:03:29:31999L0074:RO:PDF" target="_blank">Directiva 1999/74/CE</a> prevede că toate găinile ouătoare trebuie să fie ţinute în cuşti îmbunătăţite, de cel puţin 750 cm², prevăzute cu cuibar, aşternuturi de paie, stinghii şi dispozitive de scurtare a ghearelor, care să permită găinilor sa-şi satisfacă nevoile biologice şi comportamentale. În cuştile neîmbunătăţite, găinile sunt ţinute în spaţii nu mai mari decât o hârtie A4.</p>
<p>Mai multe puteţi afla accesând acest link: <a href="http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:03:29:31999L0074:RO:PDF">http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:03:29:31999L0074:RO:PDF</a></p>
<p>[2] VIER PFOTEN expune producţia ilegala de oua din Italia, într-un material filmat în ferme de găini din Italia, care folosesc cuşti neîmbunătăţite.</p>
<p><a href="http://www.youtube.com/watch?v=Jt43jvLkTNU&amp;noredirect=1" target="_blank">http://www.youtube.com/watch?v=Jt43jvLkTNU&amp;noredirect=1</a></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><b>Foto: VIER PFOTEN</b></p>
<p><b>Informaţii: Comunicate de presă primite de la Vier Pfoten, prin amabilitatea dnei Livia Cimpoeru, Press Officer, Vier Pfoten, Romania</b><b> </b>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-100310"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/biodiversitate/despre-ouale-de-pasti-fara-suferinta/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Eyjafjallajökull : efectele erupţiei din aprilie 2010</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/eyjafjallajokull-efectele-eruptiei-din-aprilie-2010</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/eyjafjallajokull-efectele-eruptiei-din-aprilie-2010#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 05 Nov 2012 06:35:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionuţ Radu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>
		<category><![CDATA[atmosfera]]></category>
		<category><![CDATA[cenusa]]></category>
		<category><![CDATA[dioxid de carbon]]></category>
		<category><![CDATA[dioxid de sulf]]></category>
		<category><![CDATA[eruptie]]></category>
		<category><![CDATA[fluor]]></category>
		<category><![CDATA[gheţarul Eyjafjallajökull]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[Islanda]]></category>
		<category><![CDATA[Jules Verne]]></category>
		<category><![CDATA[pagube materiale]]></category>
		<category><![CDATA[plante]]></category>
		<category><![CDATA[poluare]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[sol]]></category>
		<category><![CDATA[stratovulcanul Guðnasteinn]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=5934</guid>
		<description><![CDATA[Se ştie că Jules Verne credea că vulcanii islandezi facilitează accesul spre centrul Pământului. Mulţi şi-au adus aminte de teoria părintelui literaturii ştiinţifico-fantastice in aprilie 2010, când, după 187 de ani, stratovulcanul Guðnasteinn...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Se ştie că Jules Verne credea că vulcanii islandezi facilitează accesul spre centrul Pământului. Mulţi şi-au adus aminte de teoria părintelui literaturii ştiinţifico-fantastice in aprilie 2010, când, după 187 de ani, <strong>stratovulcanul Guðnasteinn</strong> aflat sub <strong>gheţarul Eyjafjallajökull</strong> a erupt. <strong>Gheţarul Eyjafjallajökul</strong> este al cincilea ca mărime din <strong>Islanda</strong>, fiind situat în partea de sud-vest a coastei islandeze şi având o înălţime maximă de 1666 metri şi o suprafaţă de aproximativ 78 km². Sub acest gheţar se află de-acum vestitul stratovulcanul Guðnasteinn. Erupţia acestuia a început pe 14 aprilie 2010 şi oficial, conform “London Volcanic Ash Advisory Commission”, s-a încheiat pe 23 mai 2010. Valul de cenuşă emanat în atmosferă a atins 8 km înălţime.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/16ashspan-cnd-articleLarge.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-5936" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/16ashspan-cnd-articleLarge-300x165.jpg" alt="" width="300" height="165" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Impactul asupra economiei s-a resimţit în special asupra companiilor aeriene, International Air Transport Association având pierderi totale de până la 1,3 miliarde de euro. De asemenea, importul şi exportul de fructe şi flori a fost grav afectat în ţarile din nordul şi nord-vestul Europei.</p>
<p style="text-align: justify;">Erupţia vulcanului a eliberat în atmosferă <strong>dioxid de sulf (SO<sub>2</sub>)</strong>, ce poate afecta stratul de ozon şi poate duce la schimbări climatice pe termen scurt. Ajungând în atmosferă, în combinaţie cu particulele de apă, se produc ploile acide care afectează solul, apele, organismele, clădirile etc. Alături de dioxid de sulf, în atmosferă au mai fost eliberate aproximativ 0,15 milioane de tone de <strong>dioxid de carbon</strong> <strong>(CO</strong><strong>₂</strong><strong>)</strong>. Acumularea de CO₂, împreună cu alţi compuşi, are drept urmare modificarea regimului de transfer al căldurii de la nivelul solului în atmosferă şi favorizează̆ efectul de seră.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/Slow_Down_Eyjafjallajokull.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-5937" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/Slow_Down_Eyjafjallajokull-300x200.jpg" alt="" width="300" height="200" /></a>O altă substanţă toxică emanată de erupţia vulcanului a fost <strong>fluorul (F)</strong>. Fluorul de origine vulcanică are impact asupra sănătăţii umane, în special prin consumul de apă şi de vegetale contaminate. Contaminarea se poate datora acţiunii directe a acidului fluorhidric, a apei de ploaie ce a dizolvat acidul fluorhidric eliberat în atmosferă sau  acţiunii cenuşii vulcanice. În contact direct, expunerea pe perioadă scurtă la cantităţi reduse determină iritarea sistemului respirator, iar expunerea la cantităţi ridicate poate conduce la edem pulmonar.</p>
<p style="text-align: justify;">Deşi au existat nenumărate mici cutremure în zilele şi săptămânile postmergătoare erupţiei, cercetătorii în vulcanologie din Marea Britanie au asigurat opinia publică că probabilitatea de a se declanşa încă o erupţie a vulcanului Guðnasteinn în următorii ani este foarte scăzută. Dacă în ceea ce priveşte pagubele economice se vorbeşte despre <strong>30 de state afectate şi pierderi materiale de aproximativ 2,5 miliarde de euro</strong>, în privinţa pagubelor asupra mediului înconjurător&#8230;încă se lucrează la calcule.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/vol-hestar-e1271524209421.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-5938" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/11/vol-hestar-e1271524209421-300x157.jpg" alt="" width="300" height="157" /></a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Surse informaţii :</strong></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="text-decoration: underline;"><a href="http://www.revista-informare.ro/">www.revista-informare.ro</a></span></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://suite101.com/article/the-eyjafjallajokull-volcano-in-southern-iceland-some-facts-a228279">http://suite101.com/article/the-eyjafjallajokull-volcano-in-southern-iceland-some-facts-a228279</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://tinyscience.wordpress.com/">http://tinyscience.wordpress.com/</a></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="text-decoration: underline;"><a href="http://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&amp;view=article&amp;id=372:vulcanul-eyjafjallajokull&amp;catid=39:noutati">http://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&amp;view=article&amp;id=372:vulcanul-eyjafjallajokull&amp;catid=39:noutati&#8221;catid=39:noutati</a></span></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Surse imagini :  </strong></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.fotopedia.com/items/flickr-4626832289">http://www.fotopedia.com/items/flickr-4626832289</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="https://saccsiv.wordpress.com/category/vulcani/">https://saccsiv.wordpress.com/category/vulcani/</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://uti.is/2010/04/under-the-volcano-the-source-of-the-ash/">http://uti.is/2010/04/under-the-volcano-the-source-of-the-ash/</a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-59350"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/eyjafjallajokull-efectele-eruptiei-din-aprilie-2010/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Poveste cu si despre orizonturi</title>
		<link>https://greenly.ro/soluri/poveste-cu-si-despre-orizonturi</link>
		<comments>https://greenly.ro/soluri/poveste-cu-si-despre-orizonturi#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 01 Dec 2011 16:05:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Soluri]]></category>
		<category><![CDATA[cernoziom]]></category>
		<category><![CDATA[pedologie]]></category>
		<category><![CDATA[sol]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=286</guid>
		<description><![CDATA[Am crescut iar relatarile bunicului, cu lux de amanunte, de pe frontul de razboi, deja nu imi mai spuneau nimic din momentul in care am constientizat ca trebuie sa imi creez propriile mele...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Am crescut iar relatarile bunicului, cu lux de amanunte, de pe frontul de razboi, deja nu imi mai spuneau nimic din momentul in care am constientizat ca trebuie sa imi creez propriile mele relatari&#8230; propria mea poveste pe care sa le-o spun ulterior nepotilor. Si am inceput-o prin a merge la o scoala unde, prin intermediul cartilor, mi se deschideau infinit mai multe porti, spre <em>orizonturi</em> despre care nu stiam ca exista sau vagile cunostinte mi le ingustau dramatic&#8230; asa a inceput propriul meu razboi cu necunoasterea si singura modalitate de a castiga lupta era arma studiului, a explorarii. Astfel, mi se conturau la <em>orizont </em>varii aspecte care, ingemanate, imi faceau cunostinta si mai mult cu lumea, cu mediul in care traiesc.</p>
<p style="text-align: justify;">Candva, prin secolul al XIX-lea, un anume rus, <strong><em>V.V.Docuceaev </em></strong>(1848 – 1903), a dorit si el cu atat mai mult sa-si largeasca orizonturile de cunoastere, nu atat dincolo de obstacolele din fata lui, ci cat asupra a ceea ce se afla sub picioarele lui&#8230; astfel, ceea ce el a numit <em>„corp natural”</em> <strong><em>(„Cernoziomul rusesc”) &#8211; solul  &#8211; </em></strong>s-a configurat a fi ulterior demn de a fi declarat obiectul de studiu al unei noi stiinte – <strong><em>pedologia</em></strong>. Cu alte cuvinte, prin studiile acestui naturalist rus, continuate apoi de multi altii, solul incepea, la randul sau, sa-si faca cunoscute propriile sale <em>orizonturi</em>.</p>
<p style="text-align: justify;">Dar, concret, ce este solul? Ce este pedologia?&#8230; Si de ce aceasta nevoie de studiu asupra unui lucru, care pentru altii nu reprezinta inca un orizont de cunoastere, ci tocmai limita unuia?</p>
<p style="text-align: justify;">Docuceaev a spus ca solul este un corp natural deci, altfel spus, stratul afanat de la suprafata scoartei terestre, care se formeaza prin transformarea rocilor si a resturilor organice, sub o actiune continua si interdependenta a unor serii de factori de mediu, ce favorizeaza, in ultima instanta, cresterea vegetatiei.</p>
<p style="text-align: justify;">Se contureaza, asadar, o importanta majora pe care solul o detine pentru societatea umana, pentru mediu in general, pentru un echilibru care ar trebui sa fie cat mai putin spre deloc perturbat. (Din pacate, idealismele nu sunt facute decat pentru a fi tinute in continuare in globurile de cristal proprii, pentru ca realitatea este, in cele din urma, cea care detine ultimul cuvant)</p>
<p style="text-align: justify;">Acum ganditi-va ca ceea ce solul prezinta sub forma sa proprie este asemenea unei retete culinare secrete&#8230;si ca pedologia este bucatarul care incearca, prin diverse metode, sa desluseasca ingredientele din compozitia sa, studiindu-l pana la cea mai mica granula (geneza, evolutie, proprietati fizico-chimice, clasificare si raspandire geografica), punand in final un accent deosebit pe utilizarea solului ca mijloc de productie in agricultura.</p>
<p style="text-align: justify;">Interdisciplinaritatea pedologiei cu alte stiinte vine, in ultima instanta, in conturarea precisa a unor serii de motive principale pentru care solul poate fi catalogat drept una dintre conditiile materiale esentiale si necesare activitatii productive a omenirii (baza pentru dezvoltarea diferitelor tipuri de culturi agricole, sursa diferitelor materii si materiale, baza spatiala de lucru etc.), dar si in observarea diferitelor probleme survenite, de rezolvarea carora depinde, in final, prosperitatea si chiar existenta societatii umane.</p>
<p style="text-align: justify;">Despre largirea orizonturilor privind cunoasterea secretelor ascunse de un graunte de pamant, despre temerile lui, despre o altfel de culoare, despre viata din adanc, despre altruism dar si despre inconstienta si aviditate vom afla impreuna in articolele ce vor urma, saptamana de saptamana, luna de luna.</p>
<p style="text-align: justify;"><em>Sursa foto: <a href="http://miercureaciucinfo.com/miercurea-ciuc/zeci-de-hectare-de-culturi-agricole-afectate-de-vremea-rea_190_547222.html">Miercureaciucinfo.com</a></em></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Articol realizat de Elena Neacşu</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-2870"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/soluri/poveste-cu-si-despre-orizonturi/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
