Greenly Magazine » scufundari

A Very Talented Marine Artist!

Colaborator Greenly — Wed, 11 Nov 2015 10:06:01 +0000

Knowing that I am passionate about anything having to do with the ocean, a friend of mine sent me the other day a short film that got me inspired. To be honest, I didn’t know anything about the oddity that I am about to show you, but after looking for more details, I was really impressed by what I found.

As early as 1995, several divers found some intriguing geometric patterns at the bottom of the Sea of Japan, drawn into the sand by a mysterious artist. For over a decade, the origin of these beautiful shapes that kept appearing ad then disappearing eluded scientists that tried to understand it.

Shapes ‘drawn’ by the puffer fish. Picture source: thisiscolossal.com

Ultimately, the author of these diminutive but exquisite works of art was discovered in 2011. It was none other than the Puffer fish (Tetraodontidae sp.- according to its scientific name).

Studies have shown that the fish draws these unusual shapes in the sand in order to attract a mate. By using its fins, males leave grooves in the sand as they float above it, giving birth to these amazing circular shapes. Even more impressive is the fact that they sometimes carry small rocks or seashells to further embellish their masterpieces. Although puffer fish measure only 12 centimetres in length, their works often reach a diameter of 2 metres. The whole artistic process takes between 7 and 9 days.

Shapes ‘drawn’ by the puffer fish. Picture source: thisiscolossal.com

According to Hiroshi Kawase (a researcher at the National Institute and Museum of Natural History – from Chiba, Japan), when the artwork is complete, females start coming to inspect it. If the result satisfies their taste, they accept to mate with the artist. Then, the female lays her eggs at the centre of the pattern, and the male fertilizes them. Afterwards, the female leaves the male to guard the eggs for up to 6 days, probably util the embryos hatch.

No one knows for sure what criteria female puffer fish use in order to decide if a pattern is acceptable or not. One theory states that this drawing technique serves to channel fine sand particles towards the centre, creating a nest for the eggs. A finer sand nest in the centre increases the chances that a female will choose the pattern.

Even though the puffer fish is one of the most poisonous marine creatures, it can also be one of the Ocean’s more creative denizens, which is something to be admired.

Puffer fish in action.

Picture source: thisiscolossal.com

Sources:

www.livescience.com

blogs.discoverymagazine.com

http://www.smithsonianmag.com/

VIDEO:

https://www.youtube.com/watch?v=kj-K_pFoaDo

https://www.youtube.com/watch?v=WIbdnx7Q-JU

Article written by Ioana Stoicescu and translated by Mihail Mitoșeriu.

Un talentat artist marin!

Ioana Stoicescu — Wed, 19 Mar 2014 08:52:46 +0000

CLICK PENTRU VIDEO!

Cunoscând faptul că sunt pasionată de mediul marin, un bun prieten mi-a trimis deunăzi un videoclip care m-a inspirat. Sinceră să fiu, nu cunoșteam curiozitatea pe care o voi prezenta în cele ce urmează, dar căutând câteva detalii despre fenomen, am fost impresionată de ceea ce am găsit.

Încă din anul 1995, câțiva scafandri au descoperit pe fundul Mării Japoniei forme circulare interesante, desenate în nisip de către un artist misterios. Timp de mai mult de un deceniu, originea acestor forme frumoase care tot apăreau și dispăreau a fost o enigmă pentru cercetători.

Forme ‘desenate’ de catre pestele-balon. Sursa foto: thisiscolossal.com

În cele din urmă, autorul acestor mici opere de artă a fost descoperit, în anul 2011. Este vorba de nimeni altul decât Peștele- balon (Tetraodontidae sp.- în engleză Puffer fish).

Studiile arată că acest tip de pește-balon trasează în nisip aceste forme neobișnuite pentru a-și atrage o parteneră. Cu ajutorul înotătoarelor, masculii desenează în nisipul peste care trec, dând naștere unor forme circulare uimitoare. Mai mult decât atât, uneori transportă mici bucăți de scoici, pentru a orna capodopera. Deși peștii au în jur de 12 cm lungime, formațiunile rezultate pot ajunge pâna la 2 m în diametru. Întreg procesul artistic durează 7-9 zile.

Pestele-balon in actiune- imagini pe etape. Sursa foto: livescience.com

Conform spuselor lui Hiroshi Kawase (cercetător la Muzeul și Institutul de Istorie Naturală din Chiba, Japonia), când capodopera este gata, femelele vin să o inspecteze. Dacă rezultatul este pe placul lor, acceptă să participe la reproducere. Uimitor este faptul că femela depune ouăle chiar în centrul formațiunii circulare, masculul fertilizându-le apoi la exterior. Ulterior, femela pleacă, iar masculul rămâne lângă ouă timp de 6 zile, probabil pentru a le păzi până la eclozare.

Nimeni nu știe criteriile pe baza cărora femelele decid că un desen este acceptabil sau nu. Una dintre ipoteze este faptul că această tehnică de desen are scopul de a canaliza particulele foarte fine de nisip către centru, pentru a servi drept cuib. Cu cât nisipul din centru este mai fin, cu atât mai mult cresc șansele ca structura să fie aleasă de femelă.

Deși peștele-balon este unul dintre cele mai toxice viețuitoare marine, iată că poate fi și o ființă creativă. De admirat.

Pestele- balon in actiune. Sursa foto: thisiscolossal.com

Bibliografie

www.livescience.com

blogs.discoverymagazine.com

http://www.smithsonianmag.com/

VIDEO:

https://www.youtube.com/watch?v=kj-K_pFoaDo

https://www.youtube.com/watch?v=WIbdnx7Q-JU

Comorile Mării- vă rugăm, nu atingeți!

Ioana Stoicescu — Sun, 22 Sep 2013 09:06:22 +0000

De cele mai multe ori când vedem un obiect interesant și colorat, ne-ar plăcea să îl atingem, pentru a-i descoperi frumusețea la nivelul tuturor simțurilor. Dacă obiectul respectiv pare să fie și pufos, tentația este și mai mare!

Însă când vi se spune Vă rugăm, nu atingeți!, mai bine ascultați. Pentru că unele comori chiar nu trebuie să fie atinse. Nici măcar din greșeală. Să luăm spre exemplu specia Hermodice carunculata. În limba română s-ar numi, simplu, vierme de mare. Denumirea în limba engleză îți oferă însă un indiciu important: Bearded fireworm s-ar traduce, mot-a-mot, Viermele bărbos de foc! Și cine a atins focul vreodată își dă seama că nu este indicat să atingă un vierme de foc, oricât de pufoasă ar fi barba lui…

Hermodice carunculata- Română: vierme de mare; Engleză: Bearded fireworm

Taxonomie: Regnul- Animalia; Încrengătura – Annelida; Clasa – Polychaeta; Subclasa – Palpata; Ordinul Aciculata: Familia – Amphinomidae; Genul – Hermodice. (sursă: http://www.itis.gov)

Hermodice carunculata, vierme de mare. Sursa foto: ultimatereef.net

Viermele Hermodice carunculata are în general în jur de 5-10 cm lungime, dar uneori poate depăși 35 cm. Trăiește de obicei în locuri pietroase, în preajma speciei Posidonia oceanica, a coralilor sau în zona bentică, până la adâncimi de 150 m. Poate fi întâlnit în apele Mediteranei, dar și în Oceanul Atlantic.

H. carunculata are un colorit interesant. Poate fi ușor recunoscut după spinii dispuși lateral de-a lungul corpului, care conțin venin și penetrează ușor pielea omului. Acești spini albi și fini cu aspect de puf acționează asemeni unor mici săgeți de foc dacă viermele este deranjat.

Hermodice carunculata, vierme de mare. Sursa foto: logbookdives.com

Viermii de foc sunt prădători ce se hrănesc cu anemone, corali sau crustacee. Procesul de reproducere este interesant din punct de vedere cromatic, întrucât femelele emit o lumină verde fosforescentă pentru a atrage indivizii masculi.

Viermele bărbos este un animal lent și la locul lui, nefiind considerat o amenințare pentru om. Totuși, înotătorii neatenți îl ating adesea când se sprijină de roci, alegându-se cu arsuri extrem de dureroase! Atingerea acestui vierme poate genera, de asemenea, greață și amețeală. Se recomandă îndepărtarea țepilor cu ajutorul unei benzi adezive și apoi aplicarea de alcool medicinal pe rană.

Arsura provocata de H. carunculata. Sursa foto: salt-city.org

Spini de la H. carunculata. Sursa foto: talkingreef.com

Învățarea speciilor încă de acasă m-a ferit de experiențe neplăcute cu viermele bărbos de foc. Coloritul său m-a avertizat că este mai bine să ne salutăm de la distanță… Dar nu scria nicăieri că nu am voie să fotografiez. Așadar, iată câteva amintiri:

Hermodice carunculata. Foto: Ioana Stoicescu

Hermodice carunculata. Foto: Adam King

Bibliografie:

http://marinebio.org

http://www.marinespecies.org

http://www.itis.gov