Materiale necesare:

- o cutie de bomboane sau un capac de la o cutie pantofi
- capace de la sticle de PET (diferite mărimi și culori)
- nasturi, resturi de hârtie
- sfoară
- foarfece
- lipici
- creion

Pasul 1. Se desfac marginile lipite ale cutiei de bomboane/ capacului de la cutia de pantofi.

Pasul 2. Se lipesc între ele colțurile marginilor, pentru a asigura rigiditatea ramei.

Pasul 3.  Cu foarfeca se fac orificii de-a lungul laturii de sus a cutiei (așezată format landscape/ peisaj), la aprox. 2 cm una față de cealaltă.

Pasul 4. Se trasează conturul unui dreptunghi in interiorul cutiei, după care se decupează.

Pasul 5. Din dreptunghiul rămas la pasul anterior se decupează peștișori de diferite forme și mărimi.

Pasul 6. Pe figurinele obținute se lipesc capace, câte unul pe fiecare față.

Pasul 7.  Fiecare figurină se decorează pe ambele fețe, după plac (refolosind materiale vechi: nasturi, fâșii de hârtie rămase de la alte proiecte, buline de hârtie rezultate în urma perforării etc.)

Pasul 8. Figurinele se găuresc în partea superioară cu ajutorul unui ac gros sau cu perforatorul și se leagă de rama de carton, trecând sfoara prin orificiile obținute la pasul 3.

Acvariul ECO este gata! Când te plictisești de o față, îl poți întoarce pe cealaltă parte!

Produs realizat de către Diana Lemnaru, echipa Infinit-Edu.

Să zâmbim așadar, să luăm exemplul lor și să avem grijă de planeta noastră!

Sursă foto

În prezent, aproximativ 90% dintre românii de peste 18 ani au auzit de colectarea separată a deșeurilor de ambalaje în scopul reciclării, în creștere cu peste 10% față de anul 2011, arată rezultatele unei cercetări de tip sondaj, pe eșantion național reprezentativ, realizată în perioada 16-25 septembrie de IMAS, la cererea Eco-Rom Ambalaje.

Dacă acum doi ani aproximativ jumătate dintre respondenți afirmau că beneficiază de posibilitatea de a depune separat deșeurile în propria localitate, în prezent procentul a crescut până la 64%. Dintre aceștia, mai mult de jumătate declară ca au acces la un punct de colectare cu containere speciale „foarte aproape” și „puțin mai departe de locuință”.

,,După 2 ani de la ultimul studiu de percepție cu privire la sistemul de colectare separată din țară, putem spune că, treptat, trecem într-o etapă superioară de conștientizare a importanței sistemului: românii nu doar au auzit despre acest serviciu, ci știu ce înseamnă și din ce în ce mai mulți îl practică drept un obicei cotidian. Iar generația tânără are un rol important în acest proces: 62% dintre persoanele care au copii declară că, în cadrul școlii, aceștia au fost informați cu privire la separarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje. Rezultatele inițiativelor noastre de informare și educare din domeniu se văd, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure.” a declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.

Și numărul celor care au început să separe deșeurile este în creștere, conform studiului amintit: în 2013 aproximativ 60% dintre cei care au acces la sistem declară că depun separat deșeurile în gospodăria în care locuiesc, cu 24 de procente mai mult  decât în 2011. O analiza mai aprofundată a comportamentului de separare a deșeurilor arată că populația are un comportament ușor diferit față de fiecare tip de ambalaj: cei mai mulți declară că separă ambalaje de tip PET, urmate de cele de hârtie-carton.

De asemenea, se constată și o înțelegere diferită a comportamentului de separare: cei mai mulți români le separă prin depunerea în containerele dedicate (12%) sau punându-le în saci separați pentru a fi ridicate de operatorul de salubritate sau de personalul de serviciu (14%). Unii pastrează o parte din deșeuri pentru a le refolosi în gospodărie (15%), iar 14% le depun împreună cu celelate deșeuri în containerul comun sau le dau foc.

În ceea ce privește gradul de satisfacție, 36% dintre românii care au acces la sistem sunt mulțumiți de serviciul de colectare separată din localitatea lor, cel mai ridicat nivel de satisfacție înregistrându-se în Transilvania – 46%.

Primele trei lucruri care îi determină pe români să colecteze separat deșeurile sunt: prezența containerelor în apropierea locuinței (31%), campaniile de informare și educare din media (24%) și exemplul altor persoane (18%).

Pentru mai multe detalii, precum și informații folositoare privind colectarea selectivă și reciclarea, vă invităm pe www.colecteazaselectiv.ro.

Studiu analiza deseu menajer

Aproximativ 40% din deșeurile românilor reprezintă materie primă pentru economia țării.

În prezent, un român din mediul urban generează, în medie, aproximativ 346 kg de deșeuri menajere*/an, în timp ce persoanele din mediul rural produc, în medie, de până la 3,5 ori mai puțin (aproximativ 95 kg de deșeuri menajere*/an). Din acestea, deșeurile reciclabile reprezintă aproximativ 39% în urban și 52% în rural, din care aproximativ jumătate sunt ambalaje.

*deșeuri menajere = deșeuri de ambalaj din plastic, metal, hârtie-carton, sticlă; deșeuri reciclabile altele decât cele de ambalaje, deșeuri reziduale (resturi de mâncare, de exemplu).

Categoriile de deșeuri generate în mediul urban 346 kg/ om/ an. Sursa: Eco-Rom Ambalaje.

Studiul este realizat de Eco-Rom Ambalaje, compania deţinătoare a licenţei “Punctul Verde” în România şi cea mai importantă organizaţie de preluare de la agenţii economici a obligaţiei de reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje, în perioada septembrie 2012 – august 2013. Acesta prezintă analiza compoziției deșeului menajer în România, generat atât în mediul urban, cât și în cel rural.

,,După 10 ani de la ultimul studiu care a stat la baza strategiilor naționale de gestionare a deșeurilor, a venit timpul să aflăm ce cantitate de deșeuri generează un român, care sunt acestea și cum putem să le transformăm în resurse. Practic, acest studiu ne arată un aspect esențial pentru România în momentul de față: dacă gestionăm eficient deșeurile de ambalaje, putem îndeplini cu succes obligațiile naționale stabilite până în 2020 – reciclarea a 50% din deșeul reciclabil generat în gospodării.” a declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.

Rezultatele studiului arată că, în mediul urban, populația separă, în containerele dedicate de 1,1m3, 6.3% (8.4 kg) din totalul deșeurilor reciclabile generate (134,6 kg deșeuri reciclabile generate anual de o persoană). Restul de aproximativ 94% se regăsesc în masa de deșeuri colectate în amestec și trimise spre stațiile de sortare și depozitele de deșeuri. Cele mai multe deșeuri reciclabile identificate de cetățeni sunt cele de hârtie, urmate de cele de plastic și de cele de sticlă.

Din masa totală de deșeuri reciclabile, deșeurile de ambalaje reprezintă aproximativ 50% (65 kg), iar raportat la totalul deșeurilor generate anual de o persoană în mediul urban (346 kg de deșeuri menajere*), ambalajele reprezintă 18%. Dacă acum 10 ani, conform unui studiu similar, toate deșeurile de ambalaje erau trimise la gropile de gunoi, în prezent, 7,5% din acestea sunt colectate în containerele de 1,1m3 (respectiv 5 kg din totalul de 65 kg de deșeuri de ambalaje generate anual de o persoană, în mediul urban).

,,Odată cu extinderea infrastructurii de reciclare, a crescut și numărul românilor care separă corect deșeurile de ambalaje. Cu toate acestea, efectele noilor investiții cu fonduri europene și private în gestionarea deșeurilor nu s-au făcut simțite în măsura așteptată, cauza fiind participarea unui număr încă redus de persoane la colectarea separată a deșeurilor menajere. În acest context, trebuie ca toți actorii – industrie, autorități, operatori de salubritate – să se implice mai mult în informarea și conștientizarea publicului, astfel încât separarea deșeurilor să devină o obligație și un obicei.” a mai declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.

Studiul a fost realizat cu scopul de a evidenția posibilitatea atingerii țintelor stabilite prin Legea 211/2011 – Legea Deșeurilor – și a determina tipurile și cantitățile de deșeuri generate în gospodăriile populației (cu precădere ponderea ambalajelor în acest flux). Aceste date vor servi și la stabilirea de noi obligații în domeniul reciclării ambalajelor la nivel național, domeniu pentru care, pentru anul 2013, s-au stabilit următoarele ținte minime de reciclare: hârtie/carton – 60%; plastic – 22,5%; metale – 50%; sticlă – 50%.

În prezent, aproximativ 9 milioane de români au acces la sistemul de colectare separată pus la dispoziție de Eco-Rom Ambalaje. În parteneriat cu autoritățile locale și operatorii de salubritate desemnați, organizația dezvoltă serviciile de colectare separată a deșeurilor de ambalaje în 450 de localități, cu aproximativ 165 mai multe decât aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe detalii despre studiu, precum şi informaţii despre colectarea separată a deşeurilor de ambalaje pot fi aflate accesând site-ul  www.ColecteazaSelectiv.ro.

Compoziția deșeurilor menajere generate de populație; din masa deșeurilor reciclabile sunt evidențiate separat deșeurile de ambalaje

Ponderea deșeurilor generate în funcție de sezon

Despre Eco-Rom Ambalaje

ECO – ROM AMBALAJE S.A. este o organizaţie înfiinţată la sfârşitul anului 2003 de un grup de companii care activează în România şi care au luat iniţiativa implementării sistemului ”Der Grüne Punkt” – Punctul Verde, în ţara noastră. Acest sistem are ca scop îndeplinirea obligațiilor de reciclare a deșeurilor de ambalaje ce revin producătorilor care pun pe piață produse ambalate.

Eco-Rom Ambalaje a început activitatea în 2004 cu 81 de companii care au aderat la sistemul companiei, urmând ca prima jumătate a anului 2013 să se încheie cu 2591 de companii responsabile în portofoliu. Eco-Rom Ambalaje a preluat şi a îndeplinit cu succes, în fiecare an, obligaţiile de valorificare şi reciclare pe care şi le-a asumat pentru membrii săi.

Eco-Rom Ambalaje implementează şi dezvoltă în România un sistem de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje ce vizează atât agenţii economici, cât şi populaţia, care contribuie semnificativ la realizarea ţintelor de colectare şi reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

În 2012, Eco-Rom Ambalaje a îndeplinit cu succes obiectivul legal de reciclare de 55% şi a valorificat 61% (398.463 tone) din cantitatea de deşeuri de ambalaje puse pe piaţă de membrii săi (651.126 tone). Creșteri semnificative în ceea ce privește cantitatea de deșeuri de ambalaje reciclată s-au înregistrat, în principal, la ambalajele de tip PET și aluminiu. Astfel, la finalul anului 2012, au fost reciclate 2,7 miliarde de PET-uri (67.902 tone) și 400 de milioane de doze de aluminiu (5.073 tone).

În prima jumătate a anului 2013, Eco-Rom Ambalaje a extins serviciile de colectare separată în 450 de localități, cu aproximativ 165 mai multe decât aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, în prezent, aproximativ 45% din populația României – circa 9 milioane de români – au acces la sistemul de colectare selectivă prin cele aproximativ 17.500  pubele colorate puse la dispoziție de Eco-Rom Ambalaje.

Datorită rezultatelor obținute și a susținerii permanente a industriei, respectiv a producătorilor de bunuri ambalate, în dezvoltarea și eficientizarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje la nivel național, Eco-Rom Ambalaje îndeplinește 72% din obligația de reciclare a României pentru deșeurile de ambalaje (conform ANPM 2011).

Despre Punctul Verde

“Punctul Verde” este un simbol internaţional care semnalează cumpărătorului că firma producătoare sau importatoare s-a angajat să îndeplinească obligaţiile de reciclare şi valorificare a cantităţilor de ambalaje puse pe piaţă, prin contribuţia la dezvoltarea sistemului de colectare selectivă de la populaţie.

Colectare selectiva

Terariile au devenit tot mai populare în paginile revistelor de design interior şi sunt folosite ca decoraţiuni pe rafturile magazinelor sau atârnate de tavan, arată CNN.

Tot mai mulţi pasionaţi de obiectele hand-made şi DIY (do it yourself) folosesc minusculele grădini pentru a crea obiecte decorative sau accesorii. Pentru a le realiza, sunt folosite cochilii de melci, recipiente din sticlă sau becuri, în care sunt aşezate cu grijă, pe un suport, orice fel de plante care pot supravieţui cu uşurinţă în spaţii închise, de la muşchi, care poate fi vopsit, până la begonii sau palmieri.

Arhitectul şi designerul Mark Williams este de părere că terariile reprezintă un bun antidot pentru a înfrumuseţa spaţiile rigide, neprietenoase. Astfel de aranjamente, spune el, sunt o soluţie prin care pot fi înlocuite cu succes clasicele ghivece cu flori şi plante, precum palmierii sau ficusul.

Proprietara unei afaceri care se ocupă cu realizarea de terarii din Atlanta, Nicolette Valdespino, susţine că aceste mici aranjamente amintesc de grădinile japoneze şi reprezintă o modalitate benefică pentru oameni de a-și aduce în propria locuinţă câteva influenţe din natură.

Sursa: semnele timpului

Foto: cnn

„Această nouă investiție consolidează poziția Saint-Gobain Glass în topul celor mai mari investitori greenfield din România, fiind cea de-a treia componentă majoră a operațiunilor de producție din cadrul fabricii de la Călărași”, a declarat Jerome Lionet, Directorul General al Saint-Gobain Glass România.

Capacitatea de producţie a noii linii va ajunge la circa 2 milioane de metri pătraţi anual.  Procesul tehnologic care, în termeni simpli, constă în asamblarea a două foi de sticlă prin intermediul unei folii de polivinilbutiral (“PVB”) va fi aplicat sortimentelor de sticlă aflate în mod curent în fabricaţie la Călărăşi, respectiv sticla float clară, sticla pentru izolare termică şi sticla cu control solar.

Beneficiile sticlei laminate

Noile sortimente de sticlă laminată produse în cadrul fabricii de la Călăraşi vor fi comercializate sub brandul Stadip. Acestea reprezintă o inovaţie pe piaţa de sticlă datorită funcţiilor suplimentare pe care le aduc. Astfel, prin tratarea sticlei float sau a celei sputerizate, Saint-Gobain Glass va produce sortimente ce oferă siguranţă şi protecţie ridicată din mai multe puncte de vedere, cea mai importantă fiind cea împotriva accidentelor şi a intrărilor prin efracţie.

“De asemenea, sticla laminată reduce semnificativ, aproape de zero, radiaţia ultravioletă şi oferă protecţie sporită la zgomot. În plus, aceasta poate fi folosită într-o multitudine de aplicaţii decorative”, a încheiat Jerome Lionet.

De exemplu, sticla SGG Planitherm 4S, probabil cea mai răspândită din gama Saint-Gobain Glass, oferă protecţie termică atât vara cât şi iarna, micşorând considerabil costurile de încălzire şi răcire a aerului şi, în acelaşi timp, contribuind la protecţia mediului înconjurător. De altfel, protecția mediului face parte din preocupările Saint-Gobain Glass, singura companie din sectorul sticlei care a dezvoltat LCA-ul (Life Cycle Assessment) și a obținut deja eticheta de „clădire verde”.

Aproximativ 30% din sticla procesată la Saint-Gobain, provine din sticla reciclată. „Suntem dedicați proceselor sustenabile și încercăm să recuperăm cât mai multă sticlă, pentru a o putea utiliza în construcții. În ultimii 20 ani, eficiența energetică a ferestrelor noastre, a crescut de 6 ori”, declara președintele Saint-Gobain Glass internațional, Houchan Shoeibi.

Despre Saint-Gobain Glass

Saint-Gobain Glass, companie cu o tradiţie de peste 340 de ani în cadrul grupului francez Saint-Gobain, specializat în producţia de materiale de construcţii, este principalul producător de sticlă din Europa şi cel de-al doilea producător la nivel mondial, cu vânzări de peste 1,165 miliarde de euro în 2012.

Compania a intrat pe piaţa din România încă din anul 2005, dar a început producţia de sticlă în anul 2007, odată cu finalizarea fabricii de la Călăraşi. Fabrica din România, unde lucrează aproximativ 540 de oameni, reprezintă unul dintre principalele centre de producţie ale grupului din Europa.

Pentru mai multe informaţii vizitaţi:
www.saint-gobain.ro
www.saint-gobain-glass.com/ro

Foto: Elena Neacșu

Organizația Eco-Rom Ambalaje, în parteneriat cu Universitatea Națională de Arte București (UNArte), au lansat concursul ,,Design de tricou pe tema colectării separate și a reciclării deșeurilor de ambalaje”.

Dacă aveți între 18 și 26 de ani, trimiteți propunerea voastră de design de tricou pe tema colectării separate și a reciclării deșeurilor de ambalaje, în perioada 25 mai – 23 iunie 2013, și aveți șansa ca tricoul creat de voi să fie purtat în cadrul tuturor acțiunilor de informare și educare a populației privind colectarea separată și reciclarea deșeurilor de ambalaje.

Cred că voi aplica și eu la acest concurs. Mai ales că am rămas foarte plăcut surprinsă de ceea ce a spus domnul Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje:

,,Acest proiect este mai mult decât un concurs de artă și design. Este, daca vreți, o modalitate creativă de a educa și implica tinerii în procesul de colectare separată a deșeurilor de ambalaje. Astfel, prin acest concurs si prin evenimentele la care promoterii noștri vor purta tricourile cu designul castigator – la concerte, festivaluri, pe litoral sau în campaniile de conștientizare – ne dorim ca din ce în ce mai mulți tineri să înțeleagă importanța reciclării deșeurilor de ambalaje și, mai mult decât atât, să își însușească gestul colectării separate drept un obicei cotidian”.

Ce onoare să mă gândesc că există șansa ca tricoul gândit de mine să fie purtat de atâția oameni!

Dar, stați, că există și alte premii! Alături de șansa ca designul vostru să contribuie la educația publicului privind colectarea separată și reciclarea deșeurilor de ambalaje, primul loc va primi garantat 500 de euro, iar participanţii clasaţi pe locurile II şi III vor câştiga 300 şi, respectiv, 200 de euro.

Mai multe detalii despre proiect, regulamentul concursului, precum şi informaţii interesante despre colectarea separată a deşeurilor de ambalaje puteți afla accesând site-ul www.ColecteazaSelectiv.ro.

Eco-Rom Ambalaje, încă din 2004 de când și-a început activitatea, implementează şi dezvoltă în România un sistem de colectare separată a deşeurilor de ambalaje ce vizează atât agenţii economici, cât şi populaţia, care contribuie semnificativ la realizarea ţintelor de colectare şi reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

Mulțumim, Eco-Rom Ambalaje pentru concurs și mai ales că acționați spre educarea populației în colectarea selectivă a deșeurilor!

Cei 5 mari Curenți oceanici. Sursă. www.5gyres.org

În scopul de a găsi și aplica soluții pentru această problemă, a luat naștere organizația 5 Gyres (5 Curenți)- www.5gyres.org. Cei de la 5 Gyres scot în evidență faptul că problema plasticului se manifestă în 5 etape ciclice:

1. Consumerism

Plasticul- făcut să dureze o veșnicie, dar menit să fie aruncat imediat (Made to last forever, designed to throw away). Conform cercetărilor, la nivel mondial recuperăm numai 5% din plasticul pe care îl producem. 50% din acesta ajunge la gropile de gunoi, o parte rămâne sub forma obiectelor aflate în uz, iar o foarte mare parte se pierde în mediu, fiind în cele din urmă “spălat” către mări și oceane.

2. Poluare

Plasticul afectează ecosistemele (terestre și marine), pătrunde în lanțul trofic, prezintă un risc pentru sănătatea umană. Apare sub forme variate: PET, LDPE, HDPE etc.- orice combinație de inițiale alegi, niciuna nu e de bine…

3. Transport

Fiind un material non-biodegradabil (care mai și plutește), plasticul își face simțită prezența peste tot… Curenții marini sunt “responsabili” pentru antrenarea deșeurilor de plastic în acea capcană din care nu mai pot scăpa. Gata, am găsit vinovații…

4. Acumulare

Plasticul adoră jocul grămada cere vârf! Ce nu te biodegradează, te face mai puternic!

5. Ingerare

Țestoasele, păsările și peștii sunt atrași de coloritul particulelor de plastic și le mănâncă. Iar dacă ție îți place să consumi pește marin- riști să găsești în farfurie… sushi cu surpriză! Click aici să te convingi.

5 Gyres

Misiunea 5 Gyres este să ridice gradul de conștientizare privind utilizarea plasticului, prin efectuarea și centralizarea unor cercetări în toți cei cinci curenți menționați (prin parteneriate cu institute de cercetare marină, fundații specializate, echipe de voluntari). Mai mult decât atât, acești oameni cumsecade nu se opresc la stadiul de cercetare, ci își pun mintea la contribuție pentru a găsi soluții care să funcționeze în diminuarea poluării cu plastic!

5 Gyres www.5gyres.org

Pe principiul schimbarea începe cu tine, te invit să promiți și tu (prin click aici) că vei fi mai responsabil cu plasticul tău. Iată ce promisiuni ne propun 5 Gyres:

Promit:

- Să folosesc propriile tacâmuri, cana mea și sacoșa mea refolosibilă, în defavoarea celor de unică folosință

- Să nu cer pai de plastic pentru sucul băut în oraș.

- Să cumpăr produsele ambalate cu cât mai puțin plastic.

- Să iau de pe jos și să arunc la coș măcar 5 gunoaie de plastic, de fiecare dată când ies la plimbare.

- Să îi îndemn pe prieteni și colegi să adopte această promisiune.

Ți se pare un comportament radical? Sunt prea complicate sugestiile lor? Eu una mi-am propus următoarele: să nu cumpăr niciodată portocale/ lâmâi ambalate în plasă de plastic, chiar dacă acestea sunt mai ieftine; să nu fac exces de plastice de unică folosință; să refolosesc creativ fiecare capac sau recipient de iaurt; să fiu responsabilă în general cu deșeurile pe care le produc.

Nu ai apucat să iei deciziile tale verzi (Green Resolutions) pe anul 2013? Nu e târziu să faci măcar o Promisiune anti-plastic… De care să te ții!

Bibliografie:

- www.5gyres.org

- www.surfermag.com

- http://marinedebris.noaa.gov

Telefoanele mobile sunt îmbunătățite constant, acest lucru rezultând în mii de telefoane nedorite, baterii și accesorii ce sunt aruncate în fiecare an. Telefoanele mobile nu trebuie aruncate niciodata la gunoi !!  Ele conțin metale grele și alte materiale otravitoare ce pot polua apa și solul. Telefoanele mobile pot fi donate sau reciclate. Ele pot fi recondiționate și distribuite unor oameni care au nevoie de ele, familii, școli sau organizații caritabile din toata lumea.

Dacă un telefon nu poate fi recondiționat, el va fi reciclat. În timpul procesului de reciclare, plasticul, aurul, cuprul și alte metale prețioase sunt colectate. Nichelul și cadmiul sunt de asemenea extrase, prin casarea bateriilor în bucăți mici și introducerea lor într-un mic cuptor. Acesta arde plasticul și permite colectarea metalelor și răcirea lor.

Majoritatea caselor din România au în medie 3 telefoane mobile nefolosite, în sertare şi dulapuri. Aceste telefoane se devalorizează cu 20 RON pe lună. Uneori aceste lucruri se întamplă deoarece este mai scumpă organizarea vânzării acestora decât valoarea ce urmează a fi încasată.

Ultima invenție a americanilor, care nu există pe piața românească, este tonomatul pentru reciclat telefoane. Profitând de noua tendință ecologistă, aceștia au inventat un aparat în care introduci telefonul tau vechi și primești în schimb cupoane de cumpărături și cupoane cadou.

Noile dispozitive destinate uzului public şi intitulate EcoATM sunt prevăzute cu un compartiment special, în care oricine îşi poate depune telefonul mobil sau MP3 player-ul vechi. Acestea sunt scanate şi evaluate, iar clientul primeşte un bon şi o sumă de bani pentru reciclarea gadgetului său ieşit din uz.

După ce clientul depune gadgetul respectiv într-un compartiment special, dispozitivul EcoATM îl identifică cu ajutorul unei camere video şi stabileşte gradul de uzură. După această etapă, device-ul este verificat (cu ajutorul unui cablu special) pentru a se stabili dacă funcţionează. Conform politicii firmei producătoare, aparatele EcoATM nu preiau date din telefoanele sau tabletele depuse la reciclare.

După încheierea analizei şi a estimării, clientul primeşte un bon, alături de suma de bani care reflectă contravaloarea device-ului depus.

Conform biroul de presă al companiei producătoare, noile EcoATM-uri vor rezolva problema reciclării numeroaselor dispozitive electronice uzate sau îmbătrânite tehnologic, din întreaga lume. Aceeaşi companie crede că electronicele “recoltate” astfel vor fi reciclate, iar toate componentele lor vor fi folosite la crearea device-urilor de ultimă generaţie. Conform datelor companiei, telefoanele şi tabletele actuale pot fi reciclate în proporţie de aproximativ 75%.

Aparatele folosesc inteligență artificială pentru a recunoaște și deosebi diverse aparate electronice, dar și pentru a stabili  valoarea lor. Dacă posesorul telefonului este de acord cu prețul propus de aparat, primește banii cash sau îi poate dona unor fundații caritabile.

Dispozitivele de tip EcoATM au fost instalate deja în statul California, urmând să fie amplasate pe viitor şi în restul statelor americane.

Primele dispozitive acceptă pentru reciclare doar telefoane mobile şi MP3 playere, dar dispozitivele din următoarea generaţie vor accepta şi device-uri Galaxy Tab, iPad-uri, e-readere Kindle şi Nook uzate.

Automatele firmei au o acuratețe de 97,5% în recunoașterea dispozitivelor electronice. Practic, aparatele nu au nevoie de supraveghere umană. Acestea pot face diferența între ecranul unui telefon, care are sticla crăpată, ce nu necesită reparații prea scumpe și între unul cu pixelii stricați, ceea ce înseamnă că aparatul este inutilizabil.

EcoATM-urile  revând trei sferturi dintre telefoanele pe care le colectează. Fondatorii companiei plănuiesc deschiderea a peste 300 de asemenea ATM-uri în America, până la sfarsitul acestui an.

Surse informații: www.descopera.ro, http://www.ceasulcuc.ro, http://www.lumeatacurata.ro, http://www.dcnews.ro, www.ideideafaceri.manager.ro.

Surse foto: http://www.businessweek.com, http://www.dcnews.ro,www. postscapes.com.

Articol realizat de Ionela Marin