We have received some great news from WWF Romania about the campaign they are currently organizing: “Mountain Rivers – The last chance”. Through the voice of PR manager Ioana Betianu, we found out that Topolog River, which is a symbol for this action, has been saved from being affected by a hydroelectric project. In this case, work on the hydroelectric station was so advanced that the authorities had already completed a number of field studies and the project had been presented in the press as a certainty. Nevertheless, on December 10^th 2013, in a case concerning a decision to continue the construction works on Topolog, the Environmental Protection Agency Vâlcea refused to support the project, thus rejecting it. Among the arguments raised, a very important element was the position taken by the administrator of the Nature 2000 site, that includes a sector of Topolog on which the project was to be built. He affirmed that the affected part belonged to an area of communitarian interest (ACI), created for the protection of certain fish species, lobsters and otters and for the preservation of habitats threatened by the expansion of human activities. WWF Romania also informs us that another successful part of this decision is the fact that for the first time since the approval for the project had been granted (2012), an environmental authority recognized the validity of this argument and applied it correctly.

 The danger is far form over, because in Romania there are hundreds of micro-hydro electrical power stations that are now in various stages of authorization, construction or functioning, located near or inside protected areas. WWF gives us a concrete figure – 300 such stations are already authorized for operation without having passed through a strategic pre-planning phase which should be accomplished both at the basin level and at a national level.

It appears that thousands of kilometers of rivers in the mountains are now in the same dangerous situation as Topolog was a couple of days ago, and the competent authorities are not likely to approve at least the majority of these projects.

If you remember, this campaign was initially planned to last 4 weeks, ending on December 14^th 2013. But because there is an acute need to correctly inform the citizens about this subject and the goal of gaining 100.000 signatures for giving the petition legal effects has not yet been reached, a decision was made to prolong the action. Citizens can still find information regarding the purpose of this campaign and we rely on the fact that all these actions will help them become more aware of the negative impact that the construction of micro-hydroelectric power stations has on the mountain rivers of their country. In addition, it is important for them to know that there are alternatives for sustainable development other than hydropower and that rivers can bring a host of other benefices even when they are not harnessed to generate electricity.

“The WWF petition is still available on the campaign website http://www.raurileromaniei.ro/salveaza-raurile/, and eagerly awaits more signatures so that our voice grows stronger and has more weight in the dialogue with the minister”. This is the slogan of WWF Romania, which we strongly support. This is how we will achieve the goals we have set for our campaign:

The designation of exclusion areas for the construction of micro-hydroelectric power stations on rivers with significant natural importance, which shall legally prevent the construction of such structures and the implementation of clear planning mechanisms for the rivers that are not included in such exclusion areas.

The issuing of an order by the minister for suspending the process of authorization, construction and functioning of new micro-hydroelectric power stations until the national planning process is implemented, in order to avoid other environmental disasters on Romanian rivers.

Changing the laws concerning the authorization, construction and functioning of new micro-hydroelectric power stations, in order to remedy the legal problems highlighted by WWF.

We would like to thank Miss Ioana Betianu, Communication Manager, and Mara Cazacu, Communication specialist – WWF Danube Carpathian Program, Romania, for the information provided and for their collaboration with Greenly Magazine.

Photo source:

http://www.ce-re.ro/campanie_mhc 

Am primit o veste bună de la asociația WWF România cu privire la campania care se desfășoară în prezent, ”Râurile de munte: o ultimă șansă”. Prin vocea doamnei manager în probleme de comunicare, Ioana Betianu, aflăm că deja râul Topolog, care reprezintă imaginea campaniei, a fost salvat de la un proiect de amenajări hidroenergetice. În cazul acestui râu, lucrările ajunseseră să avanseze până în punctul în care autoritățile relevante desăvârșiseră timp de mai multe luni studii de teren, iar presa fusese adusă la cunoștință de certitudinea amenajării sale. Și totuși, pe data de 10 decembrie 2013, într-un proces de decizie asupra continuării intervențiilor cu privire la proiectul de amenajare a râului Topolog, Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea s-a pronunțat în defavoarea sa și astfel a respins proiectul.  Printre argumente, a contat foarte mult poziția administratorului sitului Natura 2000 din face parte acel sector al râului Topolog, potrivit căruia zona aparține unui sit de interes comunitar (SCI), propus pentru protejarea speciilor de pești, a vidrei și a racului, sau pentru conservarea habitatelor influențate de extinderea activităților umane. Un alt succes al acestei decizii este faptul că pentru prima dată de când s-a emis acest aviz (în 2012), o autoritate de mediu îi recunoaște valabilitatea și îl aplică în mod corespunzător, ne mai informează WWF România.

Pericolul este încă departe de a se fi terminat, întrucât în România există sute de microhidrocentrale care la momentul de față sunt în diferite stadii de avizare, construire sau funcționare, la limita sau chiar în interiorul ariilor protejate. WWF ne informează asupra unei cifre concrete în acest sens, și anume că deja aproximativ 300 de astfel de microhidrocentrale sunt aprobate a funcționa fără a fi trecut prin faza de pre-planificare strategică, ce ar trebui efectuată la nivelul bazinelor râurilor respective, dar și la nivel național.

Se pare că mii de kilometri de râuri în etajul montan sunt în prezent în același pericol precum a fost râul Topolog cu doar câteva zile în urmă, iar autoritățile competente în domeniu sunt departe de a se pronunța în sens favorabil la măcar majoritatea dintre ele.

Cum poate țineți minte, campania a fost inițial gândită pentru o perioadă de patru săptămâni, pe data de 14 Decembrie fiind ultima zi a ei. Însă, deoarece este mare nevoie ca cetățenii să se informeze în mod corect asupra acestei teme și, mai ales, ca rezultatele campaniei, concretizate în strângerea unui număr de peste 100.000 de semnături, pentru ca petiția să își producă efectele juridice, să fie cele scontate, s-a decis continuarea campaniei. Cetățenii se pot în continuare documente asupra scopului acesteia și mizăm pe faptul că toate aceste demersuri îi vor ajuta să devină din ce în ce mai conștienți de impactul negativ pe care proiectele de construire a microhidrocentralelor pe râurile de munte îl au asupra naturii. De asemenea, aceștia este necesar să știe că există alternative de dezvoltare durabilă și că râurile aduc o sumedenie de alte beneficii chiar și în lipsa exploatării energetice a lor.

”Petiția WWF disponibilă pe site-ul campaniei http://www.raurileromaniei.ro/salveaza-raurile/ este în continuare valabilă și « așteaptă » cât mai multe semnături pentru ca vocea noastră să fie mai puternică și să aibă mai multa greutate în dialogul cu ministerul”. Acesta este îndemnul celor de la WWF România, la care noi subscriem. Cu aceasta se va putea obține tot ce a fost propus:

• Desemnarea unor zone de excludere de la construcția de microhidrocentrale, pe râuri de valoare naturală ridicată, pe baza cărora să fie împiedicate prin lege asemenea construcții, precum și implementarea unor mecanisme clare de planificare pentru râurile aflate în afara zonelor de excludere;
• Emiterea unui ordin de ministru pentru suspendarea procesului de autorizare și construcție de noi microhidrocentrale, până la implementarea acestui proces de planificare națională, cu scopul de a se evita noi dezastre ecologice pe râurile din România;
• Aducerea de modificări în legislația referitoare la avizarea, construcția și funcționarea microhidrocentralelor, așa încât sa fie soluționate problemele juridice semnalate de WWF.

Le mulțumim pentru informații și pentru colaborare cu revista Greenly doamnelor Ioana Betianu, Communication Manager și Marei Cazacu Minculescu, specialist în comunicare, WWF Danube Carpathian Programme, România.

Sursă foto:

http://www.ce-re.ro/campanie_mhc

Asemenea zile negre se pregătesc și pentru râul Topolog, afluent al Oltului care se formează pe versantul sudic al Munților Făgăraș, prin unirea a două izvoare: Izvorul Scării și Izvorul Negoiului. Izvoarele Topologului și valea care le înconjoară formează un peisaj cu care România s-ar putea mândri la orice târg de turism din lume, ilustrând perfect conceptul Carpathian Garden. Și totuși autoritățile române de mediu nu s-au opus distrugerii legale a unei bucăți din „grădina” în care ar trebui să ne gospodărim strategia turistică.

Cum se distruge un râu de munte?

Un râu este un sistem viu, iar pe râurile de munte biodiversitatea este extrem de bogată. Pe râul Topolog, ca în multe râuri alpine, conviețuiesc microorganisme, alge, mușchi, spongieri, planarii, raci, insecte și larve de insecte, pești și amfibieni. Dintre mamifere, vidra, specie protejată, depinde în mod esențial de prezența peștilor în râuri, păstrăvul determinând-o să urce până la 1500 m altitudine.

Microhidrocentralele fragmentează habitatele râurilor, afectând o bogată fauna de nevertebrate acvatice precum și migrația peștilor pentru depunerea icrelor. Distrug și habitatele ripariene (de pe maluri), cum ar fi pădurile galerii de anin iubitoare de apă, de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalină a râurilor și pârâurilor de munte devine un amestec de noroi și piatră, în care orice formă de viață dispare.

Și totuși, conform Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a României, țara noastră se află printre statele cu surse utilizabile de apă relativ scăzute, cu 2.660 metri cubi pe cap de locuitor pe an, față de media europeană de peste 4.000. Principala cauză o constituie contaminarea resurselor de apă și, în general, presiunea antropică. Odată cu distrugerea râurilor de munte vom pierde și puținul de apă pură, de cea mai bună calitate. Și apoi?

Soarta râului Topolog

În vara anului 2013 WWF, alături de Asociația Salvați Dunărea și Delta, cu sprijinul Coaliției de Mediu și al Coaliției Natura 2000, au solicitat respingerea proiectului „Amenajare hidroenergetică Topolog şi Topologel” în situl Natura 2000 Munţii Făgăraș, care ar putea distruge si acest râu și împrejurimile.

Situl Natura 2000 Muntii Făgăraș ROSCI0122 a fost desemnat  pentru protecţia unor specii ripariene şi a habitatelor acestora, incluzând vidra (Lutra lutra). Conform Avizului de Mediu nr. 10938/2012 pentru Strategia energetică a României, „în acele situri de interes comunitar (SCI-uri) care au fost propuse pentru protejarea speciilor de peşti, vidră şi rac sau pentru habitatele care sunt influenţate, nu se va propune/aproba/accepta dezvoltarea /amplasarea microhidrocentralelor”.

WWF a transmis, în iulie 2013, o scrisoare către Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și către autoritățile locale relevante, prin care a solicitat intervenția pentru respingerea proiectului, aflat atunci în proces de avizare la Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea.

În iunie 2013, WWF a comandat un studiu științific care indică prezența vidrei (pe lângă alte specii protejate), specie de importanță comunitară, în sectorul superior al râului Topolog.

În urma acțiunilor, ANPM a comunicat că procedura aferentă autorizării proiectului de pe Topolog nu se mai derulează, fără însă a comunica decizia APM Vâlcea în baza căreia a încetat această procedură. În lipsa unei astfel de decizii, procedura este în continuare în derulare și pericolul nu a trecut. (!)

Mai mult decât atât, în prezent, în România sute de MHC-uri se află în stadii diferite de avizare, construire sau funcționare în arii protejate sau la limita acestora. Construcția unui număr de aproximativ 300 de astfel de MHC-uri a fost deja aprobată fără niciun fel de pre-planificare strategică la nivelul bazinelor râurilor și la nivel național.

După cum ați aflat din articolul Greenly precedent, WWF-România și-a propus să stopeze acest dezastru și a demarat o campanie națională care solicită autorităților relevante:

- Desemnarea unor zone de excludere pentru construcţia de microhidrocentrale, râuri de valoare naturală extrem de importante, pe care legea să împiedice asemenea construcții; implementarea unor mecanisme clare de pre-planificare a dezvoltării durabile pentru acest sector (pentru restul râurilor aflate în afara zonelor de excludere) care să permită o evaluarea râurilor, nu numai din prisma potenţialului energetic, ci şi a impactului ecologic, economic şi social;

- Suspendarea procesului de autorizare şi construcţie de noi microhidrocentrale, până la implementarea acestui proces de pre-planificare, pentru a se evita noi dezastre ecologice pe râurile din România

- Modificarea legislaţiei referitoare la avizarea, construcția și functionarea microhidrocentralelor.

Toate argumentele se regăsesc în petiția creată pentru românii care vor să susțină cauza WWF, “Râurile de munte:ultima șansă”, disponibilă pe website-ul www.raurileromaniei.ro. Până acum, petiția a fost semnată de peste 11.000 de persoane. Voi vă numărați printre aceștia?

Mulțumim Ioanei Bețieanu de la WWF pentru comunicatul de presă cuprinzător! Să fie cu succes!

Organizația internațională WWF (World Wild Fund) este unul din prietenii de nădejde ai mediului înconjurător, ce desfășoară încă din anul 1961 o mulțime de campanii la nivel mondial, menite să ajute la conservarea naturii, în peste 100 de țări de pe 5 continente.

În România, multe proiecte au atins reușita scontată, aducând în contact oamenii obișnuiți, dornici de voluntariat pentru salvarea unor anumite elemente ale naturii, cu specialiștii WWF și comunitățile locale. În România, WWF și-a început activitatea din anul 2006, având ca obiective protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și de-a lungul Dunării. Proiectele desfășurate până acum s-au concentrat pe conservarea pădurilor, a urșilor bruni, a Deltei Dunării și a sturionilor. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre “economia verde” si dezvoltarea unui program de educație de mediu adresat tinerilor.

În perioada următoare, WWF România promovează o frumoasă campanie de protejare a sistemelor hidrografice din zona carpatică și ne invită să o susținem. Premisele campaniei vizează  conștientizarea efectelor negative asupra biodiversității si comunităților locale ale construcției haotice (neglijarea biodiversităţii prin amplasarea microhidrocentralelor pe râuri cu o valoare ecologică ridicată, ignorarea riscurilor și a impactului cumulativ, construirea acestora fără o planificare corespunzătoare) de microhidrocentrale.

Campania ”Râurile de munte: ultima șansă” își concentrează demersurile pe modificarea legislației prin crearea presiunii publice, acest lucru presupunând informarea si educarea populației.

Tot prin această campanie aflăm că microhidrocentralele, deși utile și nepoluante, devin din ce în ce mai frecvent construite pe râurile din zona carpatică a țării noastre, în ciuda îndeplinirii deja a angajamentului față de Uniunea Europeană de a ne furniza 24% din energie din resurse regenerabile. Deși aparent inofensive mediului înconjurător, tot mai multe microhidrocentrale (300 au fost aprobate spre construire fără o pre-planificare la nivelul bazinelor râurilor și la nivel regionale) sunt construite în apropierea ariilor protejate sau chiar în interiorul acestora, modificând prin simpla schimbare de regim hidrologic în proximitatea lor o mare parte a caracteristicilor biodiversității acelor zone aflate sub protecție. Campania ne informează că microhidrocentralele pot produce distrugeri ireversibile în habitatele anumitor specii, prin fragmentarea lor și că ceea ce se investește pentru construirea lor nu are nici o acoperire la nivel ecologic. Afectând albiile și versanții, atât prin simpla existență a lor, cât și prin rețeaua de conducte prin care apa este transportată, acestea dezechilibrează râurile prin modificarea debitului lor.

Modelul constituindu-l campania ”Salvați pădurile virgine!” (2011), se așteaptă de la aceasta crearea presiunii publice asupra autorităților, în primul rând, în scopul revizuirii legislației și a unor mai serioase avizări a viitoarelor proiecte de construire a micro-hidricentralelor, printr-o serie de adăugiri la prezentele prevederi, precum:

•  Definirea zonelor no-go (excluderea de la construcție);
• Stabilirea unor criterii de planificare a construcției la nivel național.

Perioada de desfășurare a campaniei este noiembrie – decembrie 2013 și va presupune implicarea mai multor categorii de parteneri: ONG-uri pentru mediu, parteneri media, ambasadori WWF, asociații de pescari, instituții de învățământ, asociații/ cluburi de alpinism și turism montan.

Oricine se poate implica în desfășurarea campaniei, prin răspândirea de buletine informative electronice, a banner-elor online, sau prin întreținerea unor rețele sociale legate de această temă. Pentru mai multe informații, site-ul campaniei, www.raurileromaniei.ro, alături de link-urile către comunicatul de lansare a campaniei, http://romania.panda.org/?212356/Rauri-de-munte-sau-microhidrocentrale-inutile și către publicația online pe această problemă, ”7 mituri despre hidroenergie”, http://romania.panda.org/resurse/publicatii/7_mituri_despre_hidroenergie/, vă vor fi de ajutor în înțelegerea cerințelor și obiectivelor campaniei și în a pune întrebări și primi răspunsuri pe această temă.

Greenly Magazine susține campania ”Râurile de munte: ultima șansă”…Alăturați-vă și voi!

Sursă foto:

http://www.raurileromaniei.ro/salveaza-raurile/