<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; rafinarii</title>
	<atom:link href="https://greenly.ro/subiecte/rafinarii/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 06 May 2026 11:00:44 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>L&#8217;or noir et la ville de Ploieşti  (quatrième partie)</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-quatrieme-partie</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-quatrieme-partie#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 May 2016 06:25:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Message dans une bouteille]]></category>
		<category><![CDATA[al doilea razboi mondial]]></category>
		<category><![CDATA[Allemagne]]></category>
		<category><![CDATA[bombardamente]]></category>
		<category><![CDATA[Germania]]></category>
		<category><![CDATA[la deuxieme guerre mondiale]]></category>
		<category><![CDATA[Misiunea Halpro]]></category>
		<category><![CDATA[Misiunea Tidal Wave]]></category>
		<category><![CDATA[petrol]]></category>
		<category><![CDATA[Ploiesti]]></category>
		<category><![CDATA[raffineries]]></category>
		<category><![CDATA[rafinarii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=16162</guid>
		<description><![CDATA[Une des craintes les plus obsessives d&#8217;Adolf Hitler était la possible destruction des exploitations de pétrole et des raffineries roumaines. Pourquoi? Parce que, à l&#8217;époque, les estimations montraient que, dans le cas ou...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify">Une des craintes les plus obsessives d&#8217;Adolf Hitler était la possible destruction des exploitations de pétrole et des raffineries roumaines. Pourquoi? Parce que, à l&#8217;époque, les estimations montraient que, dans le cas ou la production de pétrole de la Roumanie était détruite, le Troisième Reich aurait fini ses réserves de pétrole en quatre mois, paralysant la machine de guerre allemande.</p>
<p style="text-align: justify">Ainsi, pour les régions pétrolifères (et particulièrement pour le périmètre Ploiesti – Targoviste – Campina), on a développé un plan de défense qui visait leur classification comme zones militaires, l&#8217;expulsion des spécialistes britanniques, français et belges, les restrictions du trafic, la protection des réservoirs et des installations de raffinage et une forte concentration d&#8217;équipement et des forces  de combat: en particulier des cannons anti-aériens et des avions de chasse allemands et roumains.</p>
<p style="text-align: justify">Les mesures de défense ont assuré la répulsion du premier bombardement de 1942, connu sous le nom de &#8221;Mission Halpro&#8221; ou &#8221;Opération Halverson&#8221;, mission dans laquelle ont participe 13 bombardiers, dont 12 sont arrivés a Ploiești. Cet attaque est un échec pour les Allies, à cause des pertes insignifiantes causées aux raffineries. En revanche, les allemands ont consolidé la défense de la ville, qui devient ainsi, selon les mots de Gerstenberg (le commandant des forces allemandes en Roumanie pendant la Seconde Guerre Mondiale) la Forteresse Ploiești (Festung Ploiești).</p>
<p style="text-align: justify">L&#8217;analyse des causes de l&#8217;échec de la première mission aide les Allies à conclure qu&#8217;il faut mieux préparer les futurs attaques aériens et, en Janvier 1943, on décide la reprise des bombardements, avec une nouvelle stratégie et une augmentation majeure de la force d&#8217;attaque.</p>
<p style="text-align: justify">Le plan prévoyait un bombardement à Ploiesti pour le 1<sup>er</sup>  Aout 1943, avec 177 avions B-24 Liberator partant de la base aérienne de Benghazi. Sans escorte, les bombardiers auraient du parcourir, en 14 heures, un voyage de 3700 kilomètres tour-retour en exécutant un attaque à une altitude très réduite, de seulement 100 mètres – en effet un attaque &#8221;au fil de l&#8217;herbe&#8221;.</p>
<p style="text-align: justify">Les Allies se sont fondés sur l&#8217;idée que Ploiesti n&#8217;avait pas été attaque depuis longtemps et sur la manque d&#8217;informations de la part de leur ennemi sur un tel attaque. Mais la réalité était très différente, parce que les allemands connaissaient, à travers leurs services de renseignement, les intentions anglo-américaines et savaient de l&#8217;existence des bases de Benghazi qui pourraient être utilisées pour frapper Ploiesti.</p>
<p style="text-align: justify">Gerstenberg lui-même était bien préparé, et la défense de Ploiesti consistait en plusieurs ceintures de batteries anti-aériennes. Des centaines de mitrailleuses étaient dissimulées dans les tranchées ou cachées parmi les usines, les ponts, les châteaux d’eau, les clochers des églises ou camouflées dans les villages. En plus, l&#8217;élément surprise était un train équipé avec des cannons anti-aériens, sur la ceinture ferroviaire de Ploiesti. Gerstenberg avait préparé tous ces éléments autour les installations industrielles qui ne pouvaient pas être ni dispersées, ni placées en sous-terrain.</p>
<p style="text-align: justify">Par conséquent, l&#8217;opération &#8221;Tidal Wave&#8221; (Vague écrasant) a rencontré un puissant feu d&#8217;artillerie, accompagné par l&#8217;aviation de chasse allemande et roumaine. La flotte américaine a subi des lourdes pertes, avec 53 avions détruits et 37 sérieusement avaries. Seulement 88 avions se sont rentrés a Benghazi. Cinq pilots ont reçu la Médaille d&#8217;Honneur, dont 3 posthumes, le plus grand nombre de médailles accordé pour une seule mission des Forces Aériennes. <a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2016/05/11.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-16163" alt="1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2016/05/11.jpg" width="300" height="294" /></a></p>
<p style="text-align: justify">Le raid du 1<sup>er</sup> Aout 1943 a été un débâcle pour les Allies, particulièrement par rapport aux pertes d&#8217;avions et aviateurs qu&#8217;ils avaient subi, bien que les dommages causés n&#8217;ont pas été sans importance. Ainsi, on a détruit 29% de la Raffinerie „Astra Romana” „Creditul Minier” – 75%; „Vega’’ – 26%; „Colombia” – 60%; „Steaua Romana” – Campina – 30%, et les autres n&#8217;ont pas été affectées.</p>
<p style="text-align: justify">La reconstruction des installations a nécessité beaucoup de temps et d&#8217;argent, et, pour une période, les raffineries ont cessé leur production, privant l&#8217;Armée Allemande d&#8217;une partie des produits qu&#8217;elle nécessitait beaucoup.</p>
<p style="text-align: justify">Entre Aout 1943 et le début du mois d&#8217;Avril 1944, les Allies ont arrêté leurs bombardements. En Avril 1944, trois raids aériens ont vise les raffineries de Ploiesti, dont le plus grand a eu lieu le 5 Avril, avec 146 avions et 588 tonnes de bombes, qui ont dévasté la gare et la Raffinerie &#8221;Astra Romana&#8221;. En Mai 1944, à la suite des attaques de 5, 18 et 31 mai, dont le dernier avait implique 640 avions et 300 bombardiers B-24, les raffineries ont reçu leur coup de grâce. Les attaques ont continué en Juin, Juillet et Aout, paralysant presque toute activité de production à Ploiesti.</p>
<p style="text-align: justify">Presque 80% des installations technologiques de la Raffinerie &#8221;Astra Romana&#8221; ont été détruites. Entre 40 et 60% de la Raffinerie &#8221;Vega&#8221; était dévastée. 65% de la Raffinerie &#8221;Româno-Americană&#8221; a été détruite aussi et la Raffinerie &#8221;Creditul Minier&#8221; était complètement éliminée et sa production définitivement terminée. La ville a subi aussi des graves pertes.</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2016/05/21.jpg"><img class="alignright size-full wp-image-16164" alt="2" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2016/05/21.jpg" width="300" height="225" /></a></p>
<p style="text-align: justify">On ne peut pas nier le fait que la destruction des raffineries de Ploiesti a été un pas important pour la victoire dans la Seconde Guerre Mondiale, mais pour la ville et pour l&#8217;industrie dont elle dépend, la fin de la guerre n&#8217;a représentée qu&#8217;un changement de domination, avec le passage de la Roumanie sous un régime dictatorial soviétique.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Sources:</strong></p>
<p style="text-align: justify">
<ol style="text-align: justify">
<li>Ivănuş, Ghe., 2004, <em>Istoria petrolului în România</em>, Ed. Agir, Bucureşti</li>
<li>Narcis, Gherghina – <a href="http://www.historyofaviation.bravehost.com/TidalWave.html">1 August 1943 – „Tidal wave”</a> : Studiu publicat in  Revista Societăţii de Studii Istorice Erasmus, nr. 12, 2001, Bucureşti, Ed. Ars Docendi, p. 214-220</li>
<li><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Operation_Tidal_Wave">Wikipedia – Operation Tidal Wav</a>Surse foto: <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/File:B-24D's_fly_over_Polesti_during_World_War_II.jpg">Wikipedia – B-24D’s fly over Ploesti during World War II</a>, <a href="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/20/Ploiesti_1943_bombardament.jpg">Wikipedia – Ploiesti 1943 bombardament</a>, <a href="http://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/10/16/video-si-foto-remember-3-si-4-aprilie-1944-romania-sub-bombele-aviatiei-americane/">Cer si pamant romanesc – Remember 3 si 4 aprilie 1944 – Romania sub bombele aviatiei americane</a></li>
</ol>
<p style="text-align: justify"><strong>Sourses photo:</strong> <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/File:B-24D's_fly_over_Polesti_during_World_War_II.jpg">Wikipedia – B-24D’s fly over Ploesti during World War II</a>, <a href="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/20/Ploiesti_1943_bombardament.jpg">Wikipedia – Ploiesti 1943 bombardament</a>, <a href="http://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/10/16/video-si-foto-remember-3-si-4-aprilie-1944-romania-sub-bombele-aviatiei-americane/">Cer si pamant romanesc – Remember 3 si 4 aprilie 1944 – Romania sub bombele aviatiei american</a></p>
<p style="text-align: justify">
<p style="text-align: justify"><strong>Article écrit par Alexandra Petre et traduit par Mihail-Andreas Mitoseriu.</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-161630"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-quatrieme-partie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aurul negru si Ploiestiul (ultima parte)</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-ultima-parte</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-ultima-parte#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 21 May 2012 15:46:36 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Alexandra Petre</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Astra Romana]]></category>
		<category><![CDATA[batal]]></category>
		<category><![CDATA[benzen]]></category>
		<category><![CDATA[gaze sulfuroase]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[Petrobrazi]]></category>
		<category><![CDATA[Petrotel - Lukoil]]></category>
		<category><![CDATA[poluare atmosferica]]></category>
		<category><![CDATA[poluare istorica]]></category>
		<category><![CDATA[rafinarii]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Vega]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=3410</guid>
		<description><![CDATA[Amprenta aurului negru este adanc intiparita in tot ce inseamna Ploiestiul de azi. Din pamant pana la oameni, plutind in aer si inradacinata in memoria colectiva, aroma petrolului defineste personalitatea orasului. Dupa cateva...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Amprenta aurului negru este adanc intiparita in tot ce inseamna Ploiestiul de azi. Din pamant pana la oameni, plutind in aer si inradacinata in memoria colectiva, aroma petrolului defineste personalitatea orasului.</p>
<p style="text-align: justify;">Dupa cateva sute de ani, pacura a patruns in fiecare fisura a solului, imbibandu-se mai adanc cu fiecare „groapa” sapata, cu fiecare rafinarie inchisa, distrusa in razboi sau imbunatatita, cu fiecare baril adus aici pentru rafinare. A ajuns in culcusul apei subterane si a impanzit-o pana departe spre sud, <a href="http://www.cjph.ro/doc/patj_existent/37.pdf">trecand de Brazi si ajungand pana jos, aproape de Gorgota</a>. Si de la pacura, dar nu numai, Dambul isi ia nuanta de negru, pe care si-o poarta agale traversand orasul si oferind-o apoi Teleajenului.</p>
<p style="text-align: justify;">Iar sursa petrolului, sub toate starile in care este prezent in mediu, o reprezinta industria petrochimica. Trecutul ia astazi forma a patru mari rafinarii: Astra, Vega, Lukoil (sau Teleajen, in varianta locala, ce inca pastreaza vii denumirile trecutului) si Brazi.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/Astra2.jpg"><img class="size-full wp-image-3418 aligncenter" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/Astra2.jpg" alt="" width="614" height="345" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">„Astra Romana” se afla in sudul Ploiestiului si este privatizata integral, pachetul majoritar de actiuni apartinand firmelor Kreyton Limited si Kalatse Investements Developments. „Vega” se gaseste in nordul orasului si apartine trustului Rompetrol.  „Petrotel – Lukoil” este situata in est – fosta „Romano-Americana”, devenita „Rafinaria nr. 3”, apoi „Combinatul Petrochimic Teleajen” din 1979.</p>
<p style="text-align: justify;">La acestea se poate adauga rafinaria „Petrobrazi” (fosta „Creditul Minier”), care depaseste granita Ploiestiului, neaflandu-se in interiorul, ci in sudul lui si este o platforma petrochimica complexa, ce ocupa o suprafata de 440 ha. Din nume putem deduce doua lucruri: ca este detinuta de Petrom si ca se afla in localitatea Brazi.</p>
<p style="text-align: justify;">O rafinarie se poate remarca prin numeroase modalitati de afectare a mediului, doar aerul fiind de data aceasta preocuparea mea. Luand si punand laolalta arderea combustibililor in cuptoare sau cazane, emisiile din procese tehnologice si emisiile datorate unor activitati auxiliare (de exemplu depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei in incinta rafinariei si la terminale; depozitarea deseurilor rezultate din diferite procese in bataluri, scurgeri de gaze si de produse petroliere etc.), vom identifica urmatoarele substante poluante generate: oxizii de sulf (SOx), oxizii de azot (NOx), peroxidul de azot (N<sub>2</sub>O), monoxidul de carbon (CO), dioxidul de carbon (CO<sub>2</sub>), compusii organici volatili non-metanici (NMVOC), amoniacul (NH<sub>3</sub>), hidrogenul sulfurat (H<sub>2</sub>S), metanul (CH<sub>4</sub>), particulele in suspensie, printre care si metale grele, precum: As, Hg, Ni, V, Cd, Cr, Cu, Pb, Zn.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/Lukoil.jpg"><img class="wp-image-3420 alignleft" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/Lukoil.jpg" alt="" width="357" height="219" /></a>Iar ploiestenii nu pot spune ca nu au simtit prezenta rafinariilor in viata lor. Le-au constientizat-o, in timp de vara, mirosurile puternice de varza stricata si oua clocite ce le intra pe ferestre (gaze sulfuroase) sau alte produse petroliere. Depinde doar de unde bate vantul: daca bate din nord, mirosul vine de la Lukoil si Vega, daca bate din sud, Brazii si Astra fac aerul irespirabil. Si s-au plans de multe ori de mirosul intepator al benzenului (de exemplu, in februarie 2011, statiile de monitorizare a aerului din centrul orasului au inregistrat <strong>o depasire de sase ori a valorii limite admise</strong> (5 mg/m<sup>3</sup>) pentru acest parametru – 28, 54 mg/m<sup>3</sup>) si de norii de fum generati de rafinarii.</p>
<p style="text-align: justify;">Cei mai afectati sunt locuitorii cartierului Mihai Bravu, aflat in estul orasului si in „raza de actiune” a doua rafinarii: Vega si Lukoil.  Situatia nu-i noua, fiind rezumata in cateva cuvinte pe 15 decembrie 1999, in ziarul <em>Curentul</em> : „Ploiestiul este si ramane &#8230; un oras in care se moare de lentoare cu miros de pacura”.</p>
<p style="text-align: justify;">Daca stai in apropierea Ploiestiului nu poti uita ca ai drept vecin o rafinarie si datorita batalurilor neecologizate de gudroane acide si reziduuri petroliere, ce insotesc imprejurimile tuturor celor patru obiective mentionate. Satenii din comuna Barcanesti au in apropierea lor batalul Triaj al rafinariei Astra si din aceasta cauza nu pot folosi resursa de apa locala, ce miroase puternic a petrol, iar in timpul verii, mai ales cand bate vantul, sunt sufocati de aerul irespirabil. Batalurile ar fi trebuit inchise inca din 2009, insa termenul de golire si refacere a terenurilor pe care acestea exista a fost prelungit pana in 2015 de catre autoritatile de mediu.</p>
<p style="text-align: justify;">Desi rafinariile au fost amendate in numeroase dati de catre Garda de Mediu, situatia persista, iar istoria petrolului se scrie si prin numarul de persoane a caror viata si sanatate sunt afectate. Oare cati dintre locuitorii Ploiestiului, ce stiu ca aici s-a ridicat prima rafinarie din lume, ca aici exista Universitatea „Petrol si Gaze”, ce inca mai produce specialisti in domeniu cautati in toate colturile lumii, ca doar aici poti vizita singurul Muzeu al Petrolului din Romania, se mai simt mandri ca orasul lor este orasul aurului negru?</p>
<p style="text-align: justify;">Webografie:</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emission-inventory-guidebook-2009">EMEP – EEA  Emission Inventory Guidebook 2009</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.adevarul.ro/locale/ploiesti/poluare_ploiesti-poluare_lukoil_ploiesti-noxe_ploiesti-duhoare_ploiesti-amenzi_poluare_ploiesti-statii_monitorizare_aer_ploiesti_0_550745009.html">Adevarul – „Aerul din Ploiesti duhneste &#8230;.. a poluare” </a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8299237-poluare-benzen-ploiesti-valorile-admise-fiind-depasite-pana-sase-ori.htm">Hotnews – „Poluare cu benzen la Ploiesti, valorile admise fiind depasite cu pana la sase ori” </a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.observatorulph.ro/observatorulph/exclusiv/poluarea-istorica-ne-otraveste-prezentul-ploiestiul-inconjurat-de-bombe-ecologice-i">Observatorul Prahovean – „Poluarea istorica ne otraveste prezentul – Ploiestiul inconjurat de bombe ecologice</a>”</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.cjph.ro">http://www.cjph.ro</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.astrarom.ro/despre-noi">http://www.astrarom.ro/despre-noi</a></p>
<p style="text-align: justify;">Surse foto: <a href="http://www.panoramio.com/photo_explorer#view=photo&amp;position=22&amp;with_photo_id=52081605&amp;order=date_desc&amp;user=5854789">Panoramio: Rafinaria Astra</a>, <a href="http://www.ploiesti.ph/ploiestenii-sunt-%E2%80%9Evirusati%E2%80%9C-cu-poluarea-emisa-de-rafinariile-din-judet/">Ploiesti.ph: Rafinaria Lukoil</a>, <a href="http://old.cotidianul.ro/petrom_arde_10_din_gazele_romaniei_ca_sa_produca_electricitate-52675.html">Cotidianul: Rafinaria Petrobrazi</a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-34110"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-ultima-parte/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aurul negru si Ploiestiul (partea a IV-a)</title>
		<link>https://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-iv-a</link>
		<comments>https://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-iv-a#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 07 May 2012 15:17:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Alexandra Petre</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[al doilea razboi mondial]]></category>
		<category><![CDATA[bombardamente]]></category>
		<category><![CDATA[Germania]]></category>
		<category><![CDATA[Misiunea Halpro]]></category>
		<category><![CDATA[Misiunea Tidal Wave]]></category>
		<category><![CDATA[petrol]]></category>
		<category><![CDATA[Ploiesti]]></category>
		<category><![CDATA[rafinarii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=3186</guid>
		<description><![CDATA[Una dintre temerile obsesive ale lui Hitler a fost posibilitatea distrugerii santierelor petroliere si rafinariilor romanesti. De ce? Estimarile de la acea vreme aratau ca in momentul in care productia de petrol romanesc...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Una dintre temerile obsesive ale lui Hitler a fost posibilitatea distrugerii santierelor petroliere si rafinariilor romanesti. De ce? Estimarile de la acea vreme aratau ca in momentul in care productia de petrol romanesc ar fi fost distrusa, Germania si-ar fi epuizat rezerva de petrol in patru luni, iar masina de razboi germana ar fi fost paralizata.</p>
<p style="text-align: justify;">Astfel, pentru regiunile petrolifere (si mai ales pentru arealul Ploiesti – Targoviste – Campina) a fost constituit un plan de aparare ce cuprindea declararea acestora drept zone militare, expulzarea din aceste zone a specialistilor englezi, francezi si belgieni, restrictii de circulatie in zona, protejarea instalatiilor si rezervoarelor din rafinarii si o puternica concentrare de forte si echipament de lupta, in special tunuri antiaeriene si avioane de vanatoare germane si romanesti.</p>
<p style="text-align: justify;">Masurile de aparare luate au asigurat respingerea primului bombardament aerian aliat din 1942, denumit si „Misiunea Halpro” sau „Operatiunea Halverson”, misiune la care au participat 13 bombardiere, din care 12 au ajuns la tinta. Acest atac a reprezentat un esec pentru aliati, rafinariile suferind pagube insignifiante. Ca raspuns al atacului,  germanii vor consolida oraşul, ce devenise după expresia lui Gerstenberg  (comandantul  fortelor militare germane din Romania in cel de-al doilea razboi mondial) – „Festung Ploieşti” (Fortăreaţa Ploieşti).</p>
<p style="text-align: justify;">Analiza cauzelor esecului primei misiuni a permis aliatilor sa ajunga la concluzia necesitatii unei mai minutioase pregatiri a viitoarelor atacuri aeriene si, in ianuarie 1943,  se ia decizia reluarii bombardamentelor, conform unei noi strategii si cu sporirea considerabila a flotei aeriene de atac.</p>
<p style="text-align: justify;">Planul prevedea ca raidul asupra rafinariilor ploiestene sa se produca in ziua de 1 august 1943, baza de plecare a celor 177 de bombardiere B-24 Liberator fiind aeroportul de la Benghazi, Libia. Bombardierele, neinsotite de avioane de vanatoare, trebuiau sa parcurga, in 14 ore, un drum dus-intors de 3700 km si sa execute atacuri asupra obiectivelor repartizate la „firul ierbii&#8221;, practic de la 100 m inaltime.</p>
<p style="text-align: justify;">Aliatii se bazau pe faptul ca obiectivul nu mai fusese atacat de ceva vreme si pe lipsa informarii dusmanilor despre atacul planuit. Situatia era cu totul alta, deoarece germanii cunosteau prin intermediul serviciilor secrete intentiile anglo-americane si erau la curent cu existenta bazelor aeriene din zona Bengazi, a caror destinatie putea fi si zona Prahova.</p>
<p style="text-align: justify;">Si Gerstenberg era bine pregatit, apararea antiaeriană a Ploiestiului fiind alcătuita din numeroase centuri de foc. Sute de mitraliere erau ascunse in tranşee, cocotate pe turele, deasupra uzinelor, in apropierea podurilor, pe castelele de apa, clopotnitele bisericilor sau camuflate in targuri si in capitele de fan. Alaturi de toate acestea, elementul cel mai surprinzător a fost un tren mobil cu artilerie antiaeriana, aflat pe centura orasului Ploiesti. Gerstenberg a pregatit toate acestea in jurul instalatiilor care nu puteau fi amplasate nici in subteran si nici nu puteau fi dispersate.</p>
<p style="text-align: justify;">Prin urmare, misiunea „Tidal Wave&#8221; („Valul nimicitor”) a fost intampinata de un puternic tir de artilerie si interceptata de aviatia de vanatoare germana si romana. Flotila aeriana americana a avut mult de suferit, pierzand 53 de bombardiere, au fost grav avariate 37 de aparate, la Benghazi intorcandu-se doar 88 de avioane. Cinci piloți au primit Medalia de Onoare, trei postum, cele mai multe medalii decernate vreodata pentru o singura misiune a Fortelor Aeriene Americane.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/Ploiesti_1943_bombardament.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-3188" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/Ploiesti_1943_bombardament-300x294.jpg" alt="" width="300" height="294" /></a>Raidul american din 1 august 1943 a fost un dezastru pentru aliati, mai ales raportat la pierderile de avioane si la numarul victimelor, desi distrugerile provocate rafinariilor ploiestene nu au fost lipsite de importanta. Astfel, au fost afectate: Rafinaria „Astra Romana&#8221; &#8211; cca. 29%; „Creditul Minier&#8221; &#8211; 75%; „Vega&#8221;- 26%; „Colombia&#8221; &#8211; 60%; „Steaua Romana&#8221; &#8211; Campina &#8211; 30%, celelalte rafinarii scapand neatinse.</p>
<p style="text-align: justify;">Totusi, refacerea instalatiilor afectate a cerut timp si bani, iar pentru o perioada rafinariile si-au sistat productia, lipsind in acest fel armata germana de o parte din produsele petroliere atat de necesare.</p>
<p style="text-align: justify;">Din august 1943 si pana la inceputul lunii aprilie 1944 nu s-au mai inregistrat raiduri de bombardament ale aliatilor. In aprilie 1944, asupra rafinariilor din Ploiesti au fost executate trei raiduri aeriene, dintre care cel mai important a fost cel din data de 5 aprilie, efectuat de 146 bombardiere care, prin cele 588 tone de bombe, au provocat mari distrugeri Triajului si Rafinariei „Astra Romana&#8221;. In luna mai 1944, in urma bombardamentelor din 5, 18 si 31 mai, la ultimul participand 640 bombardiere si 300 avioane B-24, rafinariile au primit lovitura de gratie. Bombardamentele au continuat si in lunile urmatoare: iunie, iulie si august, toate la un loc soldandu-se cu paralizarea aproape totala a activitatii acestora.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/12076213961.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-3192" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/12076213961-300x225.jpg" alt="" width="300" height="225" /></a>La Rafinaria „Astra Romana&#8221; au fost distruse in procent de 80% instalatiile tehnologice si anexele. Rafinaria „Vega&#8221; a suferit pagube intre 40 si 60%, ca rezultat al distrugerii. Procentul de distrugere pentru rafinaria „Romano – Americana” a fost de 65%, iar „Creditul Minier” – Brazi a fost complet distrusa si scoasa din functiune. Orasul, de asemenea, a fost avariat grav.</p>
<p style="text-align: justify;">Nu se poate nega ca distrugerea rafinariilor din Ploiesti a fost un pas important in incheierea celui de-al doilea razboi mondial, insa pentru oras si resursa de care soarta lui e strans legata, sfarsitul razboiului a insemnat doar schimbarea exploatatorului, Romania trecand sub regim dictatorial sovietic.</p>
<p style="text-align: justify;">Bibliografie:</p>
<p style="text-align: justify;">Ivănuş, Ghe., 2004, <em>Istoria petrolului în România</em>, Ed. Agir, Bucureşti</p>
<p style="text-align: justify;">Narcis, Gherghina – <a href="http://www.historyofaviation.bravehost.com/TidalWave.html">1 August 1943 – „Tidal wave”</a> : Studiu publicat in  Revista Societăţii de Studii Istorice Erasmus, nr. 12, 2001, Bucureşti, Ed. Ars Docendi, p. 214-220</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Operation_Tidal_Wave">Wikipedia – Operation Tidal Wave</a></p>
<p style="text-align: justify;">Surse foto: <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/File:B-24D%27s_fly_over_Polesti_during_World_War_II.jpg">Wikipedia – B-24D’s fly over Ploesti during World War II</a>, <a href="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/20/Ploiesti_1943_bombardament.jpg">Wikipedia – Ploiesti 1943 bombardament</a>, <a href="http://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/10/16/video-si-foto-remember-3-si-4-aprilie-1944-romania-sub-bombele-aviatiei-americane/">Cer si pamant romanesc – Remember 3 si 4 aprilie 1944 – Romania sub bombele aviatiei americane</a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-31870"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-iv-a/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
