Conform World Bank, doar 1% din locuitorii orașelor din China respirӑ aer considerat “sigur” în Uniunea Europeanӑ. Un studiu al Organizației Mondiale a Sӑnӑtӑții (OMS) estimează cantitatea de pulberi în suspensie (PM2,5/PM10) din nordul Chinei ca fiind de aproximativ 20 de ori mai mare decât  ceea ce este considerat un nivel sigur.

Industria grea, topitoriile de metal, centralele electrice pe bazӑ de cӑrbune, toate duc la o creștere economicӑ rapidӑ. Dar, în același timp, acestea eliminӑ tone de carbon în aer, funingine, metale și diferite gaze toxice.

Cӑrbunele este sursa numӑrul unu de poluare a aerului ȋn China. 80% din electricitate și 70% din energia totalӑ a ṭӑrii este bazatӑ pe cӑrbune.  Este nevoie de aproximativ 6 milioane de tone de cӑrbune ȋn fiecare zi, pentru a putea menṭine toate fabricile active și pentru ȋncӑlzirea locuinṭelor.

Aeroporturile din Beijing și Shanghai sunt deseori închise din cauza vizibilitӑṭii reduse, cauzatӑ de poluarea aerului în cele douӑ orașe. De altfel, cerul albastru este o raritate pentru locuitorii acestor orașe. Calitatea aerului în Beijing este de aproximativ 16 ori mai micӑ decât cea din New York.

Ȋntr-un interviu acordat celor de la National Geographic, astronautul Jerome Apt a spus cӑ marile orașe ale Chinei sunt foarte greu de fotografiat de cӑtre sateliṭi, deoarece acestea sunt ascunse sub o pӑturӑ de fum, iar orașul Benxi, aflat ȋn estul provinciei Liaoning, este atât de poluat ȋncât a dispӑrut de mai multe ori de pe fotografiile din satelit. Locuitorii orașului Benxi au cea mai mare ratӑ de boli pulmonare din China. Numӑrul ridicat de mașini, traficul greu și benzina de calitate inferioarӑ au fӑcut ca mașinile sӑ aibӑ o contribuṭie majorӑ la problema poluӑrii aerului din China.

Poluanṭii atmosferici includ sulfaṭi, ozon, carbon negru (un component principal al cenușii) și mercur. Carbonul negru, produs de mașini, sobe, fabrici și arderea culturilor de lângӑ orașe, este un component major al ceṭii din China. Datoritӑ diametrului redus al acestuia, particulele de carbon negru pot pӑtrunde adânc ȋn interiorul plӑmânilor, astfel creându-se cӑi de absorbṭie pentru alte toxine. Existӑ un risc ridicat de boli pulmonare din cauza carbonului negru și chiar un risc ridicat pentru moarte prematurӑ.

De asemenea, poluarea aerului include particule de funingine, materiale organice periculoase, metale grele și praf. Cele mai mici particule (pulberile in suspensie) sunt cele mai ușor de inhalat. Acestea provin de la arderea cӑrbunelui, gaze de eșapament și șantierele de construcṭie din oraș. Primӑvara, procentul acestora crește din cauza furtunilor de nisip provenite din deșertul Gobi.

China este lider mondial la emisiile de dioxid de sulf. Nivelul dioxidului de sulf din aer este comparabil cu cel al Japoniei din anii ’70, atunci când poluarea aerului era o problem majorӑ a ṭӑrii. Emisiile de dioxid de sulf din cӑrbune și pӑcurӑ pot provoca boli respiratorii, cardiovasculare și, de asemenea, pot duce la ploi acide. Emisiile de dioxid de sulf provoacӑ anual daune de 12% din PIB-ul Chinei.

Emisiile de oxizi de azot din China au crescut cu aproximativ 3,8% pe an ȋn ultimii 25 de ani (cauza principalӑ fiind centralele electrice, industria grea și mașinile).

China are cel mai mare numӑr de decese din lume atribuite poluӑrii aerului. Conform Organizaṭiei Mondiale a Sӑnӑtӑṭii, se estimeazӑ cӑ ȋn anul 2007, aproximativ 600.000 de persoane au murit prematur din cauza poluӑrii aerului.

Conform statisticilor guvernamentale chineze, aproximativ 300.000-400.000 de persoane mor anual ca urmare a poluӑrii aerului ambiant. Alṭi 100.000 de oameni mor anual  ca o consecință a sobelor de cӑrbune pe care le folosesc și a ventilaṭiei proaste a aerului din interiorul locuinṭelor.

Femeile nefumӑtoare din regiunea Yunnan, sudul Chinei, mor de cancer pulmonar cu o ratӑ de 20 de ori mai ridicatӑ decât în orice altӑ regiune a ṭӑrii. Ȋn ianuarie 2010, în revista Environmental Science & Technology, un grup de cercetӑtori au declarat cӑ o posibilӑ explicație ar fi arderea cӑrbunelui format ȋn timpul erupțiilor vulcanice din urmӑ cu sute de milioane de ani.

Surse informaṭii: http://www.construction21.eu/romania/articles/ro/poluarea-din-orae-12-milioane-de-mori-in-china-in-2010.html; http://www.npr.org/blogs/parallels/2013/05/24/186246634/chinas-air-pollution-is-the-government-willing-to-act; http://www.nature.com/news/china-s-citizens-must-act-to-save-their-environment-1.12939; http://articles.washingtonpost.com/2013-05-10/world/39152275_1_air-pollution-coal-fired-power-plants-small-boilers; http://pubs.acs.org/journal/esthag

Surse foto: http://english.peopledaily.com.cn/mediafile/201301/14/F201301140820151090229910.jpg; http://www.wantchinatimes.com/newsphoto/2013-01-14/450/C113X0079H_N71_copy1.JPG; http://news.nationalgeographic.com/news/2006/04/images/060410_china.jpg

În trecut, rӑzboiul a schimbat viețile multor oameni, în rӑu, acesta fiind cel mai “dureros” lucru din istoria omenirii, rӑnind fizic sau psihic. Din cauza faptului cӑ soldații sunt obligați sӑ pӑstreze confidențialitatea celor petrecute pe perioada rӑzboiului faṭӑ de persoanele din jur, pot apărea rӑni emoționale și schimbӑri de mentalitate. Rӑzboiul care se duce în mințile oamenilor afectați direct durează  o viaṭӑ ȋntreagӑ, iar efectele sale se întind mult dincolo de câmpul de luptӑ. Tim O’Brien, soldat în rӑzboiul din Vietnam – 1955-1975 – povestește în colecția sa de cӑrți “The Things They Carried” despre cum rӑzboiul schimbӑ oamenii din toate punctele de vedere, cartea sa “Ambush” reprezentând un semn al vinovӑṭiei sale faṭӑ de o persoanӑ pe care a omorât-o în timpul rӑzboiului. Spre deosebire de aceste schimbӑri ale mentalitӑṭii, despre care se cunosc mai puține lucruri, în privința efectelor rӑzboiului asupra sӑnӑtӑṭii soldaților se cunosc mult mai multe lucruri, acestea totuși fiind mult mai puțin mediatizate. Sӑnӑtatea soldaților poate fi afectatӑ de furtunile de nisip, pulberi în suspensie, diverse metale grele sub formӑ de particule, leziuni cerebrale, efectele secundare ale pastilelor de mefloquine, rabie, zgomot, fragmente toxice, cӑldurӑ, uraniu etc.

Nisip, Particule

Particulele largi, precum nisipul, pot ajunge în nas și gât, dar acestea sunt de obicei eliminate rapid prin strӑnut sau tuse. Particulele mici sau particulele fine pot fi inhalate adânc în plӑmâni și în cӑile respiratorii. Aceste particule extrem de mici pot include acizi, chimicale, metale grele, praf sau pulberi în suspensie (PM). Ca efect, acestea pot duce la intoxicații, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni ale funcṭionalitӑṭii creierului (în cazul unor metale grele, precum mercurul) sau cancer. Deși emisiile naturale și antropice de pulberi în suspensie se gӑsesc în toatӑ lumea, acestea, ȋn mod natural, sunt mai mari în sud-vestul Asiei, sursele principale de pulberi în suspensie incluzând furtunile de nisip, gazele de eșapament și emisiile provenite de la industriile locale. Utilizarea gropilor de ardere pentru gestionarea deșeurilor a crescut într-un mod foarte rapid concentrațiile de pulberi în suspensie în Iraq și Afghanistan (groapa de ardere Balad, Iraq, a fost cea mai mare groapă  de ardere din această  zonӑ, până  în anul 2009 când a fost ȋnchisӑ, după ce probele de aer prelevate de aici au arӑtat o creștere mult prea mare a concentrațiilor de pulberi în suspensie și chimicale). Simptomele particulelor largi și ale celor fine pot include iritații ale ochilor, nasului, gâtului, iritații de piele. Alte simptome pot fi asemӑnӑtoare simptomelor de rӑcealӑ sau gripӑ.

Uraniu Sӑrӑcit (DU)

Uraniul sӑrӑcit este folosit de cӑtre armata SUA ȋncӑ din timpul Rӑzboiului din Golf (1990-1991), pentru armura tancurilor și pentru gloanțe special fӑcute în vederea penetrării vehiculelor blindate inamice. Procesul de fabricare a “uraniului ȋmbogӑṭit” folosit ȋn reactoarele nucleare, din uraniul natural, duce la uraniul sӑrӑcit. Deși acesta are o radioactivitate cu 40% mai scӑzutӑ decât uraniul natural, toxicitatea chimicӑ a acestuia este la fel de ridicatӑ. Cum pot fi soldații expuși la uraniu sӑrӑcit? Simplu: atunci când un proiectil fӑcut din DU strӑpunge un vehicul, bucӑṭi mici din acesta sunt ȋmprӑștiate în aer. Acestea pot fi inhalate sau ele pot pӑtrunde direct în mușchi și în țesuturile moi din organism. Până  în prezent, studiile aratӑ cӑ expunerea la uraniu sӑrӑcit afectează  în special rinichii. Simpla “cӑlӑtorie” în tancurile blindate cu armuri din DU sau folosirea armelor ce conțin DU nu reprezintӑ o expunere semnificativӑ.

Fragmente Toxice ale Dizpozitivelor Explozive

Fragmentele toxice sunt cunoscute popular sub numele de “schije metalice”. Deși efectele lor nu sunt total înțelese de cӑtre specialiști (de obicei din cauza varietӑṭii de substanțe toxice adӑugate dispozitivelor explozive), acestea sunt dӑunӑtoare prin douӑ acțiuni: rӑnile provocate imediat după explozie, cauzate de partea metalicӑ, și efectul substanțelor toxice eliberate de explozie, substanțe ce se pot deplasa prin sânge și pot afecta orice organ din corp, în funcție de substanța toxicӑ folositӑ.

Zgomotul

Zgomotele de mare intensitate la care sunt expuși soldații pot duce la pierderea totalӑ a auzului sau la tinnitus (perceperea anormalӑ a sunetelor).

Rabie

Expunerea soldaților la rabie este una mult mai ridicatӑ în Iraq și Afghanistan decât în alte pӑrṭi ale lumii. Aici animalele nu sunt vaccinate împotriva bolilor. Prin simpla expunere la saliva lor sau prin mușcӑturi ale animalelor, precum câini, pisici, lilieci, vulpi sau șacali, soldații pot fi expuși la rabie. Simptomele rabiei sunt: halucinații,  paralizie parțialӑ, confuzie, abundența salivei, dificultate la înghițire, frica de apӑ sau insomnie. Netratarea rabiei duce în câteva zile la moarte. Uneori este posibilӑ expunerea la rabie iar simptomele să lipsească.  Alteori, simptomele apar prea târziu pentru ca boala sӑ mai poatӑ fi tratatӑ.

Leziuni cerebrale traumatice

Aceste leziuni pot apӑrea în urma exploziilor, accidentelor între autovehicule, cӑderi sau incidente ce implicӑ o lovitură bruscӑ sau o zdruncinare a capului. Chiar și o leziune cerebralӑ ușoarӑ poate afecta sӑnӑtatea fizicӑ sau mentalӑ a unei persoane. Imediat după  accident, simptomele pot apӑrea, iar acestea includ: amețeli, confuzie, pierderea memoriei sau pierderea cunoștinței. Dupӑ o perioadă  de timp, alte simptome ce pot apӑrea sunt: dureri persistente de cap și/sau de gât, sensibilitate la luminӑ și/sau zgomot, vedere încețoșată, pierderea echilibrului, oboseală sau probleme în gândire, vorbire și citire. Conform statisticilor, 90% din leziunile cerebrale traumatice suferite de soldați sunt leziuni ușoare.

Mefloquine – Efecte Secundare

Mefloquine reprezintӑ un medicament luat de soldații din Iraq, Afghanistan și Somalia, precum și de cӑtre turiștii din aceste zone. Acesta este un medicament împotriva malariei. Luat timp îndelungat (așa cum fac soldații), mefloquine poate duce la diverse efecte secundare, precum amețeli, diaree, tulburӑri de somn, coșmaruri, greaṭӑ sau vӑrsӑturi. Efectele adverse grave pot duce la simptome psihiatrice, precum paranoia sau depresie, modificarea bruscӑ a dispoziției, halucinații, bӑtӑi neregulate ale inimii, inflamația țesutului pulmonar sau, cazuri rare (dar existente), tendințe sinucigașe ale soldaților.

Cӑldura

Leziunile provocate de cӑldurӑ includ accidente vasculare cerebrale, epuizare sau arsuri. Accidentul vascular cerebral provocat de cӑldurӑ apare atunci când organismul este incapabil de a controla temperatura proprie. Epuizarea este cauzatӑ de deshidratare și pierderea de sare, iar acestea pot conduce la accident vascular cerebral. Arsurile se produc atunci când pielea este expusӑ timp îndelungat la radiațiile ultraviolete.

Surse informaṭii: http://www.huffingtonpost.com/2011/07/20/afghanistan-iraq-lung-disease_n_905234.html; http://www.medicalnewstoday.com/releases/136989.php; http://stgvisie.home.xs4all.nl/VISIE/depleted_uranium1.html; http://www.cdc.gov/rabies/; http://www.mayoclinic.com/health/traumatic-brain-injury/DS00552

Surse foto: http://www.armytimes.com/xml/news/2008/10/military_burnpit_102708w/102708af_burn_pit_800.JPG; http://www.veteranshealth.org/images/photos/Depleted%20Uranium.jpg; http://www.marketoracle.co.uk/images/troops-afghanistan.jpg

Ȋn spațiile deschise ale orașului, principala problemă o constituie pulberile ȋn suspensie (PM10), cu diametrul mai mic de 10 micrometri. Acestea reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. Au fost înregistrate depășiri de 5 ori mai mari decât limita zilnica pentru PM10, la toate cele 8 stații de măsurare a calității aerului din București.

Sursa naturală de PM10 ȋn București este reprezentată de dispersia polenului, în timp ce sursele antropice sunt reprezentate de activitățile industriale, centralele termoelectrice, iar cea mai mare contribuție o oferă traficul rutier al capitalei.

Potențialul de a cauza efecte negative asupra sănătății este direct legat de dimensiunea particulelor; acestea trec prin nas și gât și pătrund în alveolele pulmonare, provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele care respiră mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Copiii sunt în mod deosebit vulnerabili, deoarece țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

Prin anumite procedee industriale, prin deșeurile menajere și prin combustia carburanților în aer sunt eliminate metale toxice, sub formă de particule, precum plumb (Pb), cadmiu (Cd), arsen (As) și mercur (Hg). Metalele se acumulează ȋn organism și provoacă efecte toxice de scurtă și/sau lungă durată. Ȋn cazul expunerii la concentrații ridicate, ele pot afecta sistemul nervos, funcțiile renale, hepatice și respiratorii.

Mercurul este unul dintre factorii implicați în apariția bolilor Parkinson și Alzheimer, acesta ajungând la creier prin vasele de sânge, unde se poate acumula ȋn cantități semnificative.

Efectele arsenului depind de concentrația în care acesta se găsește. Arsenul din praful din aer cauzează iritarea pielii și a membranelor mucoase, absorbția făcându-se mai ales pe porțiunile umede, ca și cele de la cutele epidermei.

Cadmiul inhalat din aer se depozitează la nivelul rinichilor, afectându-i. Acesta mai duce și la iritații bronhice, dispnee și emfizem pulmonar, cu o mortalitate de aproximativ 15%. Cadmiul devine toxic și prin potențialul său de a înlocui, în reacțiile biologice, alte microelemente esențiale, cum ar fi zincul (Zn) și Calciul (Ca).

Plumbul odată ajuns în organism este acumulat în oase, păr și ficat. Acesta poate duce la crampe abdominale, dureri de cap, constipație, pierderea poftei de mâncare, oboseală, anemie, paralizia nervilor motori și encefalopatie.

Traficul rutier din București este responsabil pentru 90% din poluarea orașului, iar dioxidul de carbon reprezintă 90% din emisiile rezultate din traficul rutier. De asemenea, prin combustia motoarelor se mai elimină în aer și dioxid de sulf (SO2) și oxizii de azot (NOx). Aceștia atacă plămânii, producând astm, și contribuie la efectul de seră. Expunerea la o concentrație mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăți respiratorii severe, iar expunerea la o concentrație mare de oxizi de azot, pe o perioadă scurtă de timp, poate duce la deces, iar la concentrații scăzute afectează țesutul pulmonar.

Hidrocarburile aromatice policiclice (HAP) sunt compuși formați din 4 până la 7 nuclee benzenice.

Aceștia rezultă din combustia materiilor fosile (motoarele diesel), sau din fumul de țigară, sub formă gazoasă sau de particule. Unul dintre compuși este benzopirenul, compus ce are efecte cancerigene pentru om.

Surclasat doar de Sofia, Bulgaria, unde se înregistrează 176 de zile pe an cu depășiri ale nivelului admis de poluare a aerului, Bucureștiul ocupă locul 2 în top, cu o medie de 92 de zile, față de limita de 35 de zile prevăzută de normele europene.  Conform unui studiu realizat de Ecopolis, între 2004 și 2009, în București s-au înregistrat decesele a peste 800 de adulți și a peste 200 de nou-născuți, iar în anul 2009 s-au înregistrat 300 de spitalizări, toate putând fi puse pe seama poluării aerului.

Surse informații :  http://poluarebucuresti.blogspot.ro/ ; http://www.ecopolis.org.ro/studii/calitatea-aerului-in-bucuresti-efecte-asupra-sanatatii ; http://www.marinaherbals.ro/metale-grele-in-organism-af-150.html?mhs=7ab39ec7b674fc7b0cabd36afb943040 ; http://www.scribd.com/doc/78655270/Efectele-Poluarii-Aerului-Asupra-Mediului ; http://m.hotnews.ro/stire/9144397

Surse foto : http://stiri.rol.ro/images/rompres/trafic_auto_rompres_2852870.jpg ; http://img.youtube.com/vi/Y1g46DAv9LA/0.jpg ;  http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5109/7896286/1/tigara.jpg