În prezent, există 34 de „puncte calde” terestre – „punctele calde” marine nu au fost încă identificate – unde se va lucra de acum înainte cât mai urgent. Prin urmare, acţionaţi susţinând asociaţiile de protecţie a naturii care se deschid în aceste regiuni.

Pentru a afla mai multe detalii, consultaţi pagina web: www.biodiversityhotspots.org

Sursă informații: 52 de sfaturi pentru biodiversitate – Comisia Europeană/Direcția Generală pentru Mediu

Surse foto: http://www.bitsofscience.org/flower-meadow-plant-biodiversity-hotspot-6492/

https://www.google.ro/url?q=http://go4biodiv.org/wp-content/uploads/2012/08/Module_4_Part_III_PPT.ppsm.

http://www.countdown2010.net/year-biodiversity

http://edition.cnn.com/2012/08/31/world/africa/madagascar-deforestation-baobab

http://worldin1001view.com/the-most-popular-dive-sites-in-indonesia/

L’Académie Roumaine, par l’Institut de Biologie de Bucarest, en collaboration avec l’Association Internationale pour l’Etude du Danube et le Groupe d’Action pour la Préservation des Esturgeons vous invite, le 29 juin 2013, à célébrer, avec tout le bassin du fleuve, ,,La Journée Internationale du Danube”.

À cause de leur importance pour le Danube, non seulement biologique mais aussi économique, à l’initiative de la Commission Internationale pour la Protection du Danube (CIPD), l’événement de cette année sera dédié à la promotion et protection des esturgeons.

Dans le cadre de l’événement sera présenté le programme ,,Esturgeon 2020”, réalisé pour assurer la protection et le rétablissement de ces espèces périclitées. Ce programme, élaboré par le Groupe d’Action pour la Préservation des Esturgeons, bénéficie de l’appui de plusieurs entités: la Stratégie de l’Union Européenne pour la Région du Danube (SUERD) – Région Prioritaire 6, la Commission Internationale pour la Protection du Danube (CIPD), l’Association pour l’Etude du Danube (AED), World Wildlife Fund (WWF), et d’autres organismes gouvernementales ou non-gouvernementales.

Dans le passé, les esturgeons étaient une des plus importantes richesses naturelles de la Roumanie, apportant un revenu considérable pour les pêcheries situées au long du Danube, assurant ainsi le bien-être des communautés  locales, mais aujourd’hui, ces poissons se trouvent sur le seuil de l’extinction à cause de la surpêche, du braconnage et de la destruction des habitats.

Le programme ,,Esturgeon 2020”, par son approche intégrative, avec des aspects de protection de l’environnement combinées avec des initiatives de développement économique et social, a été remarqué par la Commission Européenne, étant inclus dans le plus récent rapport de la Commission devant le Parlement sur les priorités du SUERD.

L’événement dédié à la promotion et la protection des esturgeons aura lieu le 26 juin 2013, au siège de l’Académie Roumaine, Calea Victoriei numéro 125, Aula Magna, entre 11.00 et 14.00.       

Seront présents des membres prestigieux de l’Académie Roumaine, du Ministère de l’Environnement et des Changements Climatiques, du Ministère des Ressources d’Eau, des Forêts et de la Pisciculture, l’Association Internationale pour l’Etude du Danube, l’Association ,,Ivan Patzaichin”, WWF, etc.

Brèves informations sur les esturgeons:   

·         La prohibition de la pêche des esturgeons a été introduite en Roumanie en 2006 et en Bulgarie en 2011.

·         Selon le Rapport ,,Le commerce illégal du caviar en Roumanie et Bulgarie”, réalisé par World Wildlife Fund (WWF), 83% des pêcheurs de la région du Danube et du Delta du Danube ne voient pas le pêche des esturgeons comme une menace pour la survie de l’espèce, bien que 67% d’entre eux pensent que les stocks ont une tendance de réduction.

·         La recherche relève que 68% des pêcheurs ne libèrent pas les esturgeons malgré la prohibition qui est en vigueur depuis 2006. 94% des personnes interrogées déclarent leur intention de collaborer avec les autorités à condition que les autorités elles-mêmes respectent la loi, mais seulement 45% considèrent que la dénonciation des braconniers est efficace pour arrêter la pêche illégale. 39% considèrent que la dénonciation serait inutile.

·         Les esturgeons, les seuls poissons qui produisent le vrai caviar noir, peuvent atteindre pendant leur existence les dimensions d’une voiture et pèsent jusqu’à 1.500 kilos.   

·         Les captures d’esturgeon de Roumanie se sont réduit, de 1.144 tonnes en 1940, jusqu’au 8 tonnes en 2005, avant la prohibition.

·         La Roumanie était parmi les premiers 5 exportateurs mondiaux de caviar, avec 26 tonnes de caviar exportées entre 1998 et 2006. La prohibition, comme solution unique à ce moment, est regardée avec scepticisme par les pêcheurs, bien que 90% déclarent qu’ils la respectent et sont d’accord avec le fait que les esturgeons ont besoin de protection pour survivre. Aussi, 87% des pêcheurs ont souligné le fait qu’ils souhaitent que la prohibition prenne fin rapidement et 96% veulent continuer la tradition de la pêche des esturgeons.

·         Les autorités de contrôle et les facteurs de décision considèrent l’interdiction de la pêche comme une mesure nécessaire, qui pourrait être plus efficace si elle est soutenue par des sanctions plus sévères. Néanmoins, les facteurs de décision considèrent qu’il faut réaliser plusieurs études pour continuer la prohibition imposée en 2006.

Nous remercions pour les informations données par Mme Dr. Cristina Sandu, Coordonateur du Groupe d’Action pour la Préservation des Esturgeons et Mme Cătălina Dinulescu, Consulting Business Alliance. 

Sources photo : http://www.evz.ro/detalii/stiri/apostol-programul-de-repopulare-a-dunarii-cu-sturioni-trebuie-sa-continue-920967.html

http://www.rtv.net/piata-mondiala-a-caviarului-sfideaza-criza_7629.html      

Article écrit par Valentina Manoiu et traduit par Mihail Mitoșeriu.

Fiind o parte importantă a bazinului Dunării, atât din punct de vedere biologic cât şi din punct de vedere economic, la iniţiativa ICPDR, evenimentul din acest an a fost dedicat  promovării şi protecţiei sturionilor.

În cadrul evenimentului, va fi prezentat programul “Sturion 2020”, realizat  pentru a asigura protejarea şi refacerea acestor specii periclitate. Programul elaborat de Grupul de Acţiune pentru Conservarea Sturionilor se bucură de sprijinul  Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) – Aria Prioritara 6, al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), Asociaţiei Internaţionale pentru Studiul Dunării (IAD), Fondului Internaţional pentru Natură (WWF) şi al altor organisme guvernamentale şi non-guvernamentale.

În trecut, sturionii reprezentau una dintre bogăţiile naturale ale României, aducând un venit considerabil pescăriilor amplasate de-a lungul Dunării şi asigurând bunăstarea comunităților locale, iar astăzi se află în pragul dispariției din cauza suprapescuitului, braconajului  şi distrugerii habitatelor.

Programul „Sturion 2020”, ca urmare a abordării sale integrative, aspectele de protecţie a mediului fiind îmbinate cu cele de dezvoltare economică şi socială, a fost remarcat la nivelul Comisiei Europene, fiind inclus în recentul raport al CE către Parlamentul European vizând priorităţile SUERD.

Evenimentul dedicat  promovării şi protecţiei sturionilor se va desfăşura în data de 26 iunie 2013, la sediul Academiei Române, Calea Victoriei nr. 125, Aula Magna, în intervalul 11.00 – 14.00.

Vor fi prezenţi reprezentanţi de prestigiu ai Academiei Române, Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerului Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, Asociaţiei Internaţionale pentru Studiul Dunării, Asociaţiei Ivan Patzaichin, WWF etc.

Scurte informaţii despre sturioni:

• Prohibiţia la sturion a fost introdusă în România în 2006, iar în Bulgaria în 2011.
• Potrivit Raportului “Comerţul ilegal cu caviar în Bulgaria şi România”, realizat de World Wild Found (WWF), 83% dintre pescarii de pe Dunăre şi din Delta Dunării consideră că pescuitul de sturioni nu este o ameninţare pentru prezervarea speciei, deşi 67% cred că stocurile au o tendinţă de scădere
• Cercetarea relevă că 68% dintre pescari nu eliberează sturionii, cu toate că este în vigoare interdicţia de a pescui această specie, încă din 2006. 94% dintre pescari ar coopera cu autorităţile, cu condiţia ca şi acestea să respecte legea, dar numai 45% consideră că denunţarea braconierilor este eficientă pentru oprirea pescuitului ilegal la sturion. 39% dintre cei chestionaţi au răspuns că o denunţare ar fi inutilă.
• Sturionii, singurii peşti care furnizează caviarul autentic, pot ajunge de-a lungul vieţii până la mărimea unui autobuz şi pot cântări peste 1.500 de kilograme.
• Capturile de sturion au scăzut, în România, de la 1.144 de tone în anul 1940, la doar 8 tone în anul 2005, înainte de impunerea interdicţiei.
• România era printre primii cinci exportatori mondiali de caviar, cu 26 de tone exportate între 1998 şi 2006. Din discuții a rezultat  că prohibiția, ca unică soluție până acum, este privită cu reticență de pescari, deși 90% declară că o respectă și sunt de acord că sturionii au nevoie să fie protejați pentru a supraviețui. În plus, 87% dintre pescari au accentuat faptul că își doresc ca prohibiția totală să înceteze cât mai repede, 96% dorind să se păstreze tradiţia de pescuit sturioni.
• Autorităţile de control și factorii de decizie consideră interdicția de pescuit o măsură necesară, care ar fi mai eficientă dacă ar fi susţinută prin sancţțiuni mai drastice. Totuși, factorii de decizie consideră că sunt necesare mai multe studii, pentru a se prelungi prohibiţia din 2006.

Mulţumim pentru informaţii dnei Dr. Cristina Sandu, Coordonator Grupul de Acțiune pentru Conservarea Sturionilor şi dnei Catalina  Dinulescu, Consulting Business Alliance.

Surse foto: http://www.evz.ro/detalii/stiri/apostol-programul-de-repopulare-a-dunarii-cu-sturioni-trebuie-sa-continue-920967.html

http://www.rtv.net/piata-mondiala-a-caviarului-sfideaza-criza_7629.html

Rezervația marină 2 Mai – Vama Veche este o rezervație naturală amplasată în sudul litoralului românesc, între localitatea 2 Mai și Vama Veche, acoperind o suprafață de cca 5.000 ha, de-a lungul a 7 km de coastă, întinzându-se de la linia coastei și până la izobata de 40 m. Scopul principal pentru care a fost înfiinţată această rezervaţie este cel de conservare a biodiversităţii marine.

Rezervaţia este compusă din două zone: cea strict-protejată, destinată exclusiv cercetării științifice, cu o suprafață de 3.150 ha, respectiv cea de siguranță și protecție, care se desfăşoară în jurul celei stricte, pe o suprafaţă de 1.850 ha.

Conform regulamentului rezervaţiei, activităţile permise în aceste zone sunt:

În zona A:

- desfăşurarea activităţii Serviciului Salvamar;

- navigaţia, oprirea şi ancorarea navelor Custodelui, Poliţiei de Frontieră şi Marinei Militare aflate în misiune, precum şi a celor cu misiuni de salvare;

- cercetarea ştiinţifică şi activitatea de monitoring.

În zona B, sunt permise toate activităţile specifice zonei A, precum şi următoarele activităţi:

- pescuitul tradiţional/de subzistenţă al localnicilor, cu anumite tipuri de unelte. Este interzisă recoltarea nevertebratelor;

- libera navigaţie a ambarcaţiunilor pescăreşti tradiţionale, numai cu vâsle, vele sau  motor electric;

- îmbăierea şi înotul, numai în perimetrul plajelor amenajate, în punctele Vama Veche şi 2 Mai;

- navigaţia ambarcaţiunilor de agrement, de cel mult 12 m lungime, numai cu vâsle, vele,  motor electric sau hidrobiciclete, pescuitul sportiv, activităţile subacvatice şi cele educaţionale.

Ce protejează Rezervaţia Vama Veche?

Pe scurt, peste 250 specii de floră și faună marină. Pe lângă sute de specii de alge şi 12 grupe de zooplancton, aici se găsesc 117 specii de peşti, dintre care 82 au fost considerate, în anul 2003, rare sau vulnerabile. Cu toate acestea, 16 specii considerate aproape extincte au fost identificate din nou în anul 2003.  În ceea ce priveşte mamiferele marine, se semnalează prezenţa celor 3 trei specii de delfini din Marea Neagră: Delphinus delphis ssp. ponticus, ursiops truncatus ssp. ponticus  (Familia Delphinidae) şi  Phocoena phocoena ssp. relicta (Familia Phocoenidae).

Pe lângă această diversitate specifică importantă, în rezervație se găsesc aproape toate tipurile de habitate marine prezente la litoralul românesc (17 tipuri, detalii aici).

Începând cu 11 iunie 2004, Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) i-a fost încredinţată custodia ariei protejate “Acvatoriul litoral marin 2 Mai – Vama Veche” de către Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa.

Pe lângă activităţile specifice unei astfel de zone protejate, INCDM a reuşit să atragă cel puţin publicul tânăr de partea sa, în eforturile de conservare, prin activităţi de tipul înfiinţării unui club al prietenilor Rezervaţiei, numit Clubul “Junior Ranger”. Lucru cu atât mai important cu cât locuitorii comunei Limanu (Vama Veche, 2 Mai, Limanu şi Hagieni) – şi mai ales activităţile acestora – pot constitui factori de risc în bunul mers al activităţilor de conservare şi protecţie.

Nu se întâmpla adesea să avem o arie protejată…la picioare. Aşadar profitaţi de weekendul în Vamă, dar nu uitaţi unde vă aflaţi.

Surse info: http://www.rmri.ro/VV2M/plan_management_rezervatie.pdf, http://2maidurankulak.marenostrum.ro/ro-rezervatia.php, http://www.rmri.ro/VV2M/, http://ro.wikipedia.org/wiki/Vama_Veche_-_2_Mai_%28Acvatoriul_litoral_marin%29, http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/zona_costiera/rezervatie.htm

Surse foto: http://www.infopensiuni.ro/cazare-2-mai/obiective-turistice-2-mai/rezervatia-naturala-acvatoriul-litoral-marin-vama_4190/poza-4190_1.jpg, http://sdeals.machteamsoft.ro/teamdeals/pictures/deals/905/5905/deal-v1341396862.jpg, http://2maidurankulak.marenostrum.ro/images/rezervatie-poza-1.jpg, http://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2010/08/delfinul-comun-delphinus-delphis.jpg

Plantă perenă ierboasă, dreaptă, decorativă, bujorul de pădure este o apariţie elegantă ce încântă privirea, chiar şi în afara perioadei înfloritului. Se spunea, în trecut, că există nişte forţe puternice în bujorii care strălucesc în nopţile cu lună plină, ceea ce ştiinţific se poate demonstra, deoarece seminţele unor varietăţi de bujori emit o lumină palidă în întuneric.
Din rădăcină, care prezintă doar câteva fibre tuberizate, se înalţă deasupra solului o tulpină erectă, de 50-80 cm lungime, neramificată. Frunzele sunt alterne, compuse, biternate, cele inferioare lung peţiolate, cu foliolele în parte întregi, în parte la vârf sectate sau doar dinţate, late şi lucitoare. Conform “Flora României – determinator”, Paeonia peregrina de la noi nu mai prezintă varietăţi. Aceasta este forma sub care apare bujorul în tot spaţiul romanesc, de unde şi denumirea întreagă a sa Paeonia peregrina var. romanica.

Comuna Pleniţa se află la 60 de kilometri de Craiova, judeţul Dolj, fiind atestată documentar în urmă cu circa 600 de ani, de pe vremea întemeierii Ţării Româneşti. În trecut, pădurile masive acopereau toată suprafaţa situată la nord de linia localităţilor Pleniţa – Radovan – Calopăr – Drănic – Sadova, iar la sud de această linie se găseau păduri-poieniţe. La o distanţă de 3 kilometri de Pleniţa, se află pădurea „Poiana Pleniţei”, care se întinde pe o suprafaţă de 854 de hectare.

Pădurea Bujorului de la Pleniţa este considerată printre ultimele locuri din ţară, în care bujorul românesc creşte nestingherit şi într-un număr mare de exemplare şi nu degeaba se bucură de o protecţie instituită prin lege. În acest mic ecosistem de pădure, bujorul este elementul vegetal în jurul căruia gravitează totul. Culoarea aprinsă a florilor solitare şi hermafrodite ale bujorului atrage nu numai privirile vizitatorilor atenţi să nu îl strivească, dar şi mii de insecte care savurează polenul său dulce şi aromat încă  de la prima deschidere a petalelor sale, spre soarele pieziş de pădure. În luna mai a fiecărui an, în comuna Pleniţa se celebrează ”Sărbătoarea Bujorului”. De obicei, evenimentul are loc în cea de-a doua jumătate a lunii mai, în funcţie de data când înfloreşte bujorul. Potrivit locuitorilor comunei, conştienţi de valorosul dar al naturii care le-a fost dat, bujorul sălbatic a devenit un simbol al acestei localităţi doljene, deoarece an de an minunata poiană atrage tot mai mulţi turişti ieşiţi la iarbă verde. Cu aceasta ocazie, peste 10.000 de oameni vin în fiecare an să celebreze revenirea la viaţă a acestei flori de legendă, cu care se crede din bătrâni că erau vindecaţi zeii. Aniversat în general în zile de duminică, bujorul românesc devine subiectul principal al discuţiei între cei care vizitează poiana. În mijlocul zonei strict protejate, se află un lac în jurul căruia sunt amplasate tarabe cu mici, sucuri şi bere, la care se adaugă alte bucate de sezon. Atmosfera de carnaval este încălzită de interpreţii de muzică populară, dar uneori oamenii ajung sa uite de ce au venit acolo şi lasă în urma lor trene de gunoaie.

Bujorul de pădure, deşi este o plantă protejată de lege, apare din ce în ce mai rar de la un an la altul, impunându-se măsuri mai hotărâte de protecţie. În altă situaţie, specia va dispărea cu totul, în câţiva ani, din flora spontană a României. Sperăm ca această floare să nu ajungă pe Lista Roşie şi să ne mai bucurăm de ea încă mulţi ani de acum încolo.

Articol realizat de Moroşanu Gabriela Adina, Anul al II-lea, Facultatea de Geografie, Bucureşti

Bibliografie:

1. Beldie, A., 1977, Flora României. Determinator, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti
2. Bobîrnac, B., Popescu, M., Cârțu, D., 1984, Rezervații și monumente ale naturii din Oltenia, Editura Sport-Turism, București
3. Vicol, Ioana, 2008, Consideraţii corologice şi ecologice privind speciile alohtone în structura anumitor habitate naturale şi seminaturale din Câmpia Româna, Editura Docendi, Bucureşti

Sursa imaginilor:

 http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicBujorul_de_padure_MEDIA_3.html