La conferință au participat aproximativ 300 de persoane, un public eterogen format din responsabili de politică, funcționari publici din administrațiile naționale și regionale, cercetători, reprezentanți ai grupurilor de interese și reprezentanți oficiali ai Comisiei Europene.

Sursă foto

Secretarul executiv al Convenției Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării, domnul Luc Gnacadja, cel care a și prezidat conventia de altfel, a reamintit publicului de problematica deșertificării, și faptul ca nivelurile foarte scăzute de materie organică din sol reprezintă una dintre principalele cauze ale acesteia, cu efecte dintre cele mai devastatoare asupra vieții, cu o amplificare a sărăciei în zonele cele mai năpăstuite ale globului.

Comisarul pentru mediu din cadrul Comisiei Europene, domnul Stavros Dimas, a subliniat faptul ca materia organică din sol contribuie semnificativ la fertilitatea solului, fiind un adevărat elixir al vieții, în special al vieții vegetale. Un aspect la fel de important, în opinia sa, este faptul că materia organică din sol reprezintă, după oceane, a doua mare rezervă de carbon de pe planetă. Numai solurile din UE conțin peste 70 miliarde de tone de carbon organic, o cantitate enormă, dat fiind că UE emite aproximativ 2 miliarde de tone de carbon pe an, astfel că protejarea și sporirea acestei rezerve de carbon reprezintă o necesitate. Prin urmare, Consiliul trebuie să facă progrese în ceea ce privește propunerea de directivă-cadru privind protecția solurilor, întrucât Uniunea Europeană nu își poate permite să irosească timp și să accepte ca solurile să piardă tot mai multă materie organică. În opinia dlui Dimas, aceasta este o problemă de dimensiune europeană, dacă nu chiar mondială, care necesită o soluționare la nivel european.

Mesajul general lansat în cadrul conferintei a fost unul unanim: solul reprezintă o parte integrantă a problemei schimbărilor climatice, dar poate – și trebuie – să fie și o parte a soluției. Este esențial să se acorde sprijin unor practici de utilizare a terenurilor care să contribuie la menținerea și – dacă este posibil – la sporirea materiei organice din sol.

Degradarea solului are efecte transfrontaliere și, prin urmare, este necesară elaborarea unui cadru legislativ european comun pentru a aborda acest fenomen și, în special, pentru a identifica zonele unde au loc pierderi de materie organică și pentru a cuantifica aceste pierderi.

Este limpede faptul că Uniunea Europeană (și lumea întreagă) trebuie să se adapteze la schimbările climatice și că solul joacă un rol esențial în asigurarea alimentelor și a serviciilor împotriva condițiilor climatice nefavorabile.

Sursă info: http://ec.europa.eu/environment/soil/index_en.htm

Articol realizat de Elena Neacşu.

Ce înseamnă plante energetice?

Denumite în mod generic “energo”, plantele energetice reprezintă o sursă alternativă de energie, mai precis energie obținută fie prin arderea de materie lemnoasă, fie prin obținere de biocombustibili din plantele ierboase. Cu alte cuvinte, vorbim despre biomasă ca sursă de energie regenerabilă. Așa cum sugerează și denumirea lor, aceste plante au caracteristici energetice deosebite și sunt ecologice (emisiile rezultate din arderea lor sunt aproape zero). Din categoria plantelor energetice fac parte rapița (Brassica napus), porumbul (Zea mays), floarea- soarelui (Helianthus annuus), plopul (Populus spp.), salcia (Salix spp.) etc. Se pare însă că cea mai rentabilă dintre plantele lemnoase (și din ce în ce mai populară) este specia-hibrid Salix viminalis, obținută în laboratoarele din Suedia.

Abia după 30 de ani de utilizare în țări precum Suedia, Țările Baltice, Slovenia, Polonia și Ungaria, salcia energetică a ajuns și în România. Există multe informații publicate cu privire la această specie, așa că vă voi prezenta pe scurt, cu liniuță, câteva aspecte importante privind cultivarea și folosirea salciei energetice ca sursă alternativă de energie.

Avantaje

-          are o putere calorică ridicată, de 4900 kcal/ kg (conform salciaenergetica.ro), mai ridicată decât a stejarului

-          emisii de ardere aproape zero

-          caracteristici tehnologice permisive (pe soluri argiloase, pe terenuri în pantă, în zone mlăştinoase etc.). Practic, culturile de salcie energetică pot “readuce la viață” terenurile aflate în paragină (nefertile sau foarte slab productive).

-          de asemenea, Salix viminalis are capacitatea de a prelua anual 20-30 t/ha de nămol provenit din epurarea apelor reziduale (conform recolta.eu). Cu alte cuvinte, salcia energetică va utiliza cu succes apa neepurată biologic (proces dealtfel costisitor).

-          rezistență ridicată și ritm rapid de creștere (vara, Salix viminalis crește și 3 cm/zi)

-          durată îndelungată de viață a culturilor (25- 30 de ani) – conform greenenergy.org.ro

-          costuri reduse de cultivare și întreținere a culturii. Astfel, conform salciaenergetica.ro, costurile de plantare a unui hectar de teren cu Salix viminalis sunt cuprinse între 1700-2000 euro. Investiția se face o singura dată pentru o perioadă de exploatare de 25-30 de ani, iar profitul în doi ani poate fi de 2.800 euro/ ha (conform recolta.eu).

-          în condiții favorabile (irigare intensivă), producția poate ajunge până la 60 t/ha (conform salciaenergetica.ro), productivitatea medie fiind de 30- 40 t/ha.

-          cererea de biomasă va fi în creștere, având în vedere tendința de urcare a prețurilor combustibililor fosili.

Cum se cultivă?

Foarte simplu – prin butași (DEX: porțiune de lăstar, de rădăcină sau de frunză, detașată de la planta-mamă și sădită în pământ, cu scopul de a se înrădăcina și de a forma o plantă nouă). Trebuie să ai la dispoziție un hectar de teren (poate fi și inpracticabil agricol!), iar cultura ta va fi rentabilă, cu siguranță, cel puțin pentru consumul propriu și independența energetică, dacă nu și pentru comercializarea lemnului în câțiva ani.

Plantații de salcie energetică în România: la Miercurea Ciuc (la ieșirea spre Odorhei), în comuna Ghilad (jud. Timiș).

Cum se utilizează?

Lemnul obținut poate fi ars ca atare în sobe sau, mai eficient, se măruntește, apoi rumegușul se transformă în peleți, utilizați fie la încălzirea sobelor, fie în centrale casnice speciale. Se comercializează și în România astfel de centrale, deci utilizarea lemnului de salcie energetică nu pune niciun fel de problemă tehnică.

Vrei afacerea ta? Iată o idee propusă pe www.recolta.eu:

“Brichetarea este procesul de comprimare (mecanică sau hidraulică) a biomasei, pentru reducerea dimensiunilor și obținerea unui produs compact, cu o putere calorică mare. Puterea calorică a brichetelor din resturi vegetale este mai mare decat a lemnului de fag și aduce o economie de 60% față de încălzirea cu gaze și de 40% față de încălzirea cu lemne. Costurile de productie a brichetelor din paie sau alte resturi vegetale sunt foarte scăzute (maxim 120 ron/t). Piața de desfacere este practic imensă. Gândiți-vă numai la câte familii folosesc sobele de teracota sau centralele pe lemne. Câți oameni nu ar prefera să cumpere o tonă de brichete gata pregătite pentru foc, decât 1,5 – 2 tone de lemne pe care trebuie să le taie, spargă etc. Cererea la export este, de asemenea, foarte mare.”

De asemenea, poți obține documentația completă pentru această afacere pe www.salciaenergetica.ro.

Așa că… Stai la curte? Go for it!

Dezavantaje:

-          statul nu încurajează prin subvenții cultura de salcie energetică.

-          posibilitatea de monopol instituit de posesorul tehnologiei de exploatare (pentru etapele de cultură, recoltare, procesare de peleți).

Cunoști și alte dezavantaje? Te invit să dezbatem pe larg această temă.

Studiu de caz: pepiniera de la Ghilad

În comuna Ghilad se află prima uzină de producere a curentului electric, utilizând salcie energetică. Pepiniera constă în 35 ha cu salcie energetică (pe terenuri slab productive, care s-au dovedit a fi păguboase pentru săteni). Au fost create astfel 50 de locuri noi de muncă pentru săteni. Investiția este germană (societatea Rebina Agrar, componentă Rebina Group Romania), dar vor exista câștiguri și pentru bugetul primăriei. Energia electrică obținută va fi distribuită cetățenilor (nu există gaz în comună), iar lemnul de salcie va fi la îndemâna acestora pentru alimentarea sobelor (în locul lemnului achiziționat din afara comunei). Pentru mai multe informații, citește AICI.

În concluzie, fie că ai găsit inspirație pentru afacerea ta, fie că dorești să beneficiezi de independență energetică, sper că articolul acesta ți-a fost util. Cert este că Salix viminalis este o plantă deosebită, ce reflectă un stil de viață ECOnomic și ECOlogic.

Astept cu interes comentariile tale pe aceasta temă. De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar și de colaboratori, te invit să te abonezi la newsletter-ul revistei noastre!

Bibliografie

www.salciaenergetica.ro

www.ecomunitate.ro

www.recolta.eu

www.greenenergy.org.ro

http://silvicultorul.wordpress.com

Produsele ecologice au devenit astfel o optiune verde pentru Europa in conditiile in care variile probleme de mediu existente – incalzirea globala, poluarea – au cunoscut evolutii tot mai acerbe, motivand astfel Comisia Europeana,  in spiritul unei dezvoltari durabile a mediului si al bunastarii animalelor, sa continue si sa dezvolte campania pentru dezvoltarea sectorului agriculturii ecologice. Astfel ca toti agentii ecologici/economici, indiferent de statutul lor in cadrul procesului de productie–distributie, actioneaza in asa natura incat sa sprijine exploatarea cat mai responsabila a resurselor naturale.

Pentru a obtine acest lucru, agricultura ecologica se bazeaza pe un numar de obiective si principii, la fel ca si pe bunele practici create sa minimizeze impactul omului asupra mediului inconjurator:

- Rotatia culturilor ca premisa a folosirii eficiente a resurselor fermei

- Limitarea cu strictete a utilizarii ingrasamintelor si pesticidelor sintetice chimice, din cauza efectului lor potential nociv asupra mediului

- Interzicerea folosirii organismelor modificate genetic

- Incurajarea unui ecosistem divers, pentru mentinerea fertilitatii solului si tinerea sub control a daunatorilor prin mijloace naturale (ca de pilda folosirea ca fertilizator a gunoiului provenit de la animale si a furajelor produse la ferma).

- Alegerea unor specii diferite de plante si rase de animale care sunt mai bine adaptate la conditiile locale si la potentialele probleme legate de daunatori si boli.

- Cresterea animalelor in libertate si adaposturi deschise si hranirea acestora cu furaje ecologice

- Folosirea unor practici de crestere a animalelor adaptate fiecarei rase in parte.

Fermierii care practica agricultura ecologica nu incearca doar sa mentina solul intr-o stare buna, fertila si naturala – ei incearca totodata sa il faca mai bun prin folosirea de elemente nutritive adecvate, imbunatatirea structurii sale si prin gospodarirea eficienta a apelor. In spiritul acestei idei, multi agricultori intretin in mod curent, sau planteaza, garduri vii pentru a preveni eroziunea terenului cultivat sub actiunea vantului. Totodata, aceste garduri vii si diversele margini imprejurul terenului ajuta la crearea unor habitate ideale pentru pasari, insecte si alte vietati salbatice de pe terenul fermei, contribuind astfel la biodiversitatea generala. Prin utilizarea culturilor intercalate si a culturilor de protectie si prin imbunatatirea continutului de humus al solului, metodele ecologice pot ajuta la prevenirea infiltrarii elementelor nutritive in panza freatica si in apele de suprafata si la reducerea riscului de eroziunea a solului, minimizand astfel contaminarea apelor si eutrofizarea acestora.

Imbunatatirea compozitiei solului prin reciclarea deseurilor si a produselor secundare de la plante si animale nu doar intensifica activitatea biologica in sol si impiedica eroziunea acestuia, ci poate sa contracareze schimbarile climatice prin refacerea nivelurilor de materii organice si deci a concentratiei de carbon din sol. Un numar tot mai mare de studii stiintifice sugereaza ca agricultura ecologica ar putea juca un rol in combaterea schimbarilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Ingrasamintele sintetice pe baza de azot constituie una din principalele surse de emisii de dioxid de carbon din agricultura si cea mai importanta sursa individuala de emisii de protoxid de azot din sectoarele de activitate ale lumii.

Un raport al Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) afirma ca, in sistemele de agricultura ecologica, emisiile de CO₂ la hectar sunt cu 48 % – 66% mai mici decat in sistemele conventionale si ca „agricultura ecologica este mai eficienta la hectar decat cea conventionala, atat in ceea ce priveste consumul direct de energie (combustibil si ulei) cat si consumul indirect (ingrasaminte si pesticide chimice sintetice).

Agricultura ecologica poate oferi o gama larga de produse si servicii ecologice, iar metodele ecologice ar putea avea un rol important in atenuarea efectelor schimbarilor climatice, după cum conchide FAO: „agricultura ecologica bine gestionata duce la conditii mai favorabile la toate nivelurile mediului inconjurator.”

Sursa foto: http://www.theorganicfusion.com

Sursa info: http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro

http://proiectulecologicromanesc.ro/marian-cioceanu-promoveaza-agricultura-ecologica-in-romania/

Articol realizat de Elena Neacşu

Astfel, semnul de intrebare pus pe seama originii si formarii solului, a pedogenezei altfel spus, a fost concretizat printr-una dintre cele mai importante descoperiri stiintifice – formarea efectiva a solului din rocile de la suprafata terestra.

Rocile, supuse unor procese constante de dezagregare, sub influenta unor factori fizico-mecanici (ca dilatarea sau contractarea datorita variatiilor de temperatura, actiunea vantului, a ploii, grindinei si ghetii, sau a inghetului si dezghetului repetat al apei din interiorul lor), duc in final la fragmentarea acestora in bucati cat mai mici. Totusi, aceste mici fragmente, inca mai au aceleasi proprietati ca roca- mama.

Astfel, cristalele de minerale existente in roca, formate in conditiile unei temperaturi si presiuni inalte, intra intr-o oarecare instabilitate la contactul conditiilor climatice actuale, de la suprafata. Cand sunt „atacate”, sub influenta factorilor externi, de acizii care destrama componentii solubili din minerale, cristalele incep incet, incet sa se destrame, luand nastere astfel o alterare chimica, spontana, ce poate fi accelerata considerabil sub influenta vegetatiei si a acizilor acesteia, rezultand in final o alterare biochimica.

In articolul urmator, vom afla cum aceste procese conduc efectiv la formarea solului in forma actuala pe care o cunoastem cu totii.

Sursa foto: http://www.cactusi.com

Articol realizat de Elena Neacşu

Nu stiu date concrete si nu cunosc nici din cele oficiale, dar din mini-viata mea de pana acum, mi-am dat seama ca ajutorul dat benevol, pur si entuziast, in forma voluntariatului, te umple cu bucurie. Satisfactia pe care o ai cand duci la indeplinire o sarcina in folosul celorlalti, respectiv cand iti vezi rezultatul, este deosebit de mare si isi merita tot efortul depus. Consider ca sta in natura noastra de a ne ajuta aproapele, cu atat mai mult o putem face si prin grija fata de mediul in care aproapele traieste. Caci, pana la urma, cu totii impartim aceeasi lume, aceeasi planeta, aceeasi „acasa”.

Voluntari pe protectia mediului? Intai de toate, sa fim hotarati si curajosi, deoarece domeniul acesta este inca privit cu scepticism (stiti voi preconceptiile ca toti suntem „tree-huggers”, protestam fiind legati cu lanturi de copaci, mancam din gunoaie etc.). Sunteti siguri ca puteti indura si comentariile rautacioase? Eu zic ca se poate si chiar foarte usor daca iti cunosti bine sistemul de valori si scopul pentru care lupti. Hai, verdele te asteapta! Te poti alatura unui ONG de mediu sau poti fi tu voluntar exemplu pe cont propriu! Atentioneaza, planteaza un copacel, promoveaza sacosica de panza in locul celei de plastic, cumpara local, organizeaza o igienizare, vorbeste-le celor mici si celor mari de importanta unui mediu curat, mergi pe bicicleta si striga live sau pe internet „Fiti neutri in carbon!”, semneaza petitii demne de semnat, recicleaza si ajuta-i sa recicleze, participa la un flashmob de constientizare, ai curajul sa reclami o neregula, du-te la intalniri, cursuri, training-uri, conferinte pe protectia mediului ori de cate ori ai ocazia, interactioneaza cu cei care nu au acces la informatiile de mediu pretioase, tine cont de fiecare suflet si ajuta-l sa devina mai bun si mai respectuos fata de casa noastra, a tuturor! Si da, in ultima instanta, protesteaza! Exprima-ti nemultumirea si, daca tu consideri, te poti lega si de un copac!

Voluntariatul inseamna dedicare, incredere in destinatie si in cel care lupta alaturi de tine. Uita ca cei ce ne conduc de undeva de „sus” ne pun bete-n roate! Lasa deoparte pesimismul! Fii intelegator cu oamenii cand gresesc, caci poate nu constientizeaza! Tine minte ca puterea exemplului este imensa! Cand ti-e greu, aminteste-ti ca natura rabda, renaste din cele mai cumplite cosmaruri si pe deasupra iti ofera tie totul. Fii curajos! Si sub nici o forma nu baga de seama cand ti se spune ca muncesti in zadar, ca esti doar un om si nu poti schimba lumea! Ba o poti face! Poti avea impact asupra unui singur om.. iar in omul acela se afla o lume intreaga! I-o poti schimba tu in bine!

Traiesti alert, nu mai ai timp sa asculti, pe nimeni, de nimeni si nimic, simti zilnic presiuni din toate unghiurile si simti ca tu insuti esti o sursa de stres…si totusi te opresti timp de o secunda si auzi un strigat inabusit, incorsetat…indurerat. Te sperie oarecum, de parca simturile ti-ar fi fost ascutite brusc sa poti observa, sa poti „citi” ceva. Copacul din coltul strazii il percepi si pe el ca pe un intrus… ceva ii lipseste si, cumva, ceea ce in mod normal iti facea placere, acum nu iti spune nimic…

Din cauza cui toate astea? Datorita cui toate astea ar putea cunoaste o alta forma, mai buna?

Si „evadezi” din „jungla urbana”.  Ajungi intr-un loc unde acel „ceva” sau „cineva” contureaza o noua forma: mobila, vie, colorata, zgomotoasa intr-un mod placut. Cunosti natura in esenta ei. Iei parte la un spectacol unde esti invitat de onoare, cu singura conditie impusa de a-l respecta si de a nu interveni sub nicio forma. Faci cunostinta cu „actorii”, le absorbi practic miscarile, urmate dupa un scenariu mut, insa numai de ei stiut, dar pe care vrei sa-l inveti, sa il citesti dupa ceea ce transmit. Si atunci care este „scena”, baza spectacolului tau? Iti dai seama ca strigatul pe care il auzeai in oras, aici s-a transformat in tacere, in freamat de larve sub graunti de pamant, in susur de apa, in triluri de pasare in copac inverzit in vocea pamantului.

Pamantul este inceputul, cresterea, vitalitatea si fertilitatea. Pamantul este elementul care, impreuna cu Aerul, Apa si Focul, sta la baza intregii creatii, a microcosmosului si a macrocosmosului, practic a tot ceea ce exista pe Terra. Pamantul, sub forma lui negricioasa si urata, este „baza”. Este cel care, daca il incatusezi, este incapabil sa mai dea nastere la viata, care vrea sa fie ingrijit atunci cand profitam de pe urma lui, care ne ofera suport si ne suporta, in ciuda pedepselor la care il supunem constant. Pamantul ne asigura ordinea, nu ne da ordine, dar pamantul vrea respect… pamantul vrea sa fie ascultat. Depinde de noi cum vom face acest lucru.

„Lutul negru, lipicios, ii fintuia picioarele, ingreunandu-le, atingandu-l ca bratele unei iubite patimase. II cuprinse o pofta salbatica sa imbratiseze huma, sa o crampoteasca in sarutari. Se apleca, lua in maini un bulgare si-l sfarama intre degete cu o placere infricosata. Mainile ii ramasera unse cu lutul cleios ca niste manusi de doliu. Sorbi mirosul. Apoi incet, cucernic, se lasa in genunchi, isi cobori fruntea si-si lipi buzele cu voluptate de pamantul ud. Si-n sarutarea aceasta grabita simti un fior rece, ametitor. Si pamantul parca se clatina, se inclina in fata lui”. (Liviu Rebreanu, „Ion”)

Articol realizat de Elena Neacşu