Unele pesticide comune utilizate in intreaga lume si aprobate pe criterii de siguranta si toxicitate redusa distrug, de fapt, coloniile de bondari si de albine. Insecte care – fie ca va plac sau nu – au un rol important pentru existenta biodiversitatii plantelor. Trebuie sa se tina cont ca de polenizarea albinelor depind 84% din speciile de plante ale lumii si ca polenizarea asigura 76% din productia alimentara la nivel mondial.

Aceste pesticide au fost aprobate pe baza unor teste, care arata ca doze mici nu ar ucide albinele pe termen scurt. Insa efectele pe termen lung nu au fost luate in considerare pentru aprobare. Doua studii publicate de revista Science au aratat ca efectele pe termen lung ale dozelor mici de pesticide sunt complexe si implica un risc substantial pentru bondari si albine iar acestea ar trebui sa fie luate in considerare.

Neonicotinoidele sunt insecticide care afecteaza sistemul neurologic al insectelor si perturba comportamentul lor. Ele sunt absorbite de plante, avand ca rezultat reziduuri de pesticide ce contamineaza polenul si nectarul deopotriva.

Thiamethoxam-ul este pesticid utilizat in mod obisnuit la culturile de rapita, porumb sau floarea-soarelui. Un studiu realizat in Franta, cu microcipuri atasate albinelor, a aratat ca thiamethoxamul nu este la fel de inofensiv cum era de asteptat.  Albinele care se hranesc cu polen sau nectar contaminat cu acest pesticid, chiar si la doze foarte mici, se pierd in drumul catre stup.

Imidacloprid-ul, membru al grupului de neonicotinoid, este aprobat pentru utilizarea in peste 140 de culturi, in mai mult de 120 de tari.  Intr-un studiu publicat de catre revista Science, un experiment cu bondari realizat in Universitatea Stirling din Scotia a demonstrat efectul daunator al acestui insecticid, chiar si la doze foarte mici, asupra dezvoltarii coloniilor de albine si, in special, in cazul matcilor (regina albinelor).  Bondarii care au fost hraniti cu alimente contaminate cu imidacloprid (desi in catitati mici) au crescut mai putin si ca urmare coloniile lor sunt mai mici (8-12%). Acest lucru se traduce si printr-un declin mare, disproportionat, al numarului de matci: una sau doua botci (larve din care ulterior ies reginele), comparativ cu 14 in cazul coloniilor neafectate de pesticide. Reginele sunt fundamentale pentru supravietuirea coloniei, deoarece ele sunt singurele care supravietuiesc iarna, astfel incat colonia sa ajunga in primavara anului urmator.

Albinele sunt vitale pentru productia de alimente. Noi nu trebuie sa uitam acest lucru.

Adesea auzim ca pesticidele sunt de asemenea vitale pentru randamente ridicate ale culturilor agricole.  Sunt?  In mod clar NU!  Milioane de fermieri din intreaga lume renunta la utilizarea pesticidelor. Agricultura ecologica este o cale reala de iesire din saracie.

De exemplu, in statul indian Andhra Pradesh, Guvernul a sponsorizat neutilizarea pesticidelor pentru aproape 1,5 milioane ha, in anul 2009. Aceasta abordare non chimica creste veniturile agricultorilor. Intr-o evaluare recenta a agriculturii locale, Universitatea a aratat ca randamentele au crescut, de asemenea. Succesul acestui proiect a primit atentia prim-ministrului indian si a proiectelor de management fara pesticide, acoperind ulterior 5000 de sate si 10 milioane de hectare.

Agricultura ecologica, fara chimicale, este cea mai promitatoare solutie, realista si fezabila economic, in comparatie cu agricultura distructiva ce implica utilizare pesticidelor.

Aceste doua noi studii stiintifice solide arata ca este timpul sa se renunte la increderea oarba acordata pesticidelor de catre marii producatori agricoli si inceperea protejarii alimentelor din fermelor noastre.

De peste 50 de milioane de ani, arata cercetatorii, albinele muncesc neincetat in folosul oamenilor. Munca lor nu ar putea fi inlocuita de nimic, căci daca ele nu ar poleniza plantele si pomii, oamenii nu ar avea deloc legume, cereale sau fructe. Fara ele plantele nu s-ar putea inmulti si deci nu ar supravietui si, in consecinta, nici animalele nu ar avea ce manca. Adaugand la aceasta numarul impresionant de produse apicole pe care oamenii le utilizeaza de pe urma albinelor, se poate afirma fara niciun dubiu ca ele sunt indispensabile omenirii.

Aceasta l-a facut pe Albert Einstein sa afirme: “Cand albina va disparea, omul nu va mai avea decat cativa ani de trait” (Albert Einstein).

Articol realizat de Elena Valentina Saulescu, Shop Manager, Napati.ro 

http://www.greenpeace.org

Si trebuie sa am grija de plantele mici sau mari ce au nevoie de ajutorul meu . Ce nume ciudat…. anemohore….Ele au urmasi cu aripioare, parasute, planoare, saculete de aer sau, in stepa, isi aduna faptura uscata in jurul semintelor pentru a forma un balon pe care amicii mei o sa-l rostogolesca undeva. Iar azi e primavara si papadia ma cheama sa-i iau semintele gingase si sa i le duc cat mai departe.

Din cand in cand comunic cu tovarasii mei din toate colturile lumii pentru a afla lucruri noi. Stiti doar, comunicarea ajuta schimbului de idei, construirii unei echipe unite, crearii unui cadru stabil si barfei. Cezar mi-a spus ca la el e toamna, ziua e senina si funigeii impanzesc aerul, iar paianjenii minusculi si-au creat o autostrada din suflul lui. Karin dorea sa se bucure de vara arctica insa valul de tantari ce  navaleste asupra turmelor de caribou nu-i da pace. Ea trebuie sa sufle mai puternic in unele locuri, precum malul marii sau vaile raurilor si sa permita ierbivorelor sa-si traga sufletul fara a fi intepate.

Pana aici cu vestile bune, deoarce vanturile din toata lumea se plang ca ajung sa provoace nefericire si distrugere purtand prin vazduh produsele inconstientei omenesti.

Alisa se plimba astazi de-a lungul unui sosele extrem de circulate de pe continentul american si a vazut cum suflarea ei poarta particulele eliberate de emisiile autovehiculelor pe plantele de-a lungul drumului, blocandu-le stomatele si ingreunand procesele de respiratie si de fotosinteza ce au loc in frunze. Mi-a mai spus ca nu-i de mirare cum multe plante sunt ucise de gazele de esapament ale masinilor si nici ca acestea cresc cu vigoare de abia dupa o buna departare de drum.

Cu durere si dezamagire mi-a povestit ca in fiecare zi vede cum gazele poluante ale omenirii produc rani. Ozonul impestriteaza frunzele plantelor cu pete maronii, dioxidul de sulf le albeste pe zone largi. Cand observa margini lasate cu leziuni iregulate maronii sau albe, stie ca frunzele au fost atacate de dioxid de azot, iar cand tesutul moare si nuanta de verde nu pare naturala, amoniacul este de vina.

Katsumi poarta particule, de la praf pana la metale grele si este inspaimantat ca acestea sunt inhalate de animale si depozitate in plamanii lor, unde stau pentru perioade lungi de timp, chiar pana la cateva luni. Tot el mi-a atras atentia asupra insectelor ce mananca frunze (ca oamenii folosesc sau nu denumiri ca legaturi ale lantului trofic, efectul e acelasi). Sanatatea afidelor ce se hranesc cu frunze de mazare expuse la o cantitate mare de dioxidul de sulf va fi afectata. Hmmm, cati dintre ei s-au gandit pana acum la sanatatea unui gaze?

 Mike, amicul meu din vest, ne-a amintit ca albinele si bondarii nu mai zumzaie cu el, asa cum o faceau odata. S-au imputinat treptat, ca si alte insecte a caror abilitate de a gasi florile depinde de miros. Parfumul florilor calatoreste cu noi si atinge antenele delicate ale polenizatorilor, insa este distrus de poluantii din aer. Nu demult, in urma cu 200 de ani, mirosul florilor ajungea la mai mult de un kilometru departare. Acum nu mai poate fi simtit de insecte decat la cel mult 300 de metri si asa au probleme in a-si gasi hrana.

Pe langa asta, toti am ajuns sa fim purtatori de gunoaie! Plastic si hartii in special, mici bucati de materiale sau metale, luate de pe strazile oraselor, de pe campuri, din depozite neamenajate.

Avand in gand toate relele pricinuite de comportarea nesabuita a oamenilor, am suflat un nor de polen in fata individului ce colinda pe un ATV dealurile mele linistite,  pline de aer curat si culoare. A inceput sa stranute sanatos. Eu doar ma joc, insa Florence (un nume frumos de uragan de data asta) nu va fi asa de blanda si nici suratele sau fratii ei care, de cand cu incalzirea globala, au un dinte impotriva omenirii.

Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar si de colaboratori, va invit sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.

Webografie:

eHow – How does air pollution affect honey bees?

Eolss – Plant-insect interactions and pollution

Serendip – The effects of air pollution on plants and animals

Tropical rainforest animals – Air pollution effects

Surse foto:

National Geographic: Plastic Bag, Wyreforest: Cherry Orchard, Myrmecos: Pea Aphids