A primary cause could be found in the city’s expansion, which involves increased traffic levels and a higher density of buildings and communication lanes, associated with a simultaneous decrease of green areas, and another reason, a very important one, is the alteration of Bucharest’s protective windbreak forests that surround the city. Many people tend to think that an increased number of cars and fewer green spaces are the leading causes behind air pollution in cities, and this is definitely true to a certain extent, but it does not fully explain why Bucharest is becoming more and more toxic. An important cause for this evolution is the reduction in the surface of windbreak forests located at the city’s edge.

In accordance with Law no. 289/15.05.2012, windbreak forests are defined as a surface covered by trees, with a thickness of at least 30 metres, with trees of various types, and whose purpose is to protect certain objectives (roads, towns or villages, factories, etc.) against snow accumulation, drought, erosion and to reduce pollution and refresh the air of human settlements. The creation of such windbreaks is mandatory. The law specifies that windbreak forests can be publicly or privately owned, and the state plays an important role in their management. Windbreak forests have a specific composition, according to their importance. There are main tree species, that form the basis of the windbreak, and also secondary trees and shrubs with a supportive role, as seen in Figure no. 1.

Fig. no.1 Distribution of trees in a windbreak forest

The decrease in size suffered by Bucharest’s windbreak forests happened because certain businessmen had an interest in making massive and quick profits by cutting down trees, especially in  Băneasa Forest. It once occupied an area of approximately 80.000 hectares north of the city (Figure no.2), close to  Băneasa neighbourhood, and has  both ecological and cultural significance, as it is mentioned in the writings of Mircea Eliade, such as Noaptea de Sânziene. In 2007 alone, three hectares were destroyed, and in 2011, another 34,24 hectares suffered the same fate. For the construction of just one apartment building, a massive deforestation on 3000 square metres was committed in Tunari. Most of these acts were motivated by the need to clear land for the construction of houses, without any regard for the protection of the forest, which has therefore suffered a massive ecological downturn. In theory, the area is protected by law and no buildings can be erected in its space, but the reality is different. Those involved in projects of urban expansion, by constructing new residential developments, do not know the forest’s role in regulating the city’s temperature,  which reduces the difference in temperature between day and night by 1-4°, and between average winter and summer temperatures by 1-2°. Furthermore, the forest refreshes the air and reduces pollution caused by industry and transportation, storing 40 tonnes of carbon dioxide per hectare per year and producing almost 30 tonnes of oxygen yearly for every hectare.

Fig. no.2 The windbreak forests located around Bucharest

Until drastic measures will be enforced in order to put an end to such interests, the forests that surround Bucharest, and particularly Băneasa Forest, will continue to vanish slowly but surely.

Sources:

1. Bucharest’s Chamber of Commerce and Industry – Research, Innovation and Development Section

2. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=35288

3. http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/silvicultorii-si-au-luat-padurea-baneasa-acasa-643344.html

4. http://en.wikipedia.org/wiki/B%C4%83neasa_Forest

Article written by Mirela Micu and translated by Mihail Mitoșeriu.

O primă cauză o putem pune pe seama expansiunii oraşului, ce implică intensificarea traficului, apoi o densitatea mai mare a construcţiilor şi a reţelelor de comunicaţii precum şi reducerea spaţiilor verzi din oraş, iar a doua cauză, una foarte importantă, o reprezintă modificarea perdelei forestiere din jurul oraşului. Mulţi oameni tind să considere cauza poluării din oraş ca fiind cea a numărului mare de maşini şi a reducerii spaţiilor oxigenante din urbe, lucru foarte adevărat, de altfel, dar care nu explică în totalitate de ce oraşul devine din ce în ce mai toxic. O pondere importantă o deţine reducerea suprafeţelor perdelelor forestiere situate la periferia oraşului.

Conform Legii nr. 289 din 15 mai 2012, perdeaua forestieră reprezintă o suprafaţă plantată, de aproximativ 30 m grosime, de arbori de diferite dimensiuni, cu scopul de a proteja anumite obiective (economice, localităţi, drumuri etc.) împotriva depunerilor de zăpadă, a secetei, a eroziunii, pentru reducerea poluării şi pentru împrospătarea aşezărilor umane, iar înfiinţarea lor este obligatorie. Legea prevede că perdelele pot fi atât proprietate privată cât şi publică iar statul are o influenţă importantă în gestionarea ei.

Perdelele forestiere au o anumită alcătuire, în funcţie de importanţa lor. Se disting speciile de arbori principali, de bază şi specii de arbori şi arbuşti secundari, cu rol ajutător, distribuţia lor fiind prezentată în Fig. nr.1.

Fig. nr.1 Distribuţia arborilor în cadrul perdelei forestiere

Reducerea dimensiunii perdelei forestiere din proximitatea Bucureştiului a fost posibilă din cauza interesului anumitor oameni de a obţine profituri mari şi rapide prin tăierea ilegală a copacilor, în special din Pădurea Băneasa. Aceasta ocupa o suprafaţă de aproximativ 80.000 ha în nordul oraşului, în proximitatea cartierului Băneasa, având o valoare ecologică importantă dar şi culturală, pădurea fiind menţionată în scrierile lui Mircea Eliade în Noaptea de Sânziene (Fig. nr. 2). Numai în 2007, 3 ha au fost rase, apoi în 2011, alte 34,24 ha. O altă defrişare masivă, de circa 3000 m², a avut loc în zona Tunari pentru construirea unui bloc. În principal defrişările au avut loc pentru construirea zonelor rezidenţiale, neţinându-se seama de protecţia pădurii, aceasta intrând într-un declin ecologic major. Teoretic, zona este una protejată, orice fel de construcţii fiind interzise în acest spaţiu, însă realitatea este alta. Persoanele care se implică în proiectele de expansiune ale oraşului, prin înfiinţarea spaţiilor rezidenţiale nu ştiu că pădurea are rol termoregulator pentru oraş, micşorând amplitudinea termică diurnă cu 1-4° şi 1-2° anual. De asemenea, este responsabilă de împrospătarea aerului şi reducerea poluării cu substanţe provenite din industrie şi transporturi, stocând 40 t/ha/an de dioxid de carbon şi producând aproximativ 30 t/ha/an de oxigen.

Fig. nr.2 Perdeaua forestieră din jurul Bucureştiului

Până nu se vor impune soluţii drastice care să oprească aceste interese, pădurile din jurul Bucureştiului şi în special Pădurea Băneasa vor dispărea încetul cu încetul.

Referinţe:

1. Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti-secţiunea cercetare, inovare, dezvoltare;

2. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=35288

3. http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/silvicultorii-si-au-luat-padurea-baneasa-acasa-643344.html

4. http://en.wikipedia.org/wiki/B%C4%83neasa_Forest