Le Bărăgan et la Moldavie sont les deux régions les plus affectées par les tempêtes de neige et le blizzard, à cause de l’absence d’une protection face aux vents froids qui soufflent du nord-est, Le paysage plat, typique pour les plaines, permet à la neige de former des banques assez grands pour bloquer le trafic, et la vitesse du vent dépasse parfois 90km/h. Evidemment, ce ne sont pas les meilleures conditions pour conduire une voiture, par exemple sur l’autoroute A2, une des voies routières affectées chaque année par de telles problèmes.

L’autoroute A2 à l’ouest de Dragalina, sans aucun rideau forestier de protection.

Mais je vous propose de regarder plus attentivement la route. Et je vous conseille, afin d’éliminer toute doute quant à la qualité des informations présentées dans l’article, d’ouvrir Google Maps et de faire une promenade virtuelle au long de l’autoroute A2, dite aussi l’autoroute du Soleil (dans le cas ou vous n’avez déjà passé sur cette route). Est-ce que vous remarquez quelque chose ? Bien sûr, vous ne verrez aucune forêt. Et cette absence n’est pas du tout un accident isolé : les forêts ou les rideaux forestiers de protection n’existent pas dans les zones affectées chaque hiver par les blizzards. Les routes passent par des champs ouverts, entourés par des cultures agricoles, sans aucun rideau forestier de protection pour retenir la neige et réduire la vitesse du vent.

Le rôle des rideaux forestiers a été débattu depuis longtemps dans la littérature de spécialité (une brève histoire, en roumain, peut être trouvée ici et des informations sur le système national des rideaux forestiers sont disponibles ici). De plus, les rideaux forestiers sont définis comme un bien d’intérêt général et font aussi l’objet d’une loi de 2002 (L 289).

Les dispositions de la loi mentionnée en haut sont très claires, y compris en ce qui concerne les rideaux et cordons qui protègent les voies de communication : les rideaux forestiers pour la protection des voies de communication et de transport sont établis d’un côte et de l’autre de la voie, sur les portions qui sont affectées fréquemment par des neiges abondantes (l’article 6), la nécessite de leur établissement se fonde sur des études effectués dans le cadre les institues de recherche en sylviculture, par des personnes morales attestées (l’article 7) et leur création est obligatoire pour les personnes physiques ou morales qui détiennent des terrains visés par les études mentionnés antérieurement (l’article 8). Autrement dit, les autorités publiques dans le domaine de la sylviculture ont l’obligation de créer des rideaux forestiers, même en absence de l’accord du propriétaire d’un terrain, cas dans lequel ROMSILVA doit commencer la procédure d’expropriation (Chapitre III). Dans le cas où les propriétaires sont d’accord avec l’établissement des forêts de protection sur leurs terrains, ils bénéficient d’une série d’avantages, tels que des compensations en argent, la possibilité de valoriser les produits de la forêt (bois, fruits, champignons etc.), des facilités fiscales etc.

Et, par conséquence, pourquoi est-ce que les rideaux forestiers n’existent pas ?

Nous ne continueront pas avec l’interrogation sur ce sujet, mais je voudrais simplement énumérer quelques avantages de ces forêts, bien qu’évidents, dans l’espoir que cette liste sera une source d’inspiration pour ceux qui ont le pouvoir de faire quelque chose sur le sujet de notre article et que, dans quelques années, nous pourrons conduire sur des routes mieux protèges, même pendant l’hiver, quand il neige :

•  La protection des terrains agricoles et des villes/villages face aux facteurs météorologiques extrêmes;
•  L’amélioration du microclimat local;
•  La protection du sol contre l’érosion;
•  L’équilibre des circuits hydrologiques;
•  L’augmentation de la biodiversité locale;
•  La capture du monoxyde de carbone et des poussières générées par le trafic et l’amélioration de la qualité de l’air;
• La limitation de la pollution phonique;
• La création d’une source d’exploitation du bois et des produits secondaires des forêts;

Et, bien sûr, la diminution de l’impact négatif des phénomènes météo extrêmes sur l’infrastructure et les voies de communication.

Sources des infos: 1, 2.

Sources des photos: 1, 2, Google Maps 2017.

Article écrit par Magda Baidan et traduit par Mihail Mitoșeriu.

Bărăganul şi Moldova sunt două zone afectate în mod deosebit de furtunile de zăpadă şi de viscol, nefiind protejate de vânturile reci care vin dinspre nord-est. Relieful plat, de câmpie, face ca zăpada viscolită să se aşeze în troiene, care pot avea înălţimi suficient de mari pentru a întrerupe traficul, iar viteza vântului poate depăşi 90 km/h. Evident, nu sunt condiţii ideale pentru condus, de exemplu, pe autostrada A2, una din axele afectate anual de aceste probleme.

Autostrada Soarelui la vest de Dragalina, lipsita de cordoane forestiere de protectie.

Însă, haideţi să privim mai îndeaproape acest drum. Şi vă îndemn, ca să nu aveţi nici o îndoială asupra calităţii informaţiilor prezentate în acest articol, să deschideţi Google maps şi să vă plimbaţi, virtual, de-a lungul autostrăzii Soarelui (în cazul în care nu aţi avut ocazia de a vă plimba pe ea de-adevăratelea). Remarcaţi ceva? Nu veţi remarca, în mod sigur, vreo pădure. Iar situaţia este departe de a fi singulară: pădurile sau aliniamentele de protecţie practic nu există în zonele afectate, iarnă de iarnă, de viscol. Drumurile se găsesc în câmp deschis, înconjurate de terenuri agricole, fără perdele forestiere de protecţie care să poată reţine zăpada şi diminua viteza vântului.

Rolul perdelelor forestiere a fost îndelung dezbătut în literatura de specialitate (un scurt istoric, aici şi informaţii despre sistemul naţional de perdele forestiere, aici). Mai mult, perdelele forestiere constituie, în România, un bun de interes general şi sunt chiar subiectul unei legi din 2002 (L 289).

Prevederile acesteia sunt deosebit de clare, inclusiv în ceea ce priveşte perdelele şi cordoanele al căror scop este protecţia căilor de comunicaţie: perdelele forestiere pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport se înfiinţează de o parte sau de alta a acestora, pe porţiunile afectate frecvent de depuneri masive de zăpadă (Art 6), necesitatea înfiinţării lor se fundamentează pe bază de studii întocmite de institute de cercetare silvică, de către persoane juridice atestate (Art 7) şi este obligatorie pentru persoanele fizice şi juridice ale căror suprafeţe au fost cuprinse în studiile menţionate (Art 8). Cu alte cuvinte, autorităţile publice din domeniul silvic au datoria de a înfiinţa perdele de protecţie, chiar şi fără acordul proprietarului terenului, caz în care Romsilva are datoria de a demara procedura de expropriere (Cap III). În cazul în care proprietarii sunt de acord cu crearea de păduri de protecţie pe terenurile lor, ei beneficiază de o serie de avantaje, printre care compensaţii băneşti, posibilitatea de a valorifica bunurile (material lemnos, fructe, ciuperci, etc.) din pădure, scutiri de taxe, etc.

Şi atunci, de ce lipsesc?

Nu ne vom interoga mai mult decât atât pe tema lipsei lor, ci vom lista, pur şi simplu, câteva dintre beneficiile acestor păduri, oricât ar fi ele de evidente, cu speranţa că această listă va constitui o sursă de inspiraţie pentru cei care au un cuvânt de spus în această problemă şi că, în câţiva ani, vom putea conduce pe drumuri mai ferite, chiar şi când… ninge iarna:

-          Protecţia terenurilor agricole şi a localităţilor de factorii climatici extremi;

-          Ameliorarea microclimatului local;

-          Protecţia solului împotriva fenomenelor de eroziune;

-          Echilibrarea circuitelor hidrologice;

-          Creşterea biodiversităţii locale;

-          Înmagazinarea de dioxid de carbon şi pulberi, în special din transport şi creşterea calităţii aerului;

-          Limitarea poluării fonice;

-          Sursa de exploatare a masei lemnoase şi a produselor secundare;

Şi, desigur, diminuarea impactului negativ al fenomenelor meteo extreme asupra infrastructurilor şi cailor de comunicaţii.

Surse info: 1,2.

Surse foto: 1, 2, Google maps 2017.

Google, un nombre d’organisations écologiques et plusieurs gouvernements ont présenté cette semaine une base de données très sophistiquée, réalisée spécifiquement pour analyser le procès de déforestation au niveau global, dans l’espoir d’intensifier la lutte contre un des facteurs les plus importants qui cause le réchauffement climatique.

Le site  www.globalforestwatch.org suivra la disparition des arbres dans tout le monde, grâce aux images d’haute résolution, fréquemment actualisées. Les informations, qui s’adressent aux facteurs de décision du monde politique et aussi aux entreprises qui souhaitent d’acheter les terrains affectés par la déforestation, peuvent être consultées gratuitement. 

La Terre a perdu 2,3 millions de kilomètres carrés de foret entre 2000 et 2012, selon les informations découvertes par Google et l’Université Maryland des Etats Unis.

globalforestwatch.org

La difficulté dans le procès d’obtenir les renseignements n’a pas été la manque de volonté de la part des états, ni la manque des lois pour contrôler la déforestation. ,,Le problème principal était l’absence des moyens pour déterminer avec certitude ce qui se passe en réalité’’, nous a dit Andrew Steer, directeur général de l’Institut Mondial pour les Ressources (World Ressource Institute), qui a joué un rôle important dans la création de cette base de données.

,,Malgré les lois correctes adoptées par le gouvernement indonésien pour protéger les forets, en réalité, c’était très difficile de savoir ce qui se passe vraiment sur le terrain’’, disait Mr. Steer devant les journalistes présents à l’inauguration du projet, au siège de Global Forest Watch, en Washington.  

Toute personne peut consulter en-ligne cette carte pour apprendre, par exemple, quelles sont les forets protégées ou les entreprises qui achètent l’huile de palmier provenant des exploitations illégales. 

Global Forest Watch, Romania

La déforestation joue un rôle essentiel dans le phénomène du réchauffement climatique au niveau global, et les forets, qui occupent 1/3 de la surface de notre planète, représentent une sorte de piège pour le carbone, en l’empêchant d’arriver dans l’atmosphère. 

Pour obtenir cette base de données, Google a compilé millions d’images satellitaires réalisées pendant les derniers 40 ans par l’Institut Américain de Géologie. 

Rebecca Moore, ingénieur qui travaille pour Google, nous a expliqué la principale difficulté du projet, qui était ,,d’administrer toute cette quantité de données’’ à un niveau de détail qui est en même temps pertinent et utile. Pour arriver à ce résultat, Google a employé la technologie cloud. La Norvège, La Grande Bretagne et les Etats Uni ont participé aussi à l’implémentation de ce projet. 

John Kerry, Secrétaire d’Etat des Etats Unis, a déclaré à Jakarta que le réchauffement climatique est ,,une des plus grandes armes de destruction en masse’’, et il a encouragé la communauté internationale de lutter plus fortement et avec plus d’efficacité contre ce phénomène.    

Global Forest Watch, Roumanie.  
Rose: déforestations
Bleu: reforestations

Global Forest Watch TImeline

Le service Global Forest Watch peut être visité à l’adresse http://www.globalforestwatch.org/. Dans la cassette SEARCH, vous introduisez la région que vous voulez étudier (par. ex. la Roumanie). Puis, vous cliquez sur PLAY pour observer la dynamique des forets entre 2000 et 2013.

Global Forest Watch Timeline

Source: Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/observatorul-despaduririlor/

Article écrit par Ioana Stoicescu et traduit par Mihail Andreas Mitoșeriu.

Site-ul, www.globalforestwatch.org, va urmări dispariția copacilor pe plan mondial cu ajutorul unor imagini de înaltă rezoluție, cu actualizări frecvente. Informațiile, care se adresează factorilor de decizie politici, dar și companiilor care doresc să cumpere terenurile apărute după despăduriri, pot fi consultate în mod gratuit.

globalforestwatch.org

Terra a pierdut nu mai puțin de 2,3 milioane de kilometri pătrați de păduri intre 2000 și 2012, potrivit informațiilor reunite de Google și Universitatea Maryland din Statele Unite.

“Problema pentru a colecta aceste cifre nu a fost lipsa de bunavoință a țărilor, nici măcar absența legilor pentru a reglementa despăduririle. Problema a constat mai ales în absența mijloacelor pentru a verifica ceea ce se petrece exact”, a explicat Andrew Steer, director general al World Resources Institute, care a jucat un rol important în crearea acestei baze de date.

“Deși președintele indonezian a adoptat legi bune pentru protejarea pădurilor, în realitate, a fost foarte dificil pentru el să afle exact ceea ce se petrecea în timp real”, a explicat el în fața jurnalistilor prezenți, înainte de prezentarea acestui proiect, la Global Forest Watch din Washington.

Oricine poate să consulte online aceasta hartă care delimitează pădurile protejate sau să vadă numele companiilor care cumpără ulei de palmier provenind din exploatările forestiere ilegale.

Despădurirea joacă un rol capital pentru fenomenul de încălzire globală, iar pădurile, care ocupă o treime din suprafața planetei, functioneaza ca niste “puțuri de carbon”, asimilând acest gaz care, făra ele, ar ajunge în atmosferă.

Pentru a alcătui această bază de date, Google a compilat milioane de imagini din satelit realizate în peste 40 de ani de Institutul american de geologie.

Rebecca Moore, inginer la Google, a explicat că principala dificultate a constat în “a administra această masă de date” la un nivel de detaliere care poate fi pertinent și util. Pentru a face acest lucru, Google a utilizat tehnologia “cloud”.
Norvegia, Marea Britanie și Statele Unite au participat și ele la implementarea acestui proiect.

John Kerry, secretarul de Stat american, a declarat duminică, la Jakarta, că încălzirea globală este “una dintre cele mai mari arme de distrugere în masă”, îndemnând comunitatea internațională să depună eforturi mai mari pentru a lupta eficient contra acestui fenomen.

Global Forest Watch, Romania.
Roz: despăduriri
Albastru: împăduriri

Serviciul Global Forest Watch poate fi accesat AICI. În căsuța de Search- introduceti zona dorită (de ex. Romania). Click pe butonul de PLAY pentru a vizualiza dinamica pădurilor în perioada 2000- 2013.

Global Forest Watch TImeline

Sursă: Ecomagazin

Printr-un consum redus de hârtie şi carton, protejaţi pădurile, limitaţi energia şi apa utilizată pentru fabricarea acestora şi reduceţi deşeurile generate.

Dacă trebuie să tipăriţi un document, atunci folosiţi ambele feţe sau utilizaţi părţile netipărite ale foilor ca ciorne. Reutilizaţi plicurile care mai pot fi folosite şi păstraţi-le pe celelalte pentru a nota listele de cumpărături, mesajele…

Când aveţi posibilitatea, optaţi pentru alternative din hârtie reciclată sau etichetată FSC (Forest Stewardship Council) sau PEFC – Programme for the Endorsement of Forest Certification (caiete, hârtie igienică, tapet…), din pânză (şerveţele, batiste, plase…) sau on-line (anuare, viramente…).

Odată citite, păstraţi cărţile, ziarele şi revistele pentru alţi potenţiali cititori.

Şi bineînţeles, reciclaţi vechile hârtii şi cartoane!

Sursă informații: 52 de sfaturi pentru biodiversitate – Comisia Europeană/Direcția Generală pentru Mediu

Surse foto: http://www.skipthecardboard.com/info/cardboard-facts/

http://www.prowaste.co.uk/cardboard_paper_recycling.php

http://www.ivillage.com.au/18-amazing-diy-kids-toys-you-can-make-a-cardboard-box/

http://www.ivillage.com.au/18-amazing-diy-kids-toys-you-can-make-a-cardboard-box/ (un frumos blog australian, unde găsiţi multe idei pentru reciclarea hârtiei şi cartonului !)

http://ideiasgreen.com.br/2012/06/como-fazer-um-apoio-para-notebook-com.html

Printre tipurile de lemn etichetate, alegeţi esenţele locale, la fel de rezistente ca şi cele exotice, dar al căror transport consumă mai puţină energie şi poluează mai puţin. Şi, dacă le trataţi, optaţi pentru produsele naturale pe bază de ulei de in, de ceară de albine sau de ceară vegetală.

Pentru mai multe informaţii despre etichetele ecologice, vizitaţi: www.fsc.org; www.pefc.org.

Sursa informații: 52 de sfaturi pentru biodiversitate – Comisia Europeană/Direcția Generală pentru Mediu

Surse foto: http://www.frankejames.com/forest/comment-page-1/

http://roomtoinspire.wordpress.com/

http://group.opticalexpress.com/corporate-responsibility/forest-stewardship-council.html

http://forestcertificationaudit.org/

http://www.nrs.fs.fed.us/sustaining_forests/conserve_enhance/special_products/certification_competitiveness/

Sursa video: http://www.youtube.com/watch?v=JclGNAQTXh0

În deltă se găsesc atât păduri plantate de om, cât și păduri naturale. Primele se găsesc mai ales de-a lungul celor trei brațe ale Dunării dar și pe canalele de legătură, fiind reprezentate de zăvoaie de salcie, plopișuri sau amestec dintre cele două.

Zăvoi de salcie albă Salix alba

Salcia albă (Salix alba), plopul alb (Populus alba) și plopul cenușiu (Populus canescens) se găsesc alături de plopi euroamericani, în păduri dezvoltate antropic.

Plop cenușiu Populus canescens - detaliu frunză

Pe malul lacului Erenciuc se află singura pădure de anin negru (Alnus glutinosa), de altfel protejată.

Aninul negru Alnus glutinosa - detaliu fruct

Chiparosul de baltă (Taxodium distichum), specie exotică, a fost și el plantat experimental între Mahmudia și Murighiol.

Chiparosul de baltă Taxodium distichum

Pădurile naturale de pe grindul Letea și Caraorman, precum și din luncile brațelor Sfântu Gheorghe și Chilia, sunt unice la nivel național și mondial. De ce? Pentru că acestea cresc pe soluri nisipoase, între dunele de nisip, în locurile mai joase. Ce este așa special la acestea? Faptul că sunt discontinue – trecerea de la pădure la vegetație ierboasă se face brusc. Cum se numesc? Pâlcurile de pădure sunt denumite hasmace (Hasmacul Mic, Hasmacul Mare) sau hăsmăcele, dacă sunt de dimensiuni mai reduse.

Hasmace

Arbuștii cresc și ei sub arbori și numără: alunul (Corylus avellana), mărul pădureț (Malus sylvestris), părul sălbatic (Pyrus pyrastes), păducelul (Crataegus monogina), măceșul (Rosa canina), cornul (Cornus mas), sângerul (C. sanguinea), cătina albă (Hippophaë rhamnoides) sau cea roșie (Tamarix gallica). Există, bineînțeles, și plantele agățătoare care se împletesc cu aceștia: vița sălbatică (Vitis silvestris), iedera (Hedera helix), hameiul (Humulus lupulus) sau liana grecească (Periploca graeca), care ajunge la lungimi impresionante, de 25 m.

Vița sălbatică Vitis silvestris

Liana grecească Periploca graeca

Arborii stăpâni ai pădurilor sunt aceiași, stejarul (Quercus robur și Quercus pedunculiflora), frasinul (Fraxinus angustifolia), ulmul (Ulmus foliacea) sau teiul (Tilia sp.).

Avem bucuria de a fi întâmpinați, în pajiști, de o specie deosebită, de cel mai scund arbust, cu tulpini de 25-50 cm, și anume cârcelul (Ephedra distachya), plantă medicinală, utilizată ca bronhodilatator și vasoconstrictor.

Cârcelul Ephedra distachya

Să sperăm, așadar, că aceste păduri se vor păstra sănătoase (noi, oamenii să le păstrăm așa!) și să rămână o fabuloasă resursă și pentru generațiile care vin! Vă doresc plimbare plăcută în deltă, poate chiar la “vânătoare”, cu aparatul foto (!), de specii descoperite cu ajutorul acestui articol. :)

Sursă informații: ”Pădurile din Rezervația Biosferei Delta Dunării – Ghid de buzunar ilustrat” – Editura Centrul de Informare Tehnologică Delta Dunării

Surse fotografii: info-delta.ro, thewildflowersociety.com, davisla.wordpress.com, cas.vanderbilt.edu, dandindeltadunarii.blogspot.ro, ostroaveledunarii.ro, agrofm.ro

La nivel internațional, WWF (World Wide Fund for Nature) reprezintă o organizație neguvernamentală prezentă în 100 de țări, activitatea sa fiind axată pe cinci mari direcții: păduri (150 de operatori forestieri în întreaga lume și peste 300 de proiecte în teren), ape dulci (știați că în anul 2025, estimativ două treimi din populația lumii se va confrunta cu problema lipsei de apă?), oceane și zone de coastă (WWF acţionează în direcţia asigurării unei exploatări durabile a resurselor de peşte şi a înfiinţării unei reţele de arii protejate marine bine gopodărite, care să includă cel puţin 10% din oceanul planetar), specii amenințate (zi de zi, presiuni suplimentare precum pierderea habitatului, comerţul ilegal, vânătoarea excesivă, poluarea şi efectele schimbărilor climatice şi ale dezvoltării economice haotice îşi iau tributul din natură), schimbări climatice și poluare.

În România, WWF este prezentă din anul 2006 ca parte a Programului Regional Dunăre – Carpați, program înființat în 1998 de către organizația mamă, cu scopul de a conserva zonele naturale din patru ţări: România, Bulgaria, Serbia şi Ucraina. Obiectivele principale ale organizaţiei sunt conservarea, refacerea şi administrarea responsabilă a zonelor naturale din Munţii Carpaţi şi din lungul Dunării.

Practic, această vizită a reprezentat prilejul potrivit pentru a afla mai multe despre organizație, atât la nivel local cât și în context internațional, despre experiențele din 2012 și firește, despre acțiunile ce vor avea loc în 2013.

Am avut ocazia să vizităm cele 5 departamente – ”păduri și arii protejate”, ”ape dulci”, ”economie verde”, ”comunicare” și ”fundraising” – în care lucrează membri echipei (25 la număr) și să aflăm direct de la specialiștii WWF România despre provocările lor de zi cu zi, interacțiunea directă cu aceștia fiind extrem de interesantă și educativă.

În încheiere, nu putem să nu amintim de una dintre cele mai recente campanii ale organizației, cea în urma căreia pădurile virgine din România au primit statutul de protecție integrală, în luna septembrie Ministrul Mediului şi Pădurilor semnând – alături de Directorul WWF România, Magor Csibi şi reprezentanţi ai RNP Romsilva, ICAS, Academiei Române şi ai Asociaţiei Proprietarilor de Păduri – Ordinul de Ministru referitor la stabilirea criteriilor de identificare a pădurilor virgine din România.

Articol realizat de Alexandru Miroiu, anul III, Facultatea de Geografie, specializarea Geografia Mediului

Primele doua fotografii inserate în articol sunt realizate de Doru Oprisan, WWF Romania. Următoarele sunt făcute de Alexandru Miroiu.

Pe 26 septembrie a.c., Cristina Ioana Stăicuţ, General Manager UPM România, Cristina Maria Torică şi Ramona Bica – specialists in Customer Service, Daniel Siegel, Senior Manager Technical Sales for Central Europe, de la UPM-Kymmene Austria GmbH şi Peter Resch, Technical Sales Manager, de la UPM AG Zürich, Switzerland, ne-au făcut o primire caldă şi frumoasă şi ne-au răspuns la toate întrebările noastre, cu acurateţe, deschidere şi prietenie! Cu primele întrebări şi răspunsurile aferente vă puteţi delecta aici. Le mulţumim încă o dată, pentru informaţiile deosebite pe care ni le-au prezentat, pentru amiciţia evidentă care ne-a impresionat, pentru echilibrul perfect şi emoţionant între profesionalism şi omenie!

În această parte a II-a a articolului, voi continua să vă prezint întrebările echipei Greenly şi răspunsurile oferite de experimentaţii specialişti UPM.

5. În afară de Certificatele UPM, există alte mijloace de promovare către consumatori, atât pentru calitatea produselor cât și pentru toate acţiunile de mediu (cum ar fi campanii media, evenimente, etichetare etc)?

Răspuns (R): a. Calitatea produselor noastre ar trebui să vorbească de la sine, dar, desigur, comunicarea de marketing este menită să explice virtuţile produselor noastre.

b. Etichetarea este o modalitate bună de a comunica durabilitatea; cu toate acestea, ea nu este singura. Există și alte modalități prin care clienții noștri pot deveni familiarizaţi cu durabilitatea UPM [sustenabilitate nu este un termen românesc, de aceea eu, personal (V.M.), prefer conceptul de durabilitate]: cursuri sau instruiri, consultanţă de mediu, service pentru client, orientarea clientului.

c. Raportarea transparentă și periodică este un mijloc important de comunicare. UPM urmează cadrul GRI (Global Reporting Initiative), pentru raportarea responsabilităţii.

d. Proiecte comune cu partenerii, furnizorii, acţionarii şi alte părţi interesate sunt, de asemenea, importante. Un exemplu bun este cazul râului Oder: http://www.upm.com/EN/MEDIA/upm-blog/Pages/sustainability-journey-in-poland.aspx

 6. A avut UPM întotdeauna un comportament eco-responsabil?

R: a. UPM, Compania Biofore este mândră de evoluția sa. Compania este rezultatul unei lungi evoluții în producția de hârtie. De exemplu, fabrica de hârtie Docelles există încă din secolul al XV-lea. Modul în care hârtia este produsă acum e, însă, total diferit, după cum diferită este şi abordarea mediului. În prezent, UPM urmărește permanent să-şi îmbunătățească procesul de fabricare a hârtiei, fie prin intermediul noilor inovații (bio-fibrilele reprezintă un exemplu), fie prin îmbunătățirea procesului de fabricaţie.

b. Industriile forestiere ocupă un rol important în promovarea dezvoltării durabile. Angajamentul față de îmbunătățirea continuă a performanței economice, de mediu și sociale este o parte esențială a strategiei de afaceri.

c. Din 2003, UPM a fost unul dintre semnatarii iniţiativei United Nations Global Compact, o reţea globală de afaceri și de alte părți interesate din întreaga lume, dedicate dezvoltării durabile şi practicilor de afaceri responsabile. Valorile de bază ale iniţiativei Global Compact sunt prezentate sub forma a zece principii, care acoperă drepturile omului, standardele de muncă, mediul înconjurător și combaterea corupției.

7. Au existat accidente în timpul proceselor de producție (și nu numai) care ar fi putut afecta mediul, natura şi/sau oamenii?

R: a. Sănătatea şi securitatea ocupaţională este o prioritate de top. În momentul de față, la nivelul întregii companii UPM se desfăşoară iniţiativa  „Step change in safety 2012-2014” [eu aş traduce-o „A realiza schimbarea în siguranţă 2012-2014” (V.M.)]. În 2011 nu au existat accidente de muncă mortale la UPM.

b. Ţinta UPM este de a reduce amprenta asupra mediului a operațiunilor şi produselor sale, de-a lungul întregului ciclu de viață, de la aprovizionarea cu materii prime, utilizarea în producție, livrare și utilizarea produsului final, până la reciclare și reutilizarea produselor. Performanța de mediu este monitorizată permanent. Orice abatere de la condițiile de autorizare este raportată imediat autorităților competente, fiind luate măsuri corective şi preventive.

c. Performanța de mediu este raportată aici: http://www.upm.com/EN/RESPONSIBILITY/Principles-and-Performance/environmental-performance/Pages/default.aspx

8. Cum putem vizita unităţile de producţie UPM şi/sau arealele cu păduri?

R: a. Reprezentantul/biroul local UPM ar putea organiza o vizită, împreună cu responsabilii fabricilor de hârtie UPM şi departamentul pădurilor.

b. Există programe de vară pentru stagiari, disponibile pentru cetățenii români, în scopul de a cunoaşte la faţa locului activitatea companiei (în principal producţia de celuloză și hârtie), care ar putea afecta mediul, dar (în cazul de faţă) într-o companie eco-friendly?

R: a. Toate aplicaţiile pentru locurile de muncă din programele de vară pot fi trimise aici: http://www.upm.com/EN/CAREERS/Pages/default.aspx

10. Care sunt principalele aspecte și elemente avute în vedere și pe deplin respectate în fiecare ciclu de producție?

R: a. Sursa de biomasă (celuloză din păduri certificate) este un aspect cheie de durabilitate, care trebuie să fie întotdeauna respectat.

b. Eficiența energetică și a materialor, tehnologiile moderne și sursa (de biomasă) responsabilă joacă un rol-cheie în reducerea impactului nostru asupra mediului. Evaluările de impact asupra mediului se efectuează la fiecare unitate. O imagine de ansamblu asupra aspectelor cheie de mediu, impactului asupra mediului și măsurilor UPM poate fi surprinsă în tabelul de aici: http://www.upm.com/EN/RESPONSIBILITY/Principles-and-Performance/environmental-performance/environmental-impact/Pages/default.aspx

11. Ne-aţi permite să scriem despre activitatea companiei UPM și implicaţiile acesteia în toate aspectele de mediu?

R: a. Sigur!

Am plecat de la UPM bucuroşi că există o asemenea companie, cu grijă pentru mediu la fiecare pas! Şi sunt fericită că pot să împărtăşesc tuturor ceea ce am aflat!… Şi sunt convinsă că într-o zi voi vedea cu ochii mei toate cele descrise mai sus!…

Dragi prieteni Greenly, să ştiţi că articolele despre UPM nu s-au terminat! Urmează unul foarte important dar…săptămâna viitoare! Până atunci, nu uitaţi, vă rugăm, de campania-concurs Greenly! Avem idei foarte frumoase pentru premiile ce vor răsplăti articolele cititorilor noştri !

O săptămână cu reuşite, dragii noştri!

Surse foto:

http://www.uusisuomi.fi/kotimaa/115312-pelko-toteutui-kouvolassa-%E2%80%9Dmasentaa%E2%80%9D

http://www.vastavalo.fi/tehdas-upm-paperitehdas-upm-318154.html

Am ajuns la UPM pe 26 septembrie, puţin mai devreme de 9.30, împreună cu 3 membri ai echipei Greenly: Cristina Sânziana Buliga, Gabriela Moroşanu şi Răzvan Spiridon. Ne-au întâmpinat, cu prietenie şi căldură, doamna Cristina Stăicuţ – managerul general şi doamnele Cristina Maria Torică şi Ramona Bica – specialists in Customer Service sau, mai simplu spus, două tinere doamne specializate în servicii pentru clienţi. Biroul luminos şi primitor ne-a  cucerit imediat iar pe masa din centrul frumoasei încăperi erau plasate şi aranjate, cu rafinament şi multă atenţie, toate cele trebuincioase unui mic dejun îndestulător dar şi unei discuţii amănunţite. Astfel că, în acea dimineaţă, cănile frumoase erau bune „prietene” cu merele verzi, cu cornurile cu ciocolata, pateurile cu brânză, melcii cu stafide, cafeaua aburindă şi parfumată, agendele şi pixurile elegante (în articolul viitor vă prezint şi o fotografie cu acestea), toate pregătite de cele 3 doamne tinere şi frumoase pentru a ne simţi cât mai bine!

Însă, surpriză! La UPM România, se aflau şi doi specialişti de la alte companii-fiice UPM, gata să ne răspundă la întrebări, cu multă amabilitate, deschidere şi amiciţie: Daniel Siegel, Senior Manager Technical Sales for Central Europe, de la UPM-Kymmene Austria GmbH şi Peter Resch, Technical Sales Manager, de la UPM AG Zürich, Switzerland. Trebuie să vă mărturisesc că de la început am simţit cu toţii că relaţiile între membrii acestei companii mari, internaţionale, UPM, erau unele calde, deschise, de foarte bună colegialitate, dacă nu chiar de prietenie! Le mulţumim din suflet celor 5 UPM-işti pentru o zi de neuitat, credeţi-ne!

Şi…întrebările au început să „curgă”, urmate de răspunsurile detaliate, unele oferite cu ajutorul video-proiectorului! 90% din discuţie s-a purtat în limba engleză şi am apreciat încă o dată profesionalismul şi diplomaţia gazdelor noastre. Pentru a înţelege mai uşor, dragi prieteni Greenly, vă voi prezenta o sinteză a întrebărilor şi răspunsurilor oferite, în 2 episoade, urmând ca în articolele viitoare, să detaliem activitatea UPM, fiindcă sunt foarte multe aspecte importante în activitatea companiei, pe care dorim să vi le împărtăşim. Iată prima parte a sintezei întrebărilor şi răspunsurilor primite de la experţii UPM:

1. De ce UPM are ca logo sau siglă un grifon (adică un monstru înaripat, cu trup de leu şi cap şi aripi de vultur) ?

Răspuns (R): Grifonul este un logo istoric pentru UPM, fiind realizat prima oară de designerul finlandez Hugo Simberg, în 1899. Sigla UPM din prezent este a noua versiune de design a grifonului. Dar grifonul UPM este cel mai vechi logo al unei companii din Finlanda, folosi de-a lungul timpului, fără întrerupere! „The griffin” – grifonul este considerat, de fapt, un protector al pădurilor. Pentru mai multe detalii, se poate accesa acest link, care oferă detalii despre istoria logo-ului companiei UPM: http://www.upm.com/EN/ABOUT-UPM/Our-Company/History/Pages/default.aspx

2. Aşa cum se observă din prezentările de pe site-ul UPM, se constată că această companie este preocupată, în toate activităţile şi acţiunile sale, de natură, mediu, economie şi oameni/personal, practic, preocupată de un serviciu integrat şi de o dezvoltare durabilă. Cum sunt angajaţii ghidaţi sau responsabilizaţi pentru a acţiona în această direcţie dorită?  

R: a. Responsabilitatea corporativă principală a UPM include aspectele de mediu, financiare şi sociale. Atât comportamentul companiei, ca întreg/entitate, cât şi comportamentul angajaţilor reflectă în toate activităţile sau acţiunile de producţie şi operaţiunile de afaceri ONESTITATE şi TRANSPARENŢĂ. Unul dintre principiile companiei (sau valoare corporativă), respectat cu tărie, este „Trust and be trusted!” sau „Ai încredere şi fii de încredere!” Impresionant, dragi prieteni, nu-i aşa? Oare câte companii şi câţi oameni respectă acest principiu, în afaceri sau în viaţa de zi cu zi?

b. În plus, compania UPM are un „Code of Conduct” – „Cod de conduită”, pe care angajaţii trebuie să-l respecte. Codul de conduită UPM stabileşte standardele de comportament responsabil, ce trebuie să fie urmate de fiecare angajat în parte. Detalii despre acest cod puteţi afla aici: http://www.upm.com/EN/ABOUT-UPM/Our-Company/Code-of-Conduct/Pages/default.aspx

c. Aproape toate unităţile de producţie UPM, precum şi lemnul pentru aprovizionare (sursa de lemn) şi operaţiunile forestiere, respectă ISO 14001, având un sistem de management de mediu în permanenţă verificat. De asemenea, certificarea pădurilor şi lanţul de sisteme de custodie necesită o instruire sau formare continuă şi extinsă, dar şi schimbul de cunoştinţe privind cele mai bune practici, între fabricile de hârtie. Mai multe despre aceste principii puteţi citi aici: http://www.upm.com/EN/RESPONSIBILITY/Principles-and-Performance/Pages/default.aspx

3. Cum sunt încurajate iniţiativele personale ale angajaţilor în sensul respectării şi responsabilităţii faţă de mediu, economie şi oameni?

R: a. Responsabilitatea individuală se aşteaptă de la fiecare angajat în parte, întrucât toţi angajaţii sunt conştienţi de valorile UPM, dar şi de Codul de Conduită şi ceea ce presupune el. Iniţiativele privind responsabilitatea corporativă (de mediu, socială şi financiară) sunt încurajate în activitatea de zi cu zi. Compania UPM are, de asemenea, un „instrument” intern, numit „fabrica de idei”, unde angajaţii pot comunica şi transmite ideile lor privind activitatea UPM dar şi alte domenii de oportunitate.

b. Un exemplu bun de iniţiativă venită de la angajaţi este cel legat de sticlele de apă…dar mai multe aflaţi aici: http://www.upm.com/EN/MEDIA/upm-blog/Pages/UPM-removes-plastic-water-bottles-from-head-office.aspx

4. Cum este transmisă clienţilor această responsabilitate corporativă a UPM faţă de mediu, economie şi oameni,  pentru ca aceştia să aprecieze eforturile UPM şi să acţioneze într-o manieră similară?

R: a. Clienţii sunt conştienţi de valorile UPM şi acesta este motivul pentru care noi (UPM) ne considerăm o companie de încredere.

b. Pentru UPM, comportamentul responsabil în afaceri înseamnă nu numai concentrarea pe propriile operaţii ale companiei, ci şi pe întregul lanţ de valori şi pe găsirea de soluţii de afaceri durabile, printr-un dialog activ cu clienţii, furnizorii şi partenerii. Clienţii şi utilizatorii finali de produse din hârtie sunt astăzi foarte interesaţi de problemele de mediu. La UPM am dezvoltat o serie de servicii de mediu, pentru a ne asigura că toţi clienţii noştri au toate informaţiile necesare, în vederea sprijinirii ambiţiilor lor de mediu. Vă rugăm să vizitaţi http://www.upmpaper.com/en/services/environmental-services/Pages/default.aspx

c. De asemenea, printre instrumentele pe care UPM le foloseşte pentru a promova practicile de afaceri durabile, precum şi produsele durabile, se află sistemele de management de mediu şi certificare a calităţii, rapoarte de mediu, declaraţii privind profilul hârtiei, eco-etichete (eco-labels) şi lanţul de certificate privind sistemele de custodie pentru sursele de fibre.

Dragi cititori şi prieteni Greenly, nici nu ştiţi ce întrebări şi răspunsuri interesante şi provocatoare vor urma în partea a doua a acestui articol! Vă rugăm să fiţi „pe recepţie” şi să ne urmăriţi!

Până săptămâna viitoare, nu uitaţi sa accesaţi link-urile inserate în textul articolului, dar si site-ul oficial UPM: www.upm.com

Pe curând!

Surse foto:

http://insider.kyamk.fi/issues/v1305/article2.html

http://www.caneloproject.com/forests-forests-mushrooms-mushrooms-and-the-sea/

http://hikinginfinland.com/2012/08/hif-photo-contest-winners.html