În primul rând ar trebui să ne putem următoarea întrebare: cum poate fi categorisit un oraș drept unul “sănătos”?

Sunt mai multe criterii dar cele mai importante țin foarte mult de infrastructura de transport, de sistemul sanitar, de accesul și calitatea spațiilor verzi și de legi bine puse la punct.

Pentru aceasta a fost alcătuit un top 5 al orașelor care îndeplinesc, printre altele, criteriile de mai sus. Acestea sunt:

Monaco: este situat pe coasta mediteraneană, la 18 km est de Nisa, pe Coasta de Azur. Orașul se întinde pe  doar 2 kmp și din cauza aceasta densitatea populației este cea mai mare de pe glob. Însă cum ar putea acest oraș să fie considerat unul în care poți avea un trai sănătos? E bine de știut faptul că Monaco este o monarhie constituțională iar principala sursă de venit o reprezintă turismul, adică o ramură economică ce nu poluează mult. Principalul avantaj al orașului este acela că majoritatea oamenilor sunt bogați :) și au acces la cele mai bune sisteme de educație, de sănătate și își pot permite un trai bun. Nu degeaba sistemul sanitar din Monaco este situat pe a 13 treaptă din sistemul sanitar mondial.

Monaco

Următorul oraș care întrunește criteriile este Pert-ul din Australia. Se bazează în principal pe 5 criterii: sistem sanitar, siguranță, infrastructură, educație și mediu. Oamenii din oraș obișnuiesc să aibă o alimentație sănătoasă, un mod de gândire relaxat și pozitiv și nu în ultimul rând pun accent și investesc mult în sistemul medical. Dețin multe piste de bicicliști și practică diverse sporturi în aer liber. Clima plăcută din zonă favorizează acest lucru și chiar s-a format o lege “nescrisă” care încurajează ieșitul în aer liber și practicarea unor sporturi diverse.

Perth

Copenhaga: capitala Danemarcei este cunoscută pentru faptul că toți locuitorii orașului folosesc bicicleta drept mijloc de transport, fiind construite astfel aproximativ 400km de piste. Guvernul Danemarcei a luat câteva mășuri de combatere a emisiei de CO2 în atmosferă, încă din 2005, iar până în prezent nivelul gazelor cu efect de seră au scăzut cu până la 20% și plănuiesc ca până în 2025 orașul să fie 100% eliberat de emisiile de carbon.

Copenhaga

Singapore, orașul-stat, are cea mai scăzută rată de mortalitate din lume și cea mai mare speranță de viață: 84.04 ani, drept pentru care se situează pe locul 4 în clasamentul CIA World Factbook. Sistemul sanitar din Singapore este bine organizat iar orașul în sine este unul foarte curat deoarece au fost aplicate legi stricte, cum ar fi interzicerea aruncării gunoiului pe jos. Infrastructura de transport a fost foarte bine gândită și a reușit să fluidizeze traficul intens. De asemenea în cuprinsul orașului sunt numeroase spații verzi precum grădini,parcuri și se pot efectua trasee montane prin jurul insulei.

Singapore

Ultimul din listă, dar nu cel din urmă este Tokyo, un oraș cu cea mai bună infrastructură de transport din lume ce facilitează tranzitul a peste 3 milioane de locuitori zilnic! De asemenea nivelul emisiilor de dioxid de carbon sunt mult mai mici în comparație cu celelalte țări asiatice (4,82 tone/cap locuitor față de 10.8 tone/cap locuitor din Beijing). Cu toate că reactorul de la Fukushima a periclitat viețile oamenilor acum câțiva ani, în prezent nivelul de radiații este unul ce nu ar trebui să îngrijoreze pe nimeni. Cea mai mare speranță de viață din lume aici o întâlnim datorită sistemului sanitar si a culturii deosebite: igienă strictă, alimentație bogată în orez pește și legume.

Tokyo

Și totuși rămâne  pusă întrebarea: oare în cât timp un oraș din România va putea ajunge la nivelul orașelor din topul de mai sus?

Referințe:

Itanas.com, deviantart, wperegoy, discovercorporatetravel, tumblr, watchfit, zazzle.

Managementul deșeurilor este primul care îți sare în ochi când te plimbi printr-un oraș, încercând să vezi ce aspecte sunt altfel decât acasă. Și da, e clar, mai toate orașele civilizate au pubele de colectare selectivă (deși nu toți le folosesc eficient). Dar acest articol nu este despre managementul deșeurilor reciclabile, ci despre cele… nereciclabile!

Nu multă lume s-ar gândi să inițieze o campanie anti-mizerie, dedicată deșeurilor scârboase, după cum veți vedea mai departe, însă autoritățile din Lausanne sunt extrem de creative! Și-au pus următoarea problemă: ok, să zicem că oamenii folosesc, mai mult sau mai puțin corespunzător, pubelele pt colectare selectivă. Dar ce ne facem cu micile gunoaie care, dacă ajung multe, nu mai sunt așa de mici? Cum ar fi:

-          Chiștocurile de țigară (și comportamentul bine înrădăcinat de a le arunca pe jos, că sunt mici și nu se observă).

-          Guma de mestecat mestecată (și ea la fel de mică, dar a naibii de răutăcioasă când o iei pe talpă).

-          C*ca de câine (am folosit un cuvant ne-științific? Imi cer scuze, dar tot caca rămâne, mai ales când ești nervos că l-ai călcat și nu ești dispus să joci la lotto). Multă lume se supără -pe bună dreptate- pe posesorii de câini, care se așteaptă ca mizeria lăsată în urmă pe stradă să se evapore în mod magic- de parcă ar vrea cineva să respire astfel de vapori!

-          Deșeurile lichide: o înghețată topită, sau o cutie de cola neterminată, care devine zemoasă când nu vrei să o mai ții, sau paiul picurând al ex-cafelei de dimineață.

-          Cioburile de sticlă- nu sunt la fel de scârboase ca cele menționate mai sus, dar sunt periculoase dacă ajung pe jos.

Cu alte cuvinte, mesajul este că (mai ales) deșeurile acestea NU AU CE CĂUTA PE JOS! Punct. Deci, vi se par scârboase? Nicio problemă, există trei monstruleți simpatici care adoră să se hrănească cu ele, ajutându-te să lași în urmă o curățenie monstru!

Vi-i prezint pe Slurpon, Glouton și Cyclon! Locuitorii din Lausanne sunt încurajați să îi hrănească!

Nourrissez les poubelles! Lausanne

Cum? Introducând gunoaiele în pubelele cu gură pofticioasă!

Sursă foto: http://lausanne.ch/

Sursă foto: http://lausanne.ch/

Alte aspecte care mi-au plăcut la această campanie, în afară de creativitate:

-          Calitatea site-ului (care conține toate detaliile pe care vrei să le știi ca cetățean, inclusiv prezentarea materialelor grafice- afișele și pliantele pot fi descărcate!)

-          Calitatea materialelor publicitare: m-am întâlnit cu voluntarii Slurp și am primit un pliant extrem de haios, a cărui copertă se poate detașa și transforma în vedere!

-          Eficiența cu care sunt amplasate pubelele-monstru (în apropierea punctelor comerciale cu mâncare, în locurile de plimbare, de fapt peste tot unde e nevoie).

Cu siguranță că mi-ar plăcea să-i văd pe acești monștri în București, să îi hrănim cum se cuvine cu deșeurile sârboase care le plac lor și ne displac nouă atât de tare…

Felicitări, Lausanne!
Vă invit să citiți mai multe pe site-ul orașului :

http://www.lausanne.ch/en/agenda-actualites/campagne-nourrissez-les-poubelles.html

http://www.lausanne.ch/en/agenda-actualites/campagne-nourrissez-les-poubelles/le-littering.html

Acoperişul verde din plante de sedum (https://www.facebook.com/popasul.verde).

În oraş, un acoperiş vegetal constituie un refugiu suplimentar pentru numeroase insecte şi păsări. Dar nu este nici pe departe singurul avantaj! Acoperişul reţine o bună parte din apele de ploaie. Acesta îmbunătăţeşte calitatea aerului ambiental. Un astfel de acoperiş protejează clădirea împotriva diferenţelor importante de temperatură şi chiar asigură o anumită izolaţie acustică.

Acoperis verde realizat din panouri prefabricate cu plante suculente (http://greenroofromania.blogspot.ro/2010/11/imagini-acoperis-verde-green-roofs.html)

Plantele sunt alese în funcţie de tipul acoperişului (trebuie să fie plat sau uşor înclinat!), greutatea pe care o poate suporta şi timpul pe care îl puteţi acorda acestei vegetaţii (muşchii, plantele roditoare şi gramineele necesită doar o îngrijire anuală). Pentru un rezultat optim, adresaţi-vă unei firme specializate!

Sursă informații: 52 de sfaturi pentru biodiversitate – Comisia Europeană/Direcția Generală pentru Mediu

Surse foto: https://www.facebook.com/popasul.verde (citiţi şi vizionaţi toate postările de pe această pagină!!)

http://greenroofromania.blogspot.ro/2010/11/imagini-acoperis-verde-green-roofs.html (idem!!)

http://www.celsias.com/article/student-designers-challenged-make-cities-more-resi/

http://switchboard.nrdc.org/blogs/kbenfield/nrdc_cnu_launch_potentially_hi.html

http://kwarearealestate.wordpress.com/tag/green-roof/

http://ngm.nationalgeographic.com/2009/05/green-roofs/klinkenborg-text

Sursa video: http://www.youtube.com/watch?v=AOHRW0vNec8

În mod uimitor, biotopurile pot fi foarte diversificate în oraş: în grădini publice, grădini private, heleşteie, parcuri, păduri, pe străzi şi bulevarde cu arbori, terenuri libere, pârloage, în jurul căilor ferate, pe malurile pârâiaşelor… şi să nu mai vorbim despre acoperişuri şi terase, faţade şi balcoane pline cu flori. Chiar şi micile fisuri din jurul trotuarelor, de la baza clădirilor sau de pe ziduri sunt colonizate de o multitudine de plante sălbatice!

Dar această biodiversitate este vulnerabilă: nu rezistă în faţa betonierelor şi a cilindrilor compresori…

PS: Vă invit să urmăriţi un scurt film interesant, ce durează doar 5 minute…”Acţiunea” se petrece la Paris. Mă întreb cât ar rezista „rezultatele” unui asemenea proiect în Bucureşti :(…

Sursa informații: 52 de sfaturi pentru biodiversitate – Comisia Europeană/Direcția Generală pentru Mediu

Surse foto: http://etat.geneve.ch/dt/nature/nature_ville-274-3847.html

http://blog.veosearch.com/post/2010-annee-internationale-de-la-biodiversite_370

Sursa film: http://www.youtube.com/watch?v=uB8_KkrsK9s

Ce este European Green Capital Award?

Premiul de Capitală Verde a Europei reprezintă o iniţiativă a Comisiei Europene pentru a recunoaşte şi promova eforturile autorităţilor locale în ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului înconjurător. Criteriile în alegerea unei Capitale Verzi sunt următoarele:

• A obţinut în mod susţinut diverse standarde de mediu;
• Are scopuri bine puse la punct în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea mediului;
• Poate servi drept model pentru a inspira şi a promova bunele practici în alte oraşe europene.

Oraşele alese până acum au fost Stockholm (2010), Hamburg (2011), Vitoria – Gasteiz (2012), iar Copenhaga este deţinătoarea titlului pentru anul 2014.  Anul acesta, Nantes (Franţa) a fost ales drept Capitala Verde a Europei.

De ce Nantes?

Un oraş în mare parte industrial în trecut, Nantes a trebuit să se reinventeze – economic, dar nu numai –  după închiderea şantierelor navale în 1987. Schimbările urbanistice care au mers mana în mână cu cele sociale au reuşit să transforme oraşul într-un centru urban inedit, în care cultura şi arta au luat locul halelor de producţie şi a şantierelor navale, în care mediul natural (sau, mai corect spus, cu aspect natural) este la loc de cinste, în care binele social este pus mai presus de orice altă politică. În 2004, Nantes a fost prezentat drept „cel mai agreabil oraş din Europa” de către revista Time, pentru spaţiile verzi şi cursurile de apă existente aici.

În Nantes, fiecare locuitor trăieşte la mai puţin de 300 m de un spaţiu verde. Oraşul are 100 de parcuri şi grădini care acoperă cca 215 hectare, ceea ce reprezinta, împreună cu grădinile private, 5% din suprafaţa oraşului. În 2006, în oraş existau 100.000 de arbori, dintre care 20.000 sub formă de aliniamente stradale.

Spaţiile naturale sunt şi ele prezente: de altfel, Nantes are, pe teritoriul său, singura zonă Natura 2000 care se afla într-un spaţiu urban. Este vorba despre „Mica Amazonie” sau, aşa cum este cunoscută oficial, Zona umedă Malakoff, un adevărat refugiu pentru nenumărate specii de păsări, dar şi alte animale.

În ceea ce priveşte transportul, trebuie menţionat faptul că aglomerarea urbana poseda o reţea de piste ciclabile de aproape 400 km lungime. De asemenea, oraşul este legat de traseul european EuroVelo 6, cea mai faimoasă ruta ciclabila europeană, lungă de 3653 km, care leagă Nantes de Bucureşti, respectiv St Nazare de Constanta (o informaţie utilă pasionaţilor de biciclete şi de călătorii – probabil neapărat în această ordine).

Meritã vizitat! Dar…nu mã credeti pe cuvânt. Sã lãsãm imaginile sã vorbeascã.

Surse info : http://www.nantesgreencapital.fr/fr/vivre-a-nantes/la-ville-et-la-campagne, http://fr.wikipedia.org/wiki/Nantes, www.nantes.fr, http://www.nantesmetropole.fr/,

Oamenii sunt politicoși, rețeaua de transport în comun este foarte bine pusă la punct, viața eco este promovată peste tot, centrul istoric este extraordinar pus în valoare, verdele își face loc peste tot, iar Parlamentul European prezintă o promenadă de poveste.

Bravo, Strasbourg! Te-am văzut, mi-ai plăcut, rămâne să te cunosc mai bine în viitor!?:)

De ce „Aşa, da!” ? Iată câteva motive obiective, într-o ordine aleatorie:

1. Bulevarde şi străzi largi şi curate, spaţii verzi îngrijite şi respectate!

2. Numeroase spaţii pietonale!

3. Educaţie pentru ştiinţă în centrul oraşului!

4. Educaţie pentru mediu în centrul oraşului!

5. Arhitectură veche, conservată şi respectată!

6. Utilizarea cu ingeniozitate a unor obiecte vechi, teoretic nefolositoare. Exemplu: Clubul de noapte Szimpla Kertmozi, Magazinul Philanthia.

7. Trafic fluidizat, aer respirabil.

Concluzia? Aşa, da, pentru Budapesta!

Fotografii realizate de Manuel Drugulescu şi Valentina Mănoiu

Intr-un parc exista neaparat banci, locuri de joaca pentru copii, ba chiar fantani arteziene, sculpturi, statui; de asemenea, peisajul  poate fi „imbogatit” de existenta unui „mini” lac sau a unei ape – de cele mai multe ori statatoare.

Insa cel mai important, parcul ne intampina cu diferite specii de arbori si arbusti ornamentali, plante si flori variate, pasari si animalute rozatoare (de regula), ce au menirea sa te relaxeze numai admirandu-le sau pur si simplu fiind in preajma lor.

Elementele antropice, artificiale, ale unui parc sunt aleile pavate, stalpii de iluminat, cosurile de gunoi, bancile, fantanile, sau orice obiect realizat de mana omului. Dintre cele enumerate mai sus, consider ca elementul caruia trebuie sa i se dea cea mai mare atentie este cosul de gunoi, locul care trebuie „salutat” cum se cuvine de cei care se plimba in parc si au diferite activitati.

Degradarea unui parc incepe, in primul rand, tocmai prin neglijarea acestui element; „mai bine arunc pe jos, mi-e lene sa merg pana la cos”- cu o astfel de gandire incepe drama ecologica. Nu, sa nu-ti fie lene, pentru ca acest spatiu numit parc este „inima” orasului in care locuiesti, este locul de care te bucuri si trebuie respectat, pastrat, ingrijit.

Beneficiile aduse de „intalnirea” cu parcul sunt diferite:

-fabrica de oxigen urbana;

-loc de relaxare, socializare, plimbare, alergare;

-exemplu educativ pentru cei mici, carora li se pot tine „mini” lectii de botanica (ba chiar de zoologie); copacii, arbustii, iarba sunt lacasul a diferite specii de pasari, insecte, soparle, rozatoare, gandacei.

Cu alte cuvinte, respecta copacul din parc, ce-ti da umbra lui in zilele toride ale verii sau doar te linisteste prin sunetul crengilor sale sub adieri racoroase de toamna, respecta privelistea naturala a acestui spatiu verde, respecta natura urbana!

Articol realizat de Iulia Oanără

(Iulia Oanără a terminat in 2011 masterul „Managementul impactelor de mediu” – Specializarea Stiinta Mediului, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole din cadrul Universitatii Ovidius Constanta; in anul 2009, in cadrul aceleiasi facultati, a absolvit specializarea Geografie.)

Surse fotografii:

http://www.opiniatimisoarei.ro/wp-content/uploads/2011/07/parcul-rozelor-2.jpg

http://www.rezervatiinaturale.ro/article/11741/Parcul-din-Slanic-Moldova

http://www.coldwater.org/Content/Rec_Parks.html

Astazi, suntem pusi in fata unei noi abordari a acestei probleme, una mai adecvata: in primul rand, am constientizat necesitatea acuta de a avea plante si animale in orase, fiind in sfarsit recunoscute rolurile lor in echilibrarea lanturilor trofice la nivel local, in imbunatatirea calitatii mediului si in mentinerea unor circuite cat se poate de firesti in mediul respectiv. Asadar politicile de amenajare iau in considerare crearea de spatii verzi mai dezvoltate sau legarea parcurilor existente prin coridoare, permitand astfel deplasarea speciilor dintr-o parte in cealalta.

In al doilea rand, au ajuns in atentia actorilor implicati si alte genuri de beneficii pe care le putem avea de pe urma speciilor urbane – sau urbanizate: de exemplu, o problema importanta la nivel european este mentinerea sau reintroducerea albinelor in mediul urban. Numarul acestora a scazut cu 30 – 40% in Europa, doar in ultimii ani, in special din cauza utilizarii insecticidelor si a fertilizatorilor. Acestea au un rol deosebit de important in fertilizarea plantelor cu flori (cca. 4/5 din acestea sunt fertilizate cu ajutorul albinelor). De asemenea, analiza chimica a mierii produse de acestea poate indica depasiri ale anumitor poluanti atmosferici. Pentru a creste populatia de albine melifere, in mai multe orase europene au fost amplasati stupi. Crearea de parcuri si spatii verzi este deosebit de importanta, la fel si legarea acestora prin coridoare verzi. Astfel de masuri au fost luate in orase precum Nantes, Bruxelles sau Barcelona. De asemenea, trebuie limitata folosirea insecticidelor si a fertilizatorilor, precum si distrugerea florei spontane.

Plantele ruderale (buruienile) joaca roluri extrem de importante in ecosistemele urbane, reprezentand un prim pas catre instalarea speciilor de flora si fauna prezente local in mod natural. Cu alte cuvinte, pot ajuta la crearea unor mici rezervoare de biodiversitate in spatiile verzi urbane. Din pacate, multe parcuri zone inverzite sunt create fara a se tine cont de conditiile locale de mediu si nici de posibilitatea de a integra speciile respective in circuitele naturale existente acolo, motiv pentru care aceste plante (de multe ori exotice) nu reusesc sa se adapteze si mor rapid.

Cu toate acestea, in multe tari, printre care si Romania, marile spatii verzi urbane sunt create pe baza speciilor deja existente, fapt care nu doar permite o dezvoltare fireasca a diversitatii biologice, dar are si o eficienta mult mai mare din punct de vedere al costurilor.

Intr-un articol viitor vom afla mai multe despre cum poate fi pastrata sau adusa biodiversitatea in orase si despre multiplele roluri ale acesteia.