România traversează cea mai profundă transformare a pieței tutunului din istoria sa modernă. Tranziția de la fumul vizibil la aerosolul curat al produselor cu tutun încălzit (HTP) nu reduce impactul asupra ecosistemelor, ci îl complică. Substanțele persistente, deșeurile metalice și e-waste-ul bateriilor litiu-ion înlocuiesc silențios mucul clasic de celuloză, creând o criză de mediu invizibilă.

1. Context: Piața Tutunului în România

România se situează printre statele UE cu cea mai ridicată prevalență a fumatului – 30,7% din adulți în 2018 (GATS), cu estimări pentru 2024 de 26–30%. Diferența de gen rămâne accentuată: 40,4% la bărbați față de 21,7% la femei.

Un element critic este fenomenul de dual-use: ~68,3% din utilizatorii HTP nu au renunțat la țigara clasică, ci au adăugat-o în portofoliu, dublând expunerea la nicotină și generând simultan ambele tipuri de deșeuri (Fig. 1).

Figura 1. Consum țigări clasice vs stickuri

2. Criza Deșeurilor: Comparație Directă

Un utilizator IQOS care consumă un pachet de stick-uri pe zi generează ~7.300 unități de deșeuri compozite pe an, cu o masă totală de ~21,9 kg față de mucul clasic, mai mic, dar persistent chimic (Fig. 2).

Surse: Science of The Total Environment (2020); MDPI / IJERPH (2023); rapoarte PMI. 

Figura 2. Proiecție deșeuri țigări vs stickuri

3. PFAS și Riscul Toxicologic

PFAS Chimicalele Eterne: Ce înseamnă pentru Mediu

Substanțele per- și polifluoroalchilice (PFAS) detectate în stick-urile TEREA nu se degradează în condiții naturale și nu pot fi eliminate prin procesele standard de epurare a apei. Spre deosebire de chiștocul clasic, stick-urile HTP introduc un risc toxicologic calitativ nou în ecosisteme, soluri agricole, pânza freatică, cursuri de apă.

România cultivă tutun pe ~530 ha și este unul dintre primii doi exportatori mondiali de tutun procesat (1,37 mld. USD în 2024), ceea ce face ca persistența PFAS în solul agricol să fie o problemă de relevanță națională și europeană.

4. Cadrul Legislativ și Fiscal

Timp de aproape un deceniu, HTP-urile au operat în România printr-o lacună legislativă. Legea nr. 457/2004 nu anticipa tehnologia heat-not-burn, iar IQOS era promovat ca “accesoriu tehnologic”. Punctul de cotitură a venit în iulie 2024, prin Legea nr. 232/2024, care a interzis explicit publicitatea stradală și audiovizuală pentru produsele cu nicotină (sancțiuni: 2.000–40.000 EUR).

Pe plan fiscal, creșterea accizelor din august 2025 a fost de doar 2,25%, mult sub pragul de 10% sugerat de experții în economia sănătății. Un plan mai agresiv ar fi putut reduce prevalența cu 4% și preveni ~50.000 de decese premature pe termen lung.

5. Direcții Urgente de Acțiune

Direcții Urgente de Politică Publică

› Reclasificarea deșeurilor HTP ca deșeuri electronice periculoase și colectare separată obligatorie.

› Extinderea REP (Responsabilitate Extinsă a Producătorului) la toate componentele produselor cu nicotină, inclusiv dispozitivele electronice.

› Transparență chimică obligatorie: producătorii trebuie să declare prezența PFAS și a altor aditivi persistenți.

› Politică fiscală aliniată OMS: creșteri de accize >10% (față de 2,25% în 2025), care să reflecte costurile sociale și de mediu.

› Monitorizare națională PFAS: studii privind contaminarea solului și a ecosistemelor riverane în zone cu consum ridicat HTP.

Concluzie: Fără o infrastructură de colectare dedicată, fără o politică fiscală care să reflecte costurile sociale reale și fără transparență chimică totală, România riscă să înlocuiască o criză a fumului cu o criză a chimicalelor eterne și a deșeurilor metalice complexe. Drumul spre o generație cu dependențe reduse de nicotină trebuie pavat nu doar cu tehnologie, ci și cu responsabilitate de mediu.

Surse principale: GATS Romania 2018 (WHO); GSTHR 2024 (KAC); PMI Annual Reports 2018–2024; Blaues Kreuz / AT Schweiz, Raport HTP 2025; Science of The Total Environment (2020); Technavio (2024); Legea nr. 232/2024.

BIBLIOGRAFIE ȘI SURSE DE DATE

1. World Health Organization / CDC — Global Adult Tobacco Survey (GATS) Romania 2018. Geneva: WHO, 2019.
2. Knowledge Action Change (KAC) — Global State of Tobacco Harm Reduction (GSTHR) 2024. Londra: KAC, 2024.
3. American Cancer Society — The Tobacco Atlas, ediția 2023 & Romania Factsheet. tobaccoatlas.org.
4. Philip Morris International — Annual Report / Form 10-K, 2018–2024. pmi.com/investor-relations.
5. Blaues Kreuz / Addiction Switzerland (AT Schweiz) — Rapport sur les produits du tabac chauffé — analyse PFAS et glycidol. Septembrie 2025.
6. Eurobarometer 539/2024 — Atitudini ale europenilor față de tutun și produse conexe. Comisia Europeană, 2024.
7. Ministerul Finanțelor Publice Romania — Codul Fiscal, regim accize tutun, actualizat 2025. mfinante.gov.ro.
8. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) — Raport național privind mortalitatea atribuibilă fumatului. București: INSP, 2023.
9. Science of The Total Environment — Leaching of metals from heated tobacco product waste. Elsevier, 2020. doi:10.1016/j.scitotenv.
10. Technavio — Heated Tobacco Products Market Global Forecast 2024–2029. technavio.com, 2024.
11. University of Bath — Heated Tobacco Products: Global Market Shares and Brand Analysis. Bath, UK, 2024.
12. MDPI / International Journal of Environmental Research and Public Health — date privind deșeurile generate de produsele din tutun. 2023.

Notă metodologică grafice: Graficele de tendință reprezintă surse proprii, realizate în RStudio utilizând bibliotecile forecast, prophet și ggplot2, pe baza datelor reale extrase din GSTHR, PMI Annual Reports, Tobacco Atlas și rapoartele anuale BAT, JT, KT&G. Predicțiile (linii întrerupte) se bazează pe modele ARIMA și regresie logistică și reprezintă scenarii condiționate de menținerea tendințelor actuale, nu certitudini.

Au existat reportaje la televizor în America şi nu numai, fiind apoi preluate şi de români, despre cât de toxice sunt ţigările electronice. Bineînţeles că un fumător înrăit îmi va spune ca sunt mai nocive decât ţigările normale motivul fiind evident. La polul opus se află fumătorii care doresc să renunţe la ţigările normale cu nicotină şi vor susţine că ţigările electronice NU sunt nocive. Problema este destul de simplă. Există două mari tabere (excluse nefumătorilor care vor protesta împotriva ambelor tipuri de ţigări şi bravo lor): cele care vând ţigări normale şi cele care vând ţigări electronice (este un fapt binecunoscut că afacerile cu tutun şi mai nou cu “e-ţigări” sunt extrem de profitabile, atât pentru producători cât şi pentru comercianţi). La nivel global, unde bătălia pe interese se află pe o altă scară de oportunităţi, este mai uşor să închizi ochii, să te faci că nu vezi anumite produse care dăunează oamenilor, pentru că în fond şi la urma urmei suntem prea mulţi (oameni) care populăm planeta şi consumăm resursele din ce în ce mai puţine şi este „normal” ca o “selecţie naturală” să-şi facă treaba.

Problema cea mai gravă intervine atunci când TU, cel sau cea care citeşti acest articol, nu ştii cine are de fapt dreptate.

Ce este de fapt ţigara electronică?

În anul 2003, farmacistul chinez Hon Lik a creat un dispozitiv metalic care se aseamănă cu o ţigară tradiţională, dar care este alimentat cu baterii şi care nu scoate fum alb-albăstrui, ci vapori. Denumit „ţigara electronică“ sau „e-ţigara“, dispozitivul a fost introdus pe piaţă un an mai târziu, având un succes modic în rândul chinezilor. Prezentată drept o alternativă la fumatul tradiţional, ţigara electronică oferă consumatorului senzaţia fizică a fumatului clasic, în timp ce doze de nicotină sau de non-nicotină sunt inhalate şi eliminate sub formă de vapori.

Preţurile pot varia între 80 şi 200 lei în funcţie de componente şi design.

Din ce este alcătuită ţigara electronică?

Este compusă dintr-o baterie, un cartuş care conţine o substanţă ce, odată venită în contact cu o rezistenţă sau cu un vaporizator, produce vapori ce pot fi inhalaţi. La unul dintre capetele aşa-zisei ţigări, aprinderea este simulată de beculeţe LED, la capătul celălalt putând să fie fixat un soi de muştiuc.

Compoziţia unei ţigări electronice

Aceste ţigări sunt clasificate în categoria produselor electronice, inclusiv în România. Fiind promovate ca o alternativă sănătoasă la ţigările clasice, aceste dispozitive nu sunt supuse astfel unor reglementări clare privind siguranţa asupra organismului, cum sunt dispozitivele medicale, de exemplu. Tocmai acest aspect îi nelinişteşte pe medici, care se arată îngrijoraţi de compoziţia lichidului din ţigările electronice. Mai mult, compoziţia exactă nu este specificată pe etichetele produselor.

„Nu de fiecare dată este trecută cantitatea de nicotină, asta în primul rând, apoi, în al doilea rând, unele ţigări electronice conţin substanţe care intră şi în compoziţia ţigării obişnuite. Există producători care, la ora actuală, fac cunoscute aceste substanţe, iar alţii care nu fac asta. De aici şi aceste reţineri legate de utilizarea ţigării electronice şi ideea că efectele nocive trebuie să fie verificate prin studiu de lungă durată“, explică profesor doctor Florin Mihălţan, preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie (SRP).

Adevărul ascuns de pe etichete

Ţigările electronice pot să conţină o cantitate de nicotină care variază între 0 şi 18 mg, arome artificiale, extract de vanilie, propilenglicol, dietilenglicol, folosit în producerea antigelului, glicerol sau glicerină vegetală. Pe de altă parte, în lichid s-au mai descoperit nitrozamine, substanţe asociate cu cancerul, iar în urma unei analize efectuate de o echipă de cercetători italieni s-au mai găsit urme de metale grele precum plumb, arsenic sau crom. Inhalarea acestora poate provoca cancer la plămâni, tiroidă sau laringe, se arată în studiul efectuat de echipa de medici din Italia.

Pe marea majoritate a etichetelor am citit personal următoarele componente care sunt trecute la rubrica Base Ingredients: VEGETABLE GLYCERINE, PROPYLENE GLYCOL, VANILLA EXTRACT, LINALOOL. Dacă acestea sunt ingredientele de bază, care sunt celelalte?… Pe eticheta nu sunt menţionate…

Glicerina Vegetală: este un lichid secundar, obţinut prin prelucrarea plantelor, folosit în compoziţia multor produse (siropuri, produse farmaceutice, cosmetice), fiind considerat şi un aditiv alimentar. Glicerina vegetală e responsabilă de producerea “fumului” de către ţigara electronică. Cu cât cantitatea de glicerina din e-lichid e mai mare, cu atât se produc mai mulţi vapori. Acestea sunt informațiile de pe site-ul http://tigara-de-cluj.ro; este normal că nu incriminează unul dintre componente.

Glicerina e glicerol, adică CH2-OH-CH-OH-CH2-OH; nu există glicerină vegetală, probabil că mai pun ceva în ea şi o „lansează” ca fiind “vegetala”; nu este toxica pentru uz intern în doze mici (de ordinul gramelor).

Tot pe site-ul enunţat mai sus, un alt element prezentat este Propilen Glicolul: este un lichid incolor, insipid, umectant, cu bune proprietăţi bacteriostatice şi se poate conserva pentru mulţi ani. Propilen glicolul este un aditiv alimentar şi este folosit ca excipient pentru produsele farmaceutice pe bază de plante. Funcţia cea mai importantă a propilen glicolului este aceea că intensifică aroma prezentă în e-lichid dar este şi “producător” de vapori. În continuare, site-ul încearcă să ne convingă (în cele mai multe cazuri şi reuşeşte) că nici unul din componente nu este toxic şi de ce credeţi? Pentru că se mai află şi în alte produse de larg consum.

Propilen glicolul este o substanţă chimică a cărei prezenţă în e-lichidul ţigărilor electronice a fost mult contestată. Totuşi, după o simpla căutare pe wikipedia.org, se constatată că această substanţă este intens folosită pentru: produse farmaceutice (de remarcat aici diazepam-ul), produse de patiserie (folosit ca solvent pentru coloranţi alimentari), industria produselor cosmetice etc. Utilizarea pe termen lung are risc de toxicitate scăzut. Oricum, acum se poate utiliza e-lichidul având la bază ori propilenglicolul (PG) ori glicerina vegetală (VG).

Ca licenţiată în domeniul „Ştiinţa mediului”, pot afirma cu tărie că de cele mai multe ori numeroase produse farmaceutice au un efect mai mult dăunător decât cel dorit, aşa că faptul că această substanţă există şi în produse farmaceutice nu reprezintă un „plus”, în special atunci când substanţa în cauză se găseşte în medicamentele eliberate pe bază de prescripţie medicală. Oare de ce? :) De asemenea, toxice pentru organismul uman dar şi pentru mediul înconjurător sunt şi produsele cosmetice, spre exemplu cele care conţin freon (deodorantele) sau cele care conţin săruri de Al (sunt cancerigene), însă de cele mai multe ori populaţia este informată despre aceste lucruri mult prea târziu, în principal din interese economice. Produsele de patiserie reprezintă un alt exemplu eronat de produs “sănătos”, consumat de o mulţime de oameni, deoarece pe lângă faptul că afectează aspectul fizic (îngraşă) sunt pregătite folosind uleiuri rafinate, dublu rafinate şi margarină, cel din urmă fiind extrem de cancerigen, iar primele două prezentând pericol atunci când se foloseşte „reţeta” marilor lanţuri de fast-food-uri (gătirea în acelaşi ulei).

Linaloolul este folosit în insecticidele utilizate împotriva puricilor şi gândacilor de bucătărie (http://en.wikipedia.org/wiki/Linalool).

Nu vă lăsaţi păcăliţi de faptul că anumite elemente din ţigările electronice se găsesc în alte produse de consum sau în plante. Există plante otrăvitoare, toxice, care dau dependenţă etc.

În concluzie: vă lăsaţi “aburiţi” de aceste produse?

Surse foto şi informaţii: 

http://www.20minutes.fr/societe/1163473-20130528-cigarette-electronique-est-elle-nocive

http://sciencesetavenir.nouvelobs.com/sante/20130528.OBS0965/dangereuse-la-cigarette-electronique.html

http://adevarul.ro/sanatate/medicina/foto-Tigara-electronica-moft-medicamentn-1_51d18cc0c7b855ff56ec5c49/index.html

http://tigara-de-cluj.ro/ro/content/6-tigara-clasica-si-tigara-electronica http://en.wikipedia.org/wiki/Linalool

Articol realizat de Alexandra Vieru, licenţiată în Ştiinţa mediului, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti

În sezonul rece, intoxicațiile cu monoxid de carbon provoacă zeci de decese în București. Acest gaz fără culoare, fără miros și fără gust se poate acumula în concentrații mari în spațiile închise, fără să sesizăm prezența lui. Odată pătruns în organism, monoxidul de carbon împiedică oxigenul să mai ajungă la țesuturi. Simptomele intoxicației depind în special de rezistența fiecărei persoane în parte, pentru că unele persoane pot avea reacții mai severe decât altele în urma expunerii la aceeași cantitate de monoxid de carbon. Complicațiile intoxicației cu monoxid de carbon pot apărea chiar dacă persoana supraviețuiește acesteia. Indiferent de severitatea intoxicației cu monoxid de carbon, din cauza hipoxiei (lipsei oxigenului) cerebrale, pot să apară complicații în timp: pierderi de memorie, crize de tip epileptic, modificări de personalitate și altele. De obicei, intoxicațiile cu monoxid de carbon nu provin de la centralele cu gaz, ci în special de la sobele și instalațiile improvizate pentru încălzirea locuinței.

Pulberile în suspensie, PM10 (cu diametrul mai mic de 10 micrometri) și PM2,5 (cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri), care reprezintă, de fapt, forme de „praf”, diferența fiind făcută doar de mărimea particulelor, sunt un alt poluant al aerului în spațiile închise ale Bucureștiului.

Țigara este una dintre principalele surse de poluare a aerului, în spațiile închise ale orașului. Consumul de tutun a fost unul moderat până la începutul celui de al doilea război mondial, dar a crescut drastic după 1945. Gudronul e scris întotdeauna primul, și nu întâmplător. Nicotina se absoarbe în câteva secunde, tragem fumul, intră în plămâni, activează endorfinele, creează “senzația de fericire”, vine și trece, se resoarbe. Gudronul, în schimb, rămâne. Se adună miligram cu miligram, țigară cu țigară  se prelinge pe mucoasele interne și nu se elimină niciodată complet.

Gudronul este, de fapt, un termen general folosit pentru mai multe particule, ce rezultă din fumul de țigară. Particulele conțin substanțe chimice, precum oxizi de nitrogen (NOx), acid cianhidric (HCN),  dioxid de carbon (CO2) și monoxid de carbon (CO). Gudronul are gust neplăcut, pătează dinții, unghiile și atacă țesuturile plămânilor. Gudronul conține, de asemenea, benzopiren, o hidrocarbură puternic cancerigenă. Plămânii au niște “perișori” (cili), care ajută la “curățarea” lor, prin îndepărtarea substanțelor străine care ajung acolo. Acidul cianhidric împiedică derularea procesului de curățare a plămânilor. Fumul de țigară conține metale periculoase, printre care se află arsen, cadmiu și plumb.  Aceste metale au, de asemenea, efect cancerigen asupra organismului.

Nicotina ajunge direct la creier, imediat după primul fum de țigară inhalat. Odată ajunsă în creier, nicotina stimulează secreția de endorfine, substanțele care sunt sursa plăcerii. În foarte puține cazuri, în privința fumatului, se vorbește despre o dependență fizică; în marea majoritate a cazurilor, fumatul este doar rezultatul unei dependențe psihice. Efectele pe termen lung sunt bolile cardiovasculare, creșterea tensiunii arteriale, creșterea colesterolului, provocarea congestiilor cerebrale și a trombozelor vasculare.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, anual, pe glob, mor în medie 600.000 de oameni din cauza fumatului pasiv, o treime fiind copii, expuși fumului de țigară acasă. În București, în ultimii 25 de ani, numărul persoanelor decedate în urma cancerului pulmonar (boală provocată de fumat) s-a triplat.

Surse informații : http://www.calitateaer.ro/parametri.php ; http://www.sanatateplus.ro/downloads/amg1_curs4.pdf ; http://dezvoltare.md/articles/aerisirea-in-casa-prevenirea-aparitiei-mucegaiului/ ; http://www.ecopolis.org.ro/studii/calitatea-aerului-in-bucuresti-efecte-asupra-sanatatii  ; http://www.evz.ro/detalii/stiri/cocktailul-din-gudron-50-de-ml-de-otravuri-in-stare-pura-955381.html ; http://nicoshop.ro/Blog/ce-este-nicotina-si-care-sunt-efectele-ei/ ; http://www.ziare.com/articole/cauze+deces+fumat

Surse foto : http://eclujeanul.ro/wp-content/uploads/2012/09/mucuri-tigari.jpg ; http://sanatate.ele.ro/images/poze/flacara1_mare.jpg ; http://www.usiinterior.ro/wp-content/uploads/fereastra-deschisa-asigura-ventilarea.jpg