Sursa: http://www.academia.edu/16011195/Ghid_geo-ecologic_Lacul_Rosu

Lacu Roșu reprezintă un peisaj misterios, despre care se spun legende. Iată ce spune prima dintre ele:

Cândva trăia în Lazarea o fată de o frumuseţe rar întâlnită, cum vorba aceea doar noi românii avem, pe nume Estera. Într-o zi aceasta s-a hotărât să meargă la târg, la Gheorgheni. Acolo, fata a întâlnit un flăcău voinic, care, spun bătrânii, se lua la trântă şi cu ursul. Cum s-au văzut, cei doi s-au şi îndrăgostit, flăcăul rugând fata să-i fie mireasă. Însă nunta lor nu s-a mai ținut, căci flăcăul a fost luat în armată. Fata l-a aşteptat multă vreme, mergând pe înserate cu ulciorul la izvor, unde stătea ore în şir, nădăjduind că alesul inimii sale se va întoarce. Era atât de tristă, încât la auzul cântecului ei se înduioşau şi munţii. Astfel, într-o duminică, trecând pe acolo, Estera a fost văzută de un tâlhar, care s-a repezit la ea și a ridicat-o în şa, zburând cu ea ca vântul spre Suhardul Mic, între stâncile cu o mie de feţe, unde acesta se ascundea. Tâlharul i-a promis fetei tot aurul şi toate bogăţiile din lume, sperând că ea îl va îndrăgi, dar fetei nu îi trebuia nimic. După o vreme, şi-a pierdut răbdarea şi a încercat să o ia în căsătorie împotriva voinței ei. Estera a strigat către munţi, cerându-le ajutorul. Stâncile cuprinse de strigătele îndurerate au răspuns cu tunete şi s-a pornit o ploaie torenţială, măturând tot ce întâlnea în cale. Acolo au rămas, sub fărâmăturile stâncilor, fata şi tâlharul. Şi apoi s-au adunat acolo apele munţilor, formând Lacul Roşu (Ucigaşul).

A doua legendă spune că pe pajiştea dintre versanţii munţilor a fost o stână. Ciobanii, văzând că se apropie furtuna, au încercat să se refugieze, dar Muntele Ucigaş, dărâmându-se, i-a îngropat împreună cu oile lor, formând astfel Lacul Roşu.

Din păcate, există surse de poluare care deranjează liniștea acestui lac frumos, legendar.

Principale probleme sunt generate de lipsa sistemului centralizat de canalizare menajeră și de epurare a apelor uzate rezultate pe teritoriul stațiunii Lacu Roșu. În zonă se află 222 pensiuni, 191 case de oaspeți, 115 cabane, 44 hoteluri, 20 apartamente, 17 vile, 6 case de vacanță, 3 campinguri, 2 hosteluri și 2 moteluri.

Sursa: http://www.nlcafe.hu/szabadido/20081112/5_kihagyhatatlan_latnivalo_erdelyben/

Calitatea apei este afectată și din cauza turismului neecologic și necorespunzător din zona limitrofă lacului. Lipesc parcările amenajate dotate cu WC-uri publice și cu recipiente corespunzătoare pentru colectarea deșeurilor și așa mai departe. Astfel, Lacul Roşu este ameninţat de turiştii care aruncă gunoaiele la întâmplare. Totodată, zona este afectată și de tăierile ilegale de păduri.

Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului hidrografic, furnizând informații pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendinței de variație pe termen lung a resurselor de apă, inclusiv datorită impactului activităților antropice.

Lacul Roșu face parte din bazinul hidrografic Siret.

La nivelul spațiului hidrografic Siret, rețeaua pentru monitoringul de supraveghere se realizeză prin 2 secțiuni în cazul corpurilor de apă reprezentate de lacuri naturale și prin 33 secțiuni în cazul corpurilor de apă reprezentate de lacuri de acumulare.

Rețeaua pentru monitoringul operațional la lacuri în cadrul spațiului hidografic Siret este alcătuită dintr-un număr de 0 secțiuni în cazul corpurilor de apă lacuri naturale și prin 32 secțiuni în cazul corpurilor de apă lacuri de acumulare.

Din punct de vedere al calității apei prezintă condiții fizico-chimice specifice clasei I de calitate conform Ordinului nr. 1146/2002 al Ministerul apelor și Protecției Mediului, cu excepția azotiților la care se observă depășiri ușoare față de această clasă, încădrându-se în clasa a II-a de calitate la  punctul de prelevare coada lac pârâul Suhard și mijlocul lacului, ceea ce înseamnă că apa lacului corespunde condiției de calitate pentru protecția ecosistemelor acvatice. Însa la coada lac, la vârsarea pârâului Oii, valorile CBO₅, s-au încadrat în clasa a III-a de calitate, ceea ce reflectă și existența unei influențe antropice asupra calității apei.

Clasa de calitate - Starea ecologică

I                       foarte bună ( f. b.)

II                      bună ( b)

III                     moderată (m)

IV                    proastă ( p )

V                    proastă ( f.p.)

Din punct de vedere al elementelor biologice, evaluarea lacului Roşu a fost efectuată pe baza datelor de macronevertebrate bentice şi fitoplancton, date care au încadrat apa lacului în starea bună.

Elementele fizico-chimice suport au înregistrat următoarele valori medii:

- fosfor total: 0.01 mg/l, valoare caracteristică pentru starea bună;

- oxigen dizolvat: 9,5 mg/l, valoare caracteristică pentru starea bună.

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Roşu s-a încadrat în starea bună.

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în starea foarte bună.

Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa Lacului Roşu în starea ecologica bună.

Pentru conservarea lor însă, este necesară controlarea turismului, atât în zonele terestre în jurul lacului, cât și a turismului cu bărci. Ar trebui să se țină cont de următoarele aspect: bărcile să nu se deplaseze în afara zonelor desemnate, turiștii să nu arunce deșeuri în apă și să nu colecteze plante sau animale din apă și din împrejurimile lacului.

Este necesară și controlarea complexurilor turistice, a pensiunilor, hotelurilor, vilelor, teraselor, apropiate de Lacul Roșu, ca acestea să nu deverseze ape menajere şi alte substanțe de natură poluantă în apă sau în sol, deoarece acestea pot contribui la eutrofizarea artificială a apei lacului. De asemenea, este necesară interzicerea realizării de construcţii la mai puţin de 50 m de limita acestui habitat.

Autor: Szasz Eniko, Facultatea de Geografie (Universitatea din București), specializarea Meteorologie- Hidrologie, anul III

Bibliografie:

Google, un nombre d’organisations écologiques et plusieurs gouvernements ont présenté cette semaine une base de données très sophistiquée, réalisée spécifiquement pour analyser le procès de déforestation au niveau global, dans l’espoir d’intensifier la lutte contre un des facteurs les plus importants qui cause le réchauffement climatique.

Le site  www.globalforestwatch.org suivra la disparition des arbres dans tout le monde, grâce aux images d’haute résolution, fréquemment actualisées. Les informations, qui s’adressent aux facteurs de décision du monde politique et aussi aux entreprises qui souhaitent d’acheter les terrains affectés par la déforestation, peuvent être consultées gratuitement. 

La Terre a perdu 2,3 millions de kilomètres carrés de foret entre 2000 et 2012, selon les informations découvertes par Google et l’Université Maryland des Etats Unis.

globalforestwatch.org

La difficulté dans le procès d’obtenir les renseignements n’a pas été la manque de volonté de la part des états, ni la manque des lois pour contrôler la déforestation. ,,Le problème principal était l’absence des moyens pour déterminer avec certitude ce qui se passe en réalité’’, nous a dit Andrew Steer, directeur général de l’Institut Mondial pour les Ressources (World Ressource Institute), qui a joué un rôle important dans la création de cette base de données.

,,Malgré les lois correctes adoptées par le gouvernement indonésien pour protéger les forets, en réalité, c’était très difficile de savoir ce qui se passe vraiment sur le terrain’’, disait Mr. Steer devant les journalistes présents à l’inauguration du projet, au siège de Global Forest Watch, en Washington.  

Toute personne peut consulter en-ligne cette carte pour apprendre, par exemple, quelles sont les forets protégées ou les entreprises qui achètent l’huile de palmier provenant des exploitations illégales. 

Global Forest Watch, Romania

La déforestation joue un rôle essentiel dans le phénomène du réchauffement climatique au niveau global, et les forets, qui occupent 1/3 de la surface de notre planète, représentent une sorte de piège pour le carbone, en l’empêchant d’arriver dans l’atmosphère. 

Pour obtenir cette base de données, Google a compilé millions d’images satellitaires réalisées pendant les derniers 40 ans par l’Institut Américain de Géologie. 

Rebecca Moore, ingénieur qui travaille pour Google, nous a expliqué la principale difficulté du projet, qui était ,,d’administrer toute cette quantité de données’’ à un niveau de détail qui est en même temps pertinent et utile. Pour arriver à ce résultat, Google a employé la technologie cloud. La Norvège, La Grande Bretagne et les Etats Uni ont participé aussi à l’implémentation de ce projet. 

John Kerry, Secrétaire d’Etat des Etats Unis, a déclaré à Jakarta que le réchauffement climatique est ,,une des plus grandes armes de destruction en masse’’, et il a encouragé la communauté internationale de lutter plus fortement et avec plus d’efficacité contre ce phénomène.    

Global Forest Watch, Roumanie.  
Rose: déforestations
Bleu: reforestations

Global Forest Watch TImeline

Le service Global Forest Watch peut être visité à l’adresse http://www.globalforestwatch.org/. Dans la cassette SEARCH, vous introduisez la région que vous voulez étudier (par. ex. la Roumanie). Puis, vous cliquez sur PLAY pour observer la dynamique des forets entre 2000 et 2013.

Global Forest Watch Timeline

Source: Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/observatorul-despaduririlor/

Article écrit par Ioana Stoicescu et traduit par Mihail Andreas Mitoșeriu.

Site-ul, www.globalforestwatch.org, va urmări dispariția copacilor pe plan mondial cu ajutorul unor imagini de înaltă rezoluție, cu actualizări frecvente. Informațiile, care se adresează factorilor de decizie politici, dar și companiilor care doresc să cumpere terenurile apărute după despăduriri, pot fi consultate în mod gratuit.

globalforestwatch.org

Terra a pierdut nu mai puțin de 2,3 milioane de kilometri pătrați de păduri intre 2000 și 2012, potrivit informațiilor reunite de Google și Universitatea Maryland din Statele Unite.

“Problema pentru a colecta aceste cifre nu a fost lipsa de bunavoință a țărilor, nici măcar absența legilor pentru a reglementa despăduririle. Problema a constat mai ales în absența mijloacelor pentru a verifica ceea ce se petrece exact”, a explicat Andrew Steer, director general al World Resources Institute, care a jucat un rol important în crearea acestei baze de date.

“Deși președintele indonezian a adoptat legi bune pentru protejarea pădurilor, în realitate, a fost foarte dificil pentru el să afle exact ceea ce se petrecea în timp real”, a explicat el în fața jurnalistilor prezenți, înainte de prezentarea acestui proiect, la Global Forest Watch din Washington.

Oricine poate să consulte online aceasta hartă care delimitează pădurile protejate sau să vadă numele companiilor care cumpără ulei de palmier provenind din exploatările forestiere ilegale.

Despădurirea joacă un rol capital pentru fenomenul de încălzire globală, iar pădurile, care ocupă o treime din suprafața planetei, functioneaza ca niste “puțuri de carbon”, asimilând acest gaz care, făra ele, ar ajunge în atmosferă.

Pentru a alcătui această bază de date, Google a compilat milioane de imagini din satelit realizate în peste 40 de ani de Institutul american de geologie.

Rebecca Moore, inginer la Google, a explicat că principala dificultate a constat în “a administra această masă de date” la un nivel de detaliere care poate fi pertinent și util. Pentru a face acest lucru, Google a utilizat tehnologia “cloud”.
Norvegia, Marea Britanie și Statele Unite au participat și ele la implementarea acestui proiect.

John Kerry, secretarul de Stat american, a declarat duminică, la Jakarta, că încălzirea globală este “una dintre cele mai mari arme de distrugere în masă”, îndemnând comunitatea internațională să depună eforturi mai mari pentru a lupta eficient contra acestui fenomen.

Global Forest Watch, Romania.
Roz: despăduriri
Albastru: împăduriri

Serviciul Global Forest Watch poate fi accesat AICI. În căsuța de Search- introduceti zona dorită (de ex. Romania). Click pe butonul de PLAY pentru a vizualiza dinamica pădurilor în perioada 2000- 2013.

Global Forest Watch TImeline

Sursă: Ecomagazin

Nu sunt singura care si-a pus intrebari in legatura cu efectele concrete ale radioactivitatii asupra populatiilor si ecosistemelor. Ce se întâmplă cu natura după un accident nuclear? Cum abordeaza fauna locala teritoriile mostenite de la oamenii care le-au abandonat?

Accidentul nuclear din 1986 de la Cernobil si efectele sale pe termen lung au reprezentat o ocazie nefericita, dar unica, pentru a observa pe viu, intr-un veritabil laborator in aer liber, schimbarile impuse de un astfel de eveniment, care a determinat abandonul complet al unei suprafete odata puternic antropizate. „Zona de alienatie”, limitata la 30 km de la centrala nucleara, include doua asezari: Pripiat, un oras de 50 000 de locuitori si Cernobil, 15 000 locuitori. Acum, acolo nu mai traieste nici un om… insa locul este departe de a fi pustiu. Surprinzător, această zonă de excludere, sau “zona moarta”, a devenit un fel de Eden post-nuclear, populat de castori şi bizoni, cai şi păsări, peşti şi şoimi – şi condus de lupi. Peisajul, care era puternic antropizat acum 25 de ani, brazdat de canale de irigatii si drumuri si presarat de campuri cerealiere este renaturalizat, iar reaparitia mlastinilor, padurilor si pajistilor a oferit faunei locale un prilej nesperat pentru a se dezvolta.

Accesul in zona este acum permis (limitat), asadar mai multe echipe de cercetatori au profitat de aceasta neasteptata ocazie pentru a monitoriza fauna din perimetru. Lupii sunt principalii pradatori din zona, asadar o stare buna a sanatatii, numarului si populatiei acestora se traduce printr-o stare buna a ecosistemului din care fac parte. În consecinţă, un studiu pe termen lung al lupilor a fost iniţiat de catre cercetatori pentru a determina sănătatea, aria de extindere şi numărul lor.  O parte din munca si rezultatele obtinute au fost prezentate publicului printr-un documentar realizat de PBS, Radioactive wolves, care poate fi vizionat integral aici.

Astfel, cercetatorii au prins cateva exemplare, le-au evaluat starea de sanatate, le-au pus emitatoare pentru monitorizare spatiala si au reusit astfel sa afle informatii esentiale despre obiceiurile, viata si teritoriile acestora. Iar rezultatele au fost uimitoare:

-          În mai puţin de 25 de ani de la dezastru, se estimeaza ca exista peste 300 de lupi in zona moarta, adica o populatie numeric similara cu zonele externe;

-          Starea de sanatate a lupilor este buna: acestia nu sufera de mutatii vizibile, iar faptul ca populatia este atat de puternica reprezinta un indicator bun pentru sanatatea acestora;

-          Sanatatea ecosistemului este indicata si de aparitia altor specii, cum ar fi soimii sau caii salbatici, care nu mai traiau aici cand zona era populata de oameni.

In fine, cladirile si drumurile celor doua orase parasite sunt acum folosite de animale, ca spatii de hranit, cuibarit sau deplasare, sugerand astfel faptul ca nu radioactivitatea reprezinta un pericol si un sfarsit pentru viata salbatica, ci oamenii.

Pentru a fi la curent cu intreaga poveste, vizionati documentarul. Si nu uitati sa va abonati la newsletterul Greenly, pentru mai multe informatii interesante.

Surse info: www.oasishd.ca, http://www.pbs.org/wnet/nature/episodes/radioactive-wolves/introduction/7108/, http://pripyat.com/en.

Surse foto: http://www-tc.pbs.org/wnet/nature/files/2011/10/09_radio_gallery1-610×405.jpg, http://1.bp.blogspot.com/-PplUkpD8y1U/Tpuptz_c7ZI/AAAAAAAAHt4/SezCjf-W2uo/s1600/RadioactiveWolves2.jpg, http://interactive.wxxi.org/files/images/highlights/radioact_wolv_03.jpg