Fig. 1 Harta hidrografica si puncte recoltare

Proiectul a început să fie implementat în arealul siturilor Natura 2000 menţionate anterior, suprapus următoarelor localităţi: Certeze şi Bixad – judeţul Satu Mare şi Bistra, Bârsana, Rona de Jos, Rona de Sus, Bocicoiu Mare, Sighetu Marmaţiei, Sarasău, Câmpulung la Tisa, Săpânţa, Remeţi şi Petrova – judeţul Maramureş (http://eeagrants-tisa.ro).

În toamna anului 2015, în cadrul proiectului menţionat, un grup de cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, format din cadre didactice, cercetători şi studenţi, a demarat un amplu program de investigaţie asupra problematicii şi arealului RO02-0013 – SIENPHCTS, în prima fază cu o etapă de laborator, urmată de câteva campanii proprii de observaţii şi măsurători în teren.

Rezultatele au fost remarcabile şi s-au concretizat în elaborarea unui consistent volum de informaţii, urmat de diseminare: referinţe bibliografice, baze de date statistice şi atribut, sinteze şi regionalizări, materiale cartografice ale parametrilor cercetaţi, participări la evenimente ştiinţifice naţionale şi internaţionale, publicări de articole ştiinţifice etc.

Una din tematicile de mare actualitate şi deosebit de importantă pentru ecosistemul din arealul de studiu a fost cea referitoare la calitatea apei. Studiul referinţelor de specialitate (articole ştiinţifice, rapoarte ale instituţiilor de specialitate – ex. Administraţia „Apele Române”, Agenţiile pentru Protecţia Mediului etc.), dar şi cercetările proprii, relevă modificări treptate, dar în sens pozitiv, în evoluţia parametrilor fizico-chimici. Legislaţia europeană şi cea naţională adaptată la noile cerinţe şi trenduri environmentale internaționale, au impus reglementări şi implementarea unor politici de mediu favorabile ecosistemelor locale, dar, în acelaşi timp, şi în armonie cu componenta antropică din zonele vizate.

La sfârşitul anului 2006 s-a sistat şi activitatea de extracţie şi prelucrare a minereurilor neferoase şi preţioase din bazinul Vişeului, iar perimetrele miniere au început să fie reabilitate şi conservate, însă de multe ori superficial şi ineficace (Ministerul Economiei, 2014; Vasilescu, et al., 2012; Smical et al., 2015). Rezultatul opririi activităţilor s-a concretizat, totuşi în scurt timp, într-o reducere vizibilă a concentraţiilor de metale grele în cursurile de apă din arealul studiat (Fe, Mn, Zn, Cu, Pb, Cd, Cr, Ni) (Fig. 2 – ex. Pb²⁺).

Fig. 2. Concentraţia Plumbului (Pb2+) în secţiunile de control aferente bazinului românesc al Tisei superioare în intervalul 1999-2011 (după Smical et al., 2015 cu modificări)

Cercetările proprii au confirmat, în general, evoluţia pozitivă a parametrilor fizico-chimici. Astfel, în condiţii normale de debite ale cursurilor de apă (măsurători în afara fazelor maxime şi minime ale scurgerii lichide), au fost observate încadrări în limitele normale ale parametrilor – ex. oxigenul dizolvat (Fig. 3), turbiditatea, pH-ul, salinitatea etc.

Fig. 3. Valorile oxigenului dizolvat măsurate în campaniile de teren în arealul PHCTS.

Situarea unor valori în afara limitelor admise (ex. O₂) poate fi pusă pe seama turbidităţii şi a temperaturii ridicate din timpul măsurătorilor, precum şi pe existenţa unor procese de descompunere a componentelor organice diverse cu consum de oxigen, în masa de apă, componente provenite din afluxul de pe bazin sau din dezvoltarea ecosistemului acvatic în perioada estivală. Acest aspect este confirmat şi de valorile pH-ului înregistrate pe parcursul campaniilor derulate (Fig. 4).

Fig. 4. Valorile pH-ului măsurate în campaniile de teren în arealul PHCTS.

Este de remarcat şi faptul că la toate consultările cu organismele de conducere locală, precum şi cu opinia publică din zonă, se observă o îmbunătăţire a atitudinii faţă de componenta environmentală din teritoriul studiat, existând disponibilitatea la colaborare pentru o dezvoltare durabilă şi ecologică a zonei, pe baza elementului tradiţional şi cu implementarea corectă a politicilor de mediu din partea statului român.

Analist teritorial,

Conf. univ. dr. Gheorghe ŞERRBAN

Ȋn spațiile deschise ale orașului, principala problemă o constituie pulberile ȋn suspensie (PM10), cu diametrul mai mic de 10 micrometri. Acestea reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. Au fost înregistrate depășiri de 5 ori mai mari decât limita zilnica pentru PM10, la toate cele 8 stații de măsurare a calității aerului din București.

Sursa naturală de PM10 ȋn București este reprezentată de dispersia polenului, în timp ce sursele antropice sunt reprezentate de activitățile industriale, centralele termoelectrice, iar cea mai mare contribuție o oferă traficul rutier al capitalei.

Potențialul de a cauza efecte negative asupra sănătății este direct legat de dimensiunea particulelor; acestea trec prin nas și gât și pătrund în alveolele pulmonare, provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele care respiră mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Copiii sunt în mod deosebit vulnerabili, deoarece țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

Prin anumite procedee industriale, prin deșeurile menajere și prin combustia carburanților în aer sunt eliminate metale toxice, sub formă de particule, precum plumb (Pb), cadmiu (Cd), arsen (As) și mercur (Hg). Metalele se acumulează ȋn organism și provoacă efecte toxice de scurtă și/sau lungă durată. Ȋn cazul expunerii la concentrații ridicate, ele pot afecta sistemul nervos, funcțiile renale, hepatice și respiratorii.

Mercurul este unul dintre factorii implicați în apariția bolilor Parkinson și Alzheimer, acesta ajungând la creier prin vasele de sânge, unde se poate acumula ȋn cantități semnificative.

Efectele arsenului depind de concentrația în care acesta se găsește. Arsenul din praful din aer cauzează iritarea pielii și a membranelor mucoase, absorbția făcându-se mai ales pe porțiunile umede, ca și cele de la cutele epidermei.

Cadmiul inhalat din aer se depozitează la nivelul rinichilor, afectându-i. Acesta mai duce și la iritații bronhice, dispnee și emfizem pulmonar, cu o mortalitate de aproximativ 15%. Cadmiul devine toxic și prin potențialul său de a înlocui, în reacțiile biologice, alte microelemente esențiale, cum ar fi zincul (Zn) și Calciul (Ca).

Plumbul odată ajuns în organism este acumulat în oase, păr și ficat. Acesta poate duce la crampe abdominale, dureri de cap, constipație, pierderea poftei de mâncare, oboseală, anemie, paralizia nervilor motori și encefalopatie.

Traficul rutier din București este responsabil pentru 90% din poluarea orașului, iar dioxidul de carbon reprezintă 90% din emisiile rezultate din traficul rutier. De asemenea, prin combustia motoarelor se mai elimină în aer și dioxid de sulf (SO2) și oxizii de azot (NOx). Aceștia atacă plămânii, producând astm, și contribuie la efectul de seră. Expunerea la o concentrație mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăți respiratorii severe, iar expunerea la o concentrație mare de oxizi de azot, pe o perioadă scurtă de timp, poate duce la deces, iar la concentrații scăzute afectează țesutul pulmonar.

Hidrocarburile aromatice policiclice (HAP) sunt compuși formați din 4 până la 7 nuclee benzenice.

Aceștia rezultă din combustia materiilor fosile (motoarele diesel), sau din fumul de țigară, sub formă gazoasă sau de particule. Unul dintre compuși este benzopirenul, compus ce are efecte cancerigene pentru om.

Surclasat doar de Sofia, Bulgaria, unde se înregistrează 176 de zile pe an cu depășiri ale nivelului admis de poluare a aerului, Bucureștiul ocupă locul 2 în top, cu o medie de 92 de zile, față de limita de 35 de zile prevăzută de normele europene.  Conform unui studiu realizat de Ecopolis, între 2004 și 2009, în București s-au înregistrat decesele a peste 800 de adulți și a peste 200 de nou-născuți, iar în anul 2009 s-au înregistrat 300 de spitalizări, toate putând fi puse pe seama poluării aerului.

Surse informații :  http://poluarebucuresti.blogspot.ro/ ; http://www.ecopolis.org.ro/studii/calitatea-aerului-in-bucuresti-efecte-asupra-sanatatii ; http://www.marinaherbals.ro/metale-grele-in-organism-af-150.html?mhs=7ab39ec7b674fc7b0cabd36afb943040 ; http://www.scribd.com/doc/78655270/Efectele-Poluarii-Aerului-Asupra-Mediului ; http://m.hotnews.ro/stire/9144397

Surse foto : http://stiri.rol.ro/images/rompres/trafic_auto_rompres_2852870.jpg ; http://img.youtube.com/vi/Y1g46DAv9LA/0.jpg ;  http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5109/7896286/1/tigara.jpg