Toate cele trei depozite de deșeuri ce deservesc Bucureștiul au rămas fără autorizație de mediu (Iridex-zona de nord a capitalei; Vidra din sud-Popești Leordeni și Glina din sud-est). Depozitul de deșeuri din Glina a fost închis din 2019. A rămas funcțional depozitul Vidra (Fig. 1), dar e considerat epicentrul poluării cu metan din București. S-a creat și o asociație civică a locuitorilor din zona numita „Iar Miroase”. Platforma online a fost lansată în 2023 de un inginer IT care locuiește în zonă.

Figura 1. Depozitul Vidra

Am stat de vorbă cu el și cu locatarii din Popești și Berceni cei mai afectați de miros:

• D-na X— tânără mămică care ne spune: — Nu pot scoate copilul la plimbare în fiecare zi și uneori nu pot aerisi nici camera copilului. Miroase puternic a hazna. Vine vara, ce fac? Închid geamurile?

• D-nul Y — pensionar relatează: — Am ales după pensie sa mă remut în Popești în casa părintească, unde am copilărit, pentru spațiu și aer curat. Așa era pe vremea copilăriei mele. Copiii de azi nu se mai pot bucura de joacă, afară miroase uneori de zici ca ești lângă un WC public. Alteori dau unii foc la gunoaie și e și mai rău. Fumul și mirosul toxic ne bagă în casă pe toți și chiar și așa… Vine vara, ce facem?

• Familia M — tineri care s-au mutat de curând la un bloc nou din Popești — Ne-am bucurat că ne-am luat casă ceva mai ieftină decât în centru și am crezut că aerul aici e mai bun. Ne dorim copii, dar unde să se joace în mirosul ăsta. Vin căldurile noaptea, nu putem deschide geamul de miros…

• D-na Y— gospodina ne spune: — Nici animalele mele (găini) nu miros așa de urât cum e uneori aerul aici. Îmi plăcea în grădină să am flori, erau parfumate. Acum și ele săracele sunt acoperite de un miros înfiorător. Uneori noaptea e și fum (Fig. 2), de nu poți deschide un geam, nu mai pot scoate lenjeria de pat sau covoarele afară, că le bag în casă îmbâcsite!

  

  Figura 2. Depozitul din Vidra – incendiu

• Inginerul IT-ist care a făcut programul ne zice: — Când m-am mutat în zonă nu era așa, dar de 4-5 ani încoace groapa asta de gunoi ne-a stricat liniștea și confortul. De aceea s-a înființat asociația “Iar Miroase” de către un grup de locatari și eu am ajutat cu o platformă online pentru transmiterea automată a sesizărilor către Garda Națională de Mediu și Direcția de Sănătate Publică Ilfov. În primele șase luni ale anului 2023, au fost trimise 11.580 sesizări (Berceni – 8000, Popești Leordeni – 1683, Vidra – 473). În 2024-2025 reclamațiile s-au înmulțit, ajungând la un maxim în luna iunie 2025 de 6734 reclamații/lună, în special noaptea și dimineața devreme, când la adăpostul nopții au avut loc și incendieri ilegale.

Depozitul Vidra e operat de Eco SUD SA. Zona de depozitare acoperă peste 60 ha cu 8 celule principale, dintre care doar 3 au sisteme de captare a biogazului. Zilnic aici ajung între 2500-3000 de tone de deșeuri din București și localitățile limitrofe. În perioada 2023-2025, operatorul a primit amenzi de peste 200.000 de lei pentru poluare și nereguli, dar sancțiunile au fost plătite la jumătate, iar activitatea nu a fost suspendată niciodată (Fig. 3). Ba mai mult, locatarii susțin că factura la salubritate s-a dublat în ultimii ani.

Figura 3. Depozitul de la Vidra – închis provizoriu

“Plătim pentru un miros de WC și fum o groază de bani” ne-a spus supărat un administrator de bloc.

Și dacă ar fi numai asta, dar specialiștii spun că metanul, care în sine nu e toxic, în groapa de gunoi vine cu un cocktail letal:

• Hidrogen sulfurat (H₂S): iritant și care produce leziuni neurologice în cantități mari și repetate.

• Amoniac (NH₃): atacă ochii, pielea și plămânii.

• Mercaptani (metil mercaptan CH₃SH, etilmercaptan C₂H₅SH): extrem de agresivi pentru sistemul respirator.

• COV (compuși organici volatili), cancerigeni confirmați: benzen C₆H₆, formaldehidă CH₂O.

  

  Figura 4. Deșeurile de la depozitul Vidra

Expunerea cronică duce la astm bronșic, crize de sufocare, cancer pulmonar, tulburări cognitive la copii, depresie, AVC, disconfort accentuat.

Figura 5. Rătăcit și nefericit la depozitul Vidra

În concluzie: VINE VARA! ÎNCHIDEȚI GEAMURILE!

Bibliografie și webografie:

1)    https://www.facebook.com/iar.miroase.ONG/posts/%EF%B8%8F-poluatorii-dac%C4%83-se-%C3%AEnchide-depozitul-vidra-bucure%C8%99tiul-r%C4%83m%C3%A2ne-f%C4%83r%C4%83-groap%C4%83-de-g/122198404760177633/

2)     https://zin.ro/28/07/2025/investigatii/poluare-metan-sulfura-hidrogen-amoniac-mercaptani-groapa-gunoi-vidra-sintesti/

3)     https://greennews.ro/article/singura-groapa-de-gunoi-a-bucurestiului-cea-de-la-vidra-este-inchisa-oficial-de-ce-se-mai-depoziteaza-totusi-deseuri/

4)     https://buletin.de/bucuresti/autorizatia-de-mediu-de-la-groapa-de-gunoi-vidra-in-dezbatere-publica-cetatenii-din-patru-localitati-acuza-mirosuri-insuportabile/

5)     https://www.capital.ro/dezvaluiri-incredibile-despre-groapa-de-gunoi-de-la-vidra-totul-despre-interesele-care-stau-in-spatele-afacerii.html

6)     https://tvrinfo.ro/incendiu-la-gropa-de-gunoi-de-la-vidra-oamenii-care-locuiesc-in-zona-se-plang-de-mirosul-pestilential/

Surse foto:

Figura 1 - Sursa: https://b365.ro/video-duhneste-de-trasneste-si-prin-poze-inspectie-de-mediu-la-groapa-de-gunoi-vidra-care-sufoca-bucurestiul-si-unde-totul-se-arunca-de-a-valma-573446/

Figura 2 - Sursa: https://tvrinfo.ro/incendiu-la-gropa-de-gunoi-de-la-vidra-oamenii-care-locuiesc-in-zona-se-plang-de-mirosul-pestilential/

Figura 3 - Sursa: https://www.focus-energetic.ro/groapa-de-gunoi-de-la-vidra-inchisa-provizoriu-45678.html

Figura 4 - Sursa: https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/gunoiul-bucurestiului-unele-sectoare-recicleaza-altele-sufoca-groapa-de-la-vidra-evolutia-in-doi-ani.html

Figura 5 - Sursa: https://www.bursa.ro/protest-la-groapa-de-gunoi-de-la-vidra-44082532

• Substante care au structuri chimice diferite pot avea mirosuri similare, cum ar fi citrolul şi aldehida γ-fenil-valerianică, ambele avand aroma de lamaie. Natura si „taria” mirosului se pot schimba odata cu diluatia substantei in aerul atmosferic;
• Mirosurile mai slabe nu sunt percepute in prezenta celor puternice;
• Mirosurile cu aceeasi „tarie” se amesteca si pot produce combinatii in care unul sau mai multe dintre ele nu pot fi recunoscute;
• Expunerea unui individ la o intensitate constanta a unui miros duce la diminuarea sensibilitatii olfactive si pierderea senzatiei neplacute pana in momentul in care mirosul variaza in intensitate;
• Obisnuinta cu un anumit miros nu va afecta perceptia unui miros disimilar, insa va prejudicia identificarea unor arome apropiate. In concluzie, un miros neplacut ce nu ne este familiar va atrage mai multe plangeri fata de unul cunoscut;
• Doua sau mai multe substante cu mirosuri diferite isi pot anula reciproc efectul;
• Mirosurile se deplaseaza pe directia vantului, odata cu substantele care le produc;
• Volatilitatea substantelor gazoase creste cu marirea temperaturii, de aceea mirosurile sunt simtite mai rapid si mai puternic la temperaturi ridicate;
• Senzatia de acceptare sau respingere a unui miros depinde de experientele placute sau neplacute ale unei persoane legate de aceasta aroma;
• Datorita conformatiei genetice, unii oameni nu pot percepe anumite mirosuri, precum cianura – aroma de migdala.

Orice miros are o sursa, iar in domeniul poluarii olfactive sunt analizate in special cele cauzate de „mana omului”. O sursa comuna de miasme, ce apar datorita putrefactiei, o reprezinta deseurile aruncate sau nepreluate la timp de companiile de salubrizare. In acelasi areal, amintim depozitele de deseuri municipale si statiile de epurare a apei uzate, in care vor aparea mercaptani si hidrogen sulfurat datorita descompunerii anaerobe.

O alta foarte variata sursa de mirosuri este industria. Producerea de celuloza si hartie duce la apartia de substante urat mirositoare precum dioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, metanetiolul – ce contine la randul lui sulf. Tabacariile elimina in aer amoniac, hidrogen sulfurat si compusi organici volatili, iar industria chimica poate enumera produsi diversi din gama miasmelor (amoniac, hidrogen sulfurat, clor, mercaptani, fenoli, etc). Pana si din procesul de fabricare a zaharului si din distilare rezulta amoniac si hidrogen sulfurat.

De asemenea, activitatile agricole aduc contributie prin descompunerea vegetatiei, producerea si folosirea compostului, aplicarea ingrasamintelor azotate si fosfatice si a pesticidelor, in atmosfera ajungand amoniac, dioxid de sulf, fosfor, acetaldehida, hidrogen sulfurat. Transporturile atrag atentia prin mirosurile emise in special prin eliminarea gazelor de esapament, ce au efecte asupra pietonilor si a rezidentilor din apropierea arterelor de circulatie.

Tot ce imi ramane sa va spun este sa va paziti pe cat posibil nasurile de intalnirea cu miasmele.

Sursa bibliografica: Central Pollution and Control Board, Ministry of Environment & Forests, Guidelines on odour pollution & its control, 2008, India

Surse fotografii:  http://www.flickr.com/photos/ikhlasulamal,                                                      Photobucket/wasim106

Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !

Nasul nostru poate detecta mii de mirosuri, iar in 500 de milisecunde aroma de  coriandru (sau oricare alta) ajunge de la narile noastre pana la creier. Una dintre destinatiile din creier ale mirosului este sistemul limbic, ce se ocupa de gestionarea emotiilor si a memorarii stimulilor de catre corp. Astfel, o aroma poate induce entuziasmul sau calmul, sentimentul de simpatie sau respingerea instinctiva. O a doua destinatie este cortexul cerebral, unde senzatiile constiente sunt formate, in timp ce informatia este procesata impreuna cu alte senzatii si este comparata cu experiente de viata acumulate, ce permit individului sa recunoasca mirosul si sa ia o decizie in ceea ce-l priveste (imi place, nu-mi place, il stiu si il asociez cu, mi-e total necunoscut s.a.m.d).

Din amalgamul de mirosuri pe care le avem la dispozitie eu voi pune pe tapet miasmele (sa le spunem si mirosuri neplacute cu intensitate si persistenta ridicate), ce sunt un factor deloc de neglijat in evaluarea starii de bine a unei persoane. Ele ne pot influenta sanatatea, prin efecte secundare precum greata, insomnia, discomfortul, dar si dispozitia, afectandu-ne la nivel emotional, dupa cum am vazut mai devreme. De asemenea, mirosurile foarte puternice pot duce la iritarea nasului, a ochilor si a gatului si pot inrautati starea persoanelor cu astm si probleme respiratorii.

Unde dam de mirosuri neplacute? Industrializarea, urbanizarea, cresterea populatiei au dus la aparitia a numeroase surse de emanatii rau mirositoare precum: fermele de animale, abatoarele, tabacariile, rafinariile, vopsitoriile, depozitele de deseuri municipale si statiile de epurare a apei uzate etc. Toate aceste surse sunt analizate in sectiunea afectarii calitatii aerului denumita poluare olfactiva, ca de altfel si substantele emise de ele. Acestea sunt reprezentate de gaze de origine organica si anorganica si de particule. Haideti sa inventariem cateva, facand apel la amintirile noastre din domeniul mirosului.

Din start si fara indoiala mercaptanii si sulfurile organice (printre care si hidrogenul sulfurat) miros cel mai respingator, primii stimulandu-ne simturile cu „parfumul” verzei putrede, iar celelalte aducandu-ne in nari miasma oualor clocite. Acidul butiric ne duce cu gandul la untul ranced, unele amine ne vor trimite catre mirosul pestelui stricat, iar indolul ne va deranja cu un miros gretos si iritant de fecale. Dintre substantele anorganice, nu cred ca exista persoane ce nu-si amintesc mirosul intepator al clorului. Mie imi e deja cam rau. Cine ce emite si de ce depinde modul in care percepem anumite arome va voi spune in articolul urmator.

Surse fotografii: TopNews,  Bad Smell

Daca v-a placut acest articol, va rog sa-l votati ! De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !