Această iarnă ”s-a jucat” cu temperaturile și pluviozitatea în vestul Franței, acestea fiind unele dintre cele mai ridicate din ultimul secol. O ”victimă” a acestor extreme meteorologice a fost peninsula Bretagne care, în mai toate decadele lunilor ianuarie și februarie, a fost măturată de-a dreptul de furtuni succesive și a atins un record al intensității lor care nu s-a mai repetat din anul 1959.

Climatologii au calculat o depășire cu 1,8^oC a temperaturii medii din această iarnă față de cea multianuală, precum și o sumă a precipitațiilor crescută cu 20% față de cea normală. Aceste depășiri, precizează meteorologul Christine Berne de la Meteo-France, se situează pe locul 3 în istorie, după cea din iarna anilor 1989/1990 și cea din iarna anilor 2006/2007, care au depășit termic media multianuală cu +2^oC, respectiv +1,8^oC.

Față de temperaturi, care au înregistrat o creștere în mai tot teritoriul francez, precipitațiile au deținut în această iarnă valori disparate, cu recordul deținut tot în Bretagne, unde numărul de zile cu ploi semnificative, adică peste 1 mm, a fost numărat între 50 și 80. Caracterul de hazard, însă, a fost dat de faptul că aceste ploi excepționale, conjugate cu submersiunile de natură marină pe coastele atlantice din cauza mareelor înalte din ianuarie și februarie, au provocat inundații severe, poate chiar cele mai păgubitoare de după iarna dintre anii 1994 – 1995. Furtunile au fost datorate Anticiclonului Azorelor înăsprit de Depresiunea Islandeză, cu o presiunea mult mai scăzută decât de obicei. Furtunile, care s-au înscris pe o traiectorie dinspre sud spre nord, au afectat în decembrie și Marea Britanie și partea vestică a Germaniei, dar intensitatea cea mai ridicată au avut-o asupra Franței. Marea Britanie, spre exemplu, a cunoscut în această iarnă cel mai pluvios început din 1910 până în prezent, conform statisticilor oferite de serviciile meteorologice britanice.

Meteorologii francezi se așteaptă în fiecare an să aibă parte de furtuni, dându-le nume ordonate alfabetic în funcție de momentul apariției. Prima furtună este întotdeauna ”botezată” cu un nume care începe cu litera ”A”, Furtuna cea mai violentă a fost denumită ”Ulla”, aceasta având loc între 14 și 15 februarie, cu o viteză a vântului ce a depășit 150 km/h în zona costieră și cu vânt în rafale de peste 110 km/h în interiorul regiunii. Numai daca ne orientăm după inițiala numelui furtunii, putem deduce imediat rapiditatea cu care furtunile s-au succedat în această iarnă în Franța, ajungându-se la litera ”U”, așadar la aproape a 30 – a furtună. Deși a provocat valuri mareice propagate înspre amonte pe râurile care se varsă prin estuare în Marea Mânecii și Oceanul Atlantic, vântul de furtună nu a prezentat un caracter excepțional prin forță, comparat cu furtunile istorice din 1999 și 1987.  Cu toate acestea, în ceea ce privește frecvența lor, nici un fel de comparație statistică nu a putut fi făcută, aceasta ajungând la cote fără precedent.

Seria de furtuni a împiedicat pescarii să își desfășoare activitatea, a provocat pagube în agricultură și creșterea animalelor, a antrenat numeroase întreruperi de electricitate și a determinat eșuarea fără precedent în ultimul secol a peste 20.000 de păsări marine pe litoralul atlantic.

Cum anticipam și mai devreme, furtunile și creșterile de valori ale temperaturilor și precipitațiilor nu ar fi produs atâtea pagube materiale și umane dacă nu ar fi fost generatoare de valuri de submersiune, caracterizate ca fiind unele dintre cele mai puternice tipuri de valuri. De aceea, timp de mai multe zile ale lunilor ianuarie și mai ales februarie, fațada vestică a Franței cuprinzând 11 departamente (La Manche, l’Ille et Vilaine, les Côtes d’Armor, le Finistère, le Morbihan, la Loire Atlantique, la Vendée, la Charente Maritime, la Gironde, les Landes și les Pyrénées Atlantiques)  a fost ținută sub cod portocaliu.  Dintre toate râurile afectate, fluviul Loara a fost cel mai expus ridicării nivelului mării și, în consecință, a nivelului apelor sale în dreptul localităților. Perturbația cu cele mai serioase consecințe a fost depresiunea ciclonică ”Andrea”, care deja a deschis a doua ”strigare a alfabetului”, pe data de 2 martie. Dintre departamentele anterior menționate, intrate sub vigilență tip cod portocaliu, meteorologii au anunțat deja patru departamente (Morbihan, Finistère, Ille-et-Vilaine și Loire Atlantique) care corespund în momentul de față codului roșu (inundații severe, cu consecințe catastrofale asupra locuitorilor și infrastructurii).  

În Morbihan, două cursuri de apă au provocat în ultimele zile și continuă să provoace unele dintre cele mai mari viituri din ultimii ani. Este vorba de râul Blavet care se varsă printr-un mic estuar în dreptul localității Lorient, precum și râul Oust, un afluent al râului Vilaine. Viiturile pe aceste două râuri au fost caracterizate ca având un timp de creștere cu o pantă abruptă și un timp de descreștere progresiv, nivelurile maxime fiind atinse în seara zilei de sâmbătă. Pentru a contracara efectele în cel mai eficient mod, 150 de pompieri sunt în permanență de veghe în departamentul Morbihan, intervenția lor fiind întărită de reprezentanți ai serviciilor de securitate civile. Aceștia au intervenit printr-o serie de măsuri structurale, desfășurate vineri prin construcția unui baraj anti-inundații în Pontivy.

Referințe:

http://www.gdacs.org/report.aspx?eventtype=TC&eventid=42161  

http://www.francebleu.fr/infos/inondations/inondations-toute-la-bretagne-et-la-loire-atlantique-en-vigilance-orange-1149692

http://www.leparisien.fr/societe/intemperies-en-bretagne-l-alerte-orange-prolongee-04-01-2014-3461685.php  

http://lci.tf1.fr/france/faits-divers/pluie-et-vagues-la-bretagne-et-la-loire-atlantique-en-alerte-orange-8339617.html   

http://www.francetvinfo.fr/meteo/tempete/tempete-dirk/tempete-alerte-aux-crues-en-bretagne-aux-vagues-en-corse-du-sud_491250.html

http://www.tv5.org/cms/chaine-francophone/info/p-1911-France-records-de-pluie-et-de-douceur-pour-cet-hiver.htm?&rub=20&xml=newsmlmmd.urn.newsml.afp.com.20140228.3c6939a0.dcca.4301.96d9.681b6d6cda4b.xml

http://www.tv5.org/cms/chaine-francophone/info/p-1911-Alerte-aux-vagues-submersion-dans-11-departements-de-la-facade-ouest.htm?&rub=3&xml=newsmlmmd.urn.newsml.afp.com.20140302.56c945ee.c3d9.4b31.a8b1.4cc04d778812.xml

Foto:

http://www.loire-atlantique.gouv.fr/Politiques-publiques/Risques-naturels-et-technologiques/Prevention-des-risques-naturels/Plans-Prevention-Risques-Naturels-Previsibles/Les-plans-de-Prevention-des-Risques-Inondation-en-Loire-Atlantique

http://pays-de-la-loire.france3.fr/2014/02/08/loire-atlantique-vigilance-rouge-pour-les-crues-411705.html

http://www.ouest-france.fr/intemperies-suivez-la-situation-en-direct-1916324

Ce este European Green Capital Award?

Premiul de Capitală Verde a Europei reprezintă o iniţiativă a Comisiei Europene pentru a recunoaşte şi promova eforturile autorităţilor locale în ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului înconjurător. Criteriile în alegerea unei Capitale Verzi sunt următoarele:

• A obţinut în mod susţinut diverse standarde de mediu;
• Are scopuri bine puse la punct în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea mediului;
• Poate servi drept model pentru a inspira şi a promova bunele practici în alte oraşe europene.

Oraşele alese până acum au fost Stockholm (2010), Hamburg (2011), Vitoria – Gasteiz (2012), iar Copenhaga este deţinătoarea titlului pentru anul 2014.  Anul acesta, Nantes (Franţa) a fost ales drept Capitala Verde a Europei.

De ce Nantes?

Un oraş în mare parte industrial în trecut, Nantes a trebuit să se reinventeze – economic, dar nu numai –  după închiderea şantierelor navale în 1987. Schimbările urbanistice care au mers mana în mână cu cele sociale au reuşit să transforme oraşul într-un centru urban inedit, în care cultura şi arta au luat locul halelor de producţie şi a şantierelor navale, în care mediul natural (sau, mai corect spus, cu aspect natural) este la loc de cinste, în care binele social este pus mai presus de orice altă politică. În 2004, Nantes a fost prezentat drept „cel mai agreabil oraş din Europa” de către revista Time, pentru spaţiile verzi şi cursurile de apă existente aici.

În Nantes, fiecare locuitor trăieşte la mai puţin de 300 m de un spaţiu verde. Oraşul are 100 de parcuri şi grădini care acoperă cca 215 hectare, ceea ce reprezinta, împreună cu grădinile private, 5% din suprafaţa oraşului. În 2006, în oraş existau 100.000 de arbori, dintre care 20.000 sub formă de aliniamente stradale.

Spaţiile naturale sunt şi ele prezente: de altfel, Nantes are, pe teritoriul său, singura zonă Natura 2000 care se afla într-un spaţiu urban. Este vorba despre „Mica Amazonie” sau, aşa cum este cunoscută oficial, Zona umedă Malakoff, un adevărat refugiu pentru nenumărate specii de păsări, dar şi alte animale.

În ceea ce priveşte transportul, trebuie menţionat faptul că aglomerarea urbana poseda o reţea de piste ciclabile de aproape 400 km lungime. De asemenea, oraşul este legat de traseul european EuroVelo 6, cea mai faimoasă ruta ciclabila europeană, lungă de 3653 km, care leagă Nantes de Bucureşti, respectiv St Nazare de Constanta (o informaţie utilă pasionaţilor de biciclete şi de călătorii – probabil neapărat în această ordine).

Meritã vizitat! Dar…nu mã credeti pe cuvânt. Sã lãsãm imaginile sã vorbeascã.

Surse info : http://www.nantesgreencapital.fr/fr/vivre-a-nantes/la-ville-et-la-campagne, http://fr.wikipedia.org/wiki/Nantes, www.nantes.fr, http://www.nantesmetropole.fr/,