<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; Leopardul Zapezilor</title>
	<atom:link href="https://greenly.ro/subiecte/leopardul-zapezilor/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 13 May 2026 15:56:14 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>Din nou prin Munții Altai &#8211; cateva informatii despre caracteristicile lor biogeografice</title>
		<link>https://greenly.ro/arii-protejate/din-nou-prin-muntii-altai-cateva-informatii-despre-caracteristicile-lor-biogeografice</link>
		<comments>https://greenly.ro/arii-protejate/din-nou-prin-muntii-altai-cateva-informatii-despre-caracteristicile-lor-biogeografice#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 24 Sep 2013 12:00:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Gabriela Morosanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arii protejate]]></category>
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[Argali]]></category>
		<category><![CDATA[arii protejate]]></category>
		<category><![CDATA[Carex]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[ibezul siberian]]></category>
		<category><![CDATA[Kobresia]]></category>
		<category><![CDATA[Lacul Teletskoye]]></category>
		<category><![CDATA[Leopardul Zapezilor]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[Mongolia]]></category>
		<category><![CDATA[Muntele Belukha]]></category>
		<category><![CDATA[Munții Altai]]></category>
		<category><![CDATA[Obi]]></category>
		<category><![CDATA[Podișul Ukok]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=12905</guid>
		<description><![CDATA[Drumeția noastră virtuală prin Munții Altai se sfârșește astăzi prin surprinderea trăsăturilor lor peisagistice. Dat fiind faptul că mare parte din regiunea Altai nu este locuită de populații permanente, iar comunitățile tradiționale nu...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><!--[if !mso]&gt;--></p>
<p style="text-align: justify;"><span class="hps"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Drumeția noastră virtuală prin Munții Altai se sfârșește astăzi prin surprinderea trăsăturilor lor peisagistice. Dat fiind faptul că mare parte din regiunea Altai nu este locuită de populații permanente, iar comunitățile tradiționale nu exercită o influență prea mare asupra peisajului, acest lucru le-a permis cercetătorilor să declare numeroase părți ale munților drept arii protejate. Acestea fiind spuse, să purcedem la drum!</span></span></p>
<p style="text-align: justify;"><span class="hps"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Pentru început, ceea ce trebuie neapărat reținut este faptul că o zonă</span></span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';"> extinsă<span class="hps"> de</span> <span class="hps">16178 km²</span> <span class="hps">-</span> cuprinzând M. <span class="hps">Altai</span> <span class="hps">și Bazinul Superior al Râului</span> <span class="hps">Katun</span> <span class="hps">a fost declarată rezervație naturală.</span> </span><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p style="text-align: justify;"><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Cele mai importante elemente protejate sunt <span> </span><em><span class="hps">Lacul</span> </em><span class="hps"><em>Teletskoye</em>, </span></span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';"><em><span class="hps">Muntele</span> <span class="hps">Belukha</span></em> <span class="hps">și</span> <em><span class="hps">Podișul</span> <span class="hps">Ukok</span></em> <span class="hps">–</span> acestea fiind <span class="hps">cuprinse în patrimoniul natural</span> <span class="hps">UNESCO, sub numele de ”<strong><em>Altaii de Aur</em></strong>”</span>. <span class="hps">Așa cum se menționează</span> <span class="hps">în descrierea</span> <span class="hps">UNESCO</span> <span class="hps">a site-ului</span>, <span class="hps">&#8220;</span>regiunea <span class="hps">reprezinta</span> <span class="hps">secvența</span> <span class="hps">cea mai completă</span> <span class="hps">a</span> <span class="hps">zonelor</span> <span class="hps">de vegetație</span> <span class="hps">altitudinale</span>, din Siberia centrală, <span class="hps">de la</span> <span class="hps">stepă</span>, <span class="hps">silvo-</span>stepă, <span class="hps">păduri mixte</span>, <span class="hps">vegetație</span> <span class="hps">subalpină</span> la <span class="hps">vegetația alpină propriu-zisă</span>&#8220;. <span class="hps">În afară de vegetația specifică, se mai pune accent pe conservarea</span> <span class="hps">mamiferelor</span> <span class="hps">pe cale de dispariție</span> <span class="hps">la nivel global</span>, <span class="hps">cum ar fi</span> <span class="hps">leopardul de zăpadă</span> (<i>Panthera uncia</i>) <span class="hps">și</span> <i>oaia <span class="hps">Argali</span></i> de <span class="hps">Altai (cea mai mare oaie sălbatică)</span>. <span class="hps">Ibexul</span> <span class="hps">siberian</span> <span class="hps">trăiește</span>, de asemenea, <span class="hps">în acești munți (<strong><em>Foto 1</em></strong>).</span> </span></p>
<p style="text-align: center;"><strong><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/images2.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-12912" alt="images" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/images2.jpg" width="417" height="279" /></a>Foto 1.</strong> Ibex-ul siberian. Sursa: http://www.worldsportfishing.com/shooting-holidays-3/russia/</p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';"><strong>Lacul <i>Teletskoye</i></strong> este cel mai mare corp de apă dulce din sud-vestul Siberiei și constituie habitatul a numeroase specii de pești, dintre care cele mai valoroase sunt cega și păstrăvul. Este supranumit ”<em>Lacul aurit</em>” (<strong><em>Foto 2</em></strong>) și face parte din Altaiul Siberian, având o profunzime maximă de 325 metri și se află în topul celor 25 celor mai adânci lacuri din lume. Un alt record al său este transparența foarte mare, de peste 40 de metri, de unde o turbiditate foarte scăzută datorată numeroaselor cursuri de apă afluente și cristaline (70 râuri permanente și 150 temporare alimentează suprafața lacului de 348 metri pătrați), ce provin de pe versanții munților. </span></p>
<p style="text-align: center;"><strong><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/21.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-12910" alt="2" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/21.jpg" width="275" height="183" /></a>Foto 2.</strong> Lacul Teletskoye.  Sursa: http://alanier.at/Altai1.html</p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Originea tectonică a lacului poate fi lesne dedusă din forma sa alungită, pe 78 km și cu o lărgime de doar 5 km și din orientarea sa (<strong><em>Foto 3</em></strong>), de-a lungul joncțiunii a două sisteme de falii. Jumătate din rezervele de apă primite provin din sudul său prin intermdiul principalului afluent, râul Tchoulychman, iar spre nord-vest, lacul se scurge la rândul său printr-un singur curs, numit Biia, care devine, prin confluența cu râul Katoun, unul dintre fluviile cele mai importante ale Rusiei, Fluviul Obi.<br />
</span></p>
<p style="text-align: center;"><strong><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/220px-Телецьке_озеро3.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-12911" alt="220px-Телецьке_озеро3" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/220px-Телецьке_озеро3.png" width="220" height="200" /></a>Foto 3.</strong>  Harta lacului <span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';"><i>Teletskoye. </i></span>Sursa: http://fr.wikipedia.org/wiki/Lac_Teletsko%C3%AFe</p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Muntele Belukha este considerat de asiatici un munte sacru, fiind un centru de întâlnire a spiritualiștilor budiști.  Inițial numit ”Uch Sumer”, însemnând ”3 Vârfuri”, muntelui i s-au atribuit o serie de denumiri de origine kazahă sau altaiană. Actualul nume, potrivit unor descoperiri ale arheologilor, este mai mult decât probabil a fi de sorginte sumeră, echivalând pentru triburile budiste central-asiatice cu vestita ”Shambala”, unde doar inițiații pot intra. Ceea ce este inclus în patrimoniul mondial UNESCO și în diferite forme de conservare a naturii nu sunt numai elementele naturale ale peisajului, care merg de la ghețari, păduri de conifere, pajiști alpine, diferite specii vegetale și animale, dar și vestigiile umane ale unei spiritualități ce depășește bariera timpului &#8211; morminte ale liderilor budiști din trecut, petroglife, pietre de înmormântare. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span style="font-family: 'Times New Roman','serif';"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/12.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-12907" alt="1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/12.png" width="457" height="271" /></a>Foto 4.</span></b><span style="font-family: 'Times New Roman','serif';"> </span><span style="font-family: 'Times New Roman','serif';">Peisaj din rariștile de limită și pădurea de brad siberian din M. Altai. <i>Sursa: </i></span><a href="http://www.google.ro/url?sa=i&amp;rct=j&amp;q=&amp;esrc=s&amp;source=images&amp;cd=&amp;cad=rja&amp;docid=C2kkhFVKs6TIAM&amp;tbnid=3FbHiGovzNi8KM:&amp;ved=0CAQQjB0&amp;url=http%3A%2F%2Fwww.guardian.co.uk%2Ftravel%2F2010%2Fsep%2F25%2Fadventure-holiday-russia-siberia-altai&amp;ei=Ex1ZUaOVNtD5sgbsu4HQBg&amp;bvm=bv.44442042,d.Yms&amp;psig=AFQjCNElt1cYw3-AkFn26uXoQYvAmgTlJg&amp;ust=1364880971130512"><i><span style="color: blue;">www.guardian.co.uk</span></i></a></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Nu lipsesc nici pajiștile alpine (<strong>Foto 4</strong>) sau tundrele montane care găzduiesc în special exemplare din genurile <i>Kobresia (<strong>Foto 5</strong>) </i>și <i>Carex</i>, dar acestea alături și de numeroase flori multicolore populează pajiștile de la peste 3000 m alt.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';"><i><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/11.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-12913" alt="1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/11.jpg" width="240" height="180" /></a></i></span><b><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Foto 5. </span></b><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Exemplar de Kobresia<i>. Sursa: </i></span><a href="http://www.google.ro/url?sa=i&amp;rct=j&amp;q=&amp;esrc=s&amp;source=images&amp;cd=&amp;cad=rja&amp;docid=b6gsQms7uqWTdM&amp;tbnid=T20VNWxKPNcLxM:&amp;ved=0CAQQjB0&amp;url=http%3A%2F%2Fwww.flickr.com%2Fphotos%2Fstationalpinejosephfourier%2Fsets%2F72157604483980047%2F&amp;ei=6RhZUYOIFsXtsgav3IHQDA&amp;bvm=bv.44442042,d.Yms&amp;psig=AFQjCNGRu2dpgfHd5T_nfvC2iQ_7abhTlg&amp;ust=1364879951195003"><i><span style="color: blue;">www.flickr.com</span></i></a></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Pe de altă parte, regiunea Altai reprezintă un important centru al biodiversității de plante și specii de animale montane din nordul Asiei, dintre care numeroase sunt rare și endemice. Mai mult de 1.400 plante vasculare se găsesc în Regiunea Zapovednik, iar dintre acestea 17% sunt specii endemice. Zona susține o faună diversă, inclusiv 72 de specii de mamifere și 310 de specii de păsări. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman','serif';"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/12.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-12914" alt="1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/12.jpg" width="200" height="130" /></a>Foto 6.</span></b><i><span style="font-family: 'Times New Roman','serif';"> Pădure de taiga din Munții Altai. Sursă: </span></i><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Altai_Mountains"><i><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman','serif'; color: blue;">http://en.wikipedia.org/wiki/Altai_Mountains</span></i></a></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: 'Times New Roman','serif';"><br />
</span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Cea mai mare parte <span class="hps">a</span> M. <span class="hps">Altai</span> <span class="hps">este acoperită cu</span> specii ale pădurii de <span class="hps">taiga (<strong><em>Foto 6</em></strong>), cu specii de cedru, zadă, larice siberian, pin, molid, brad siberian. Dintre</span> acestea, za<span class="hps">da</span> <span class="hps">și cedrul</span> <span class="hps">prevalează</span>, dar <span class="hps">se pot întâlni și alte specii de arbori și arbuști, din gama foioaselor, cum ar fi mesteacănul și plopul tremurător. Zonele</span> <span class="hps">alpine</span>, <span class="hps">situate</span> <span class="hps">la înălțimi</span> <span class="hps">mai mari de</span> <span class="hps">2000 &#8211; 2400</span> <span class="hps">m</span>, <span class="hps">oferă</span> <span class="hps">pajiști</span> <span class="hps">întinse, cu</span> <span class="hps">ierburi</span> <span class="hps">și flori</span> <span class="hps">diferite</span>. Fauna este și ea foarte diversificată, <span class="hps">întâlnindu-se</span> exemplare de leoparzi ai zăpezii (<strong><em>Foto 7</em></strong>), <span class="hps">elan</span>, <span class="hps">cerb</span> <span class="hps">siberian</span> <span class="hps">(</span>maral), <span class="hps">urs brun</span>, <span class="hps">vultur</span> <span class="hps">auriu, lupi, zibeline, hermeline, marmote, <i>cai sălbatici takhi</i>, oi Argali (<strong><em>Foto 8</em></strong>), sau ibecși siberieni (<i>Capra sibirica</i>)</span>. Pe versanții sudici și estici, la altitudini sub 1500 m, cresc și foioase, în special specii de fag. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><!--[if !mso]&gt;--></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span style="font-family: 'Times New Roman','serif';"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/13.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-12915" alt="1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/13.jpg" width="262" height="192" /></a>Foto 8</span></b><span style="font-family: 'Times New Roman','serif';">. Leopardul zăpezii. <i>Sursa: </i></span><a href="http://www.descopera.ro"><i><span style="font-family: 'Times New Roman','serif';">www.descopera.ro</span></i></a></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span style="font-family: 'Times New Roman','serif';"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/14.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-12916" alt="1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/14.jpg" width="261" height="193" /></a>Foto 9.</span></b><span style="font-size: 10.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';"> Oaia Argali. <i>Sursa: nuesteimposibil.blogspot.com</i></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">În ciuda complexității floristice și faunistice a munților, aceștia nu au un grad de acoperire foarte mare, pădurea de conifere extinzându-se, spre exemplu, mai mult pe versanții sudici și sud-estici, iar în pe cei nordici și la altitudini mari, există suprafețe biogeografice deschise cu vegetație de stepă alpină. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">Nu în ultimul rând, Platoul sau Podișul Ukok<strong><i> </i></strong>este un alt sector al Altailor, care adăpostește un ladșaft specific de stepă înaltă, temperată, acoperită cu graminee rezistente la temperaturi fluctuante și precipitații scăzute, din cauza umbrei pluviometrice proiectate de munții înconjurători. Acesta este situat la granița dintre China, Kazakhstan și Mongolia și îmbină, pe lângă specificul biogeografic al fiecărui stat, trăsături antropologice ale vieții strămoșilor preistorici. Astfel, arheologii au descoperit în permafrostul ce acoperă aproape întreaga suprafață a platoului o serie de corpuri umane neolitice mumificate și înghețate, datând din Epoca Bronzului și asociate culturii Pazyryk. Și aici trăiesc numeroase exemplare de leopard al zăpezii sau oi Argali, iar investițiile rusești și chinezești în domeniul alimentării Asiei Centrale cu gaz metan vizează construirea unor gazoducte care să treacă prin podiș. Procesele geomorfologice care afectează peisajul platoului includ alunecările de teren și avalanșele produse în timpul primăverii și verii, când permafrostul (<em><strong>Foto 10</strong></em>) se dezgheață în mare parte din grosimea lui.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><strong><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/15.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-12919" alt="1" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/15.jpg" width="259" height="194" /></a>Foto 10.</strong> Imagine permafrost &#8211; Platoul Ukok.  Sursa: <!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p style="text-align: center;"><span style="font-size: 11.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Calibri','sans-serif';"><a href="http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ukok_Plateau_2.jpg">http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ukok_Plateau_2.jpg</a></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b></b><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman','serif';">În concluzie, Munții Altai reprezintă o regiune caracterizată printr-o geomorfologie complexă, prin întinse zone declarate arii protejate datorită fie importanței pe care le-o dau diferite elemente geomorfologice și hidrologice (lacuri glaciare, cascade, porțiuni din limita superioară a zăpezilor veșnice, suprafețe de eroziune), fie datorită bogăției în specii floristice și faunistice ale anumitor zone, cu precădere cele în care viețuiesc Oaia Argali și Leopardul Zăpezilor. Datorită faptului că această zonă nu este foarte populată, orașele lipsind, iar satele fiind risipite în vetrele depresiunilor, în lungul râurilor, sau pe unele interfluvii cvasi-orizontale și situate la altitudini mai mici (în Rusia și Kazakhstan) și predominant nepermanente (în Mongolia), nici influența omului nu se resimte aici, dar nici comunitatea umană nu este suficient de numeroasă astfel încât să prezinte un element supus anumitor riscuri geomorfologice. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><strong>Referinte:</strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="text-align: justify; text-indent: -18.0pt; line-height: 150%;"><span style="font-family: 'Times New Roman','serif';"><span>1.<span style="font: 7.0pt 'Times New Roman';">        </span></span></span><span style="font-family: 'Times New Roman','serif';">Bridges, M., E., 1990, World Geomorphology, Cambridge University Press</span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: -18.0pt; line-height: 150%;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 150%; font-family: 'Times New Roman','serif';"><span>2</span></span><span style="font-family: 'Times New Roman','serif';"><span>.<span style="font: 7.0pt 'Times New Roman';">        </span></span></span><span style="font-family: 'Times New Roman','serif';">Popa, V., 2012, Geografia Statelor Asiei, Editura Universitară, București</span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="text-align: justify; text-indent: -18.0pt; line-height: 150%;"><span><span>4.<span style="font: 7.0pt 'Times New Roman';">        </span></span></span><a href="http://www.bluepeak.net/mongolia/mountains.html">http://www.bluepeak.net/mongolia/mountains.html</a></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="text-indent: -18pt; text-align: justify;"><span><span>5.<span style="font: 7.0pt 'Times New Roman';">        </span></span></span><a href="http://www.wcmc.org.uk/protected_areas/data/wh/altai.htm" target="_blank"><span style="color: blue;">http://www.wcmc.org.uk/protected_areas/data/wh/altai.htm</span></a></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="text-indent: -18pt; text-align: justify;"><span><span>6.<span style="font: 7.0pt 'Times New Roman';">   </span></span></span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 150%; font-family: 'Times New Roman','serif'; color: black;"><span><span style="font: 7.0pt 'Times New Roman';">     </span></span></span><a href="http://travelers-way.com/Curiozitati/muntii_altai.html"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 150%; font-family: 'Times New Roman','serif'; color: blue;">http://travelers-way.com/Curiozitati/muntii_altai.html</span></a></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-indent: -18pt; line-height: 150%; text-align: justify; padding-left: 30px;"><a href="http://whc.unesco.org/en/list/768">http://whc.unesco.org/en/list/768</a></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-indent: -18pt; line-height: 150%; text-align: justify; padding-left: 30px;"><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p><span style="font-size: 11.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Calibri','sans-serif';"><a href="http://fr.wikipedia.org/wiki/Lac_Teletsko%C3%AFe">http://fr.wikipedia.org/wiki/Lac_Teletsko%C3%AFe</a></span>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-129060"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/arii-protejate/din-nou-prin-muntii-altai-cateva-informatii-despre-caracteristicile-lor-biogeografice/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
