Photo no. 1 – L’équipe suédoise qui a découvert l’upsalite    déjà

L’upsalite est une substance amorphe, non-toxique et stable, un carbonate de magnésium qui, quand se trouve dans un milieu avec humidité réduite, absorbe plus d’eau que tout autre matériel connu à ce moment (Photo no. 2). Il peut absorber 75% plus d’eau dans un environnement ou l’humidité décroit de 95% à 5% (à la température de la chambre). C’est un matériel très poreux, avec de petites dimensions, ayant un diamètre de 10 nm (1 nm=10^-6 mm). Sa texture est gélatineuse et quand il est séché à une température de plus de 70°C, l’upsalite se solidifie et se transforme dans une poussière blanche. Avec une surface de plus de 800 m² per gramme, l’upsalite a la plus grande surface de tous les carbonates métalliques existants.

Photo no. 2 – Upsalite

Il a été obtenu dans le laboratoire, en conditions de baisse température, par l’introduction du dioxyde de carbone dans des vapeurs d’alcool (Photo no. 3). Bien que cet carbonate de magnésium se trouve en abondance dans la nature, il est très rarement contenu dans des gisements géologiques qui permettraient une exploitation viable du point de vue économique.

Photo no. 3 Les étapes nécessaires pour synthétiser le matériel

Ce matériel poreux, avec une structure unique, pourrait trouver une multitude d’utilisations : dans l’industrie pharmaceutique, dans l’électronique, pour contrôler l’humidité et absorber des toxines qui résultent des procès chimiques et fuites de pétrole, pour réaliser des isolations phoniques et thermiques, dans la cosmétique, etc.

Sources:

http://www.disruptivematerials.com/press-room/

http://greenbuildingelements.com/2013/07/20/upsalite-new-material-possessing-record-breaking-surface-area-and-water-adsorption-abilities/

http://www.plosone.org/article/info%3Adoi%2F10.1371%2Fjournal.pone.0068486#s3

http://www.huffingtonpost.com/2013/08/05/upsalite-impossible-material-swedish-lab_n_3709055.html

Article ecrit par Mirela Micu et traduit par Mihail Mitoseriu.

Fig. nr. 1 Echipa de suedezi care a descoperit upsalite

Upsalite este un material amorf, non-toxic, stabil, un carbonat de magneziu ce absoarbe mai multă apă la un nivel scăzut de umiditate decât orice alt material existent în momentul de faţă (Fig. nr. 2). Absoarbe cu peste 75% mai multă apă într-un mediu în care umiditatea scade de la 95% la 5% (la temperatura camerei).  Este un material umplut cu pori ce au dimensiuni mai mici de 10 nm (1 nm=10^-6 mm). Are o textură gelatinoasă, iar când este uscat la aer la o temperatură de 70°C se solidifică şi se transformă într-o pudră albă. Cu cei 800 m² per gram, upsalite are cea mai mare suprafaţă dintre carbonaţii metalici alcalini existenţi.

Fig. nr. 2 Upsalite

A fost realizat în laborator în condiţii de temperatură joasă, prin introducerea de bioxid de carbon în vapori de alcool (Fig. nr.3). Cu toate că acest carbonat de magneziu se găseşte într-o cantitate apreciabilă în natură, el rar se întâlneşte în depozite geologice care să poată fi utilizate economic.

Fig. nr. 3 Paşii pentru sintetizarea materialului

Materialul poros, cu o structură unică în lume, poate avea diverse utilizări: în industria farmaceutică şi electronică, pentru controlarea umidităţii şi absorbţia toxinelor rezultate în urma proceselor chimice şi a revărsării de produse petroliere, izolare termică şi fonică, industria cosmetică ş.a.

Referinţe:

-http://www.disruptivematerials.com/press-room/

-http://greenbuildingelements.com/2013/07/20/upsalite-new-material-possessing-record-breaking-surface-area-and-water-adsorption-abilities/

-http://www.plosone.org/article/info%3Adoi%2F10.1371%2Fjournal.pone.0068486#s3

-http://www.huffingtonpost.com/2013/08/05/upsalite-impossible-material-swedish-lab_n_3709055.html

Așa nu! București, România

În ziua de astăzi se vorbește din ce în ce mai mult despre poluarea aerului, în special în Municipiul București. Aceasta este cauzată de creșterea economică și demografică, ceea ce duce la creșterea cererii de produse.

Astfel, industria este obligată să producă din ce în ce mai mult, având la dispoziție aparate uzate, vechi de zeci de ani, care nu conțin filtre ce ar diminua poluarea aerului. De asemenea, se cumpără din ce în ce mai multe mașini, acestea poluând aerul prin evacuarea noxelor, făcându-l de cele mai multe ori irespirabil. Cea mai poluată zonă din Capitală, din cauza traficului rutier, este Cercul Militar.

O altă sursă importantă de poluare o reprezintă segmentul construcțiilor, care răspândește în atmosferă particule în suspensie ce afectează căile respiratorii. Și nu în ultimul rând, din cauza faptului că populația este în număr mare, acest lucru duce la o cantitate semnificativă de deșeuri.

Toate aceste surse de poluare au efecte negative asupra sănătății oamenilor, provocând chiar boli grave. Expunerea pe termen lung a populației la acești poluanți duce la cronicizarea bolilor, cum ar fi astmul, bronșita și rinita alergică.

Pentru a vă face o idee despre sursele de poluare ale aerului în Municipiul București, am prezentat în acest articol câteva fotografii.

Articol realizat de Ioana-Alexandra Dumitrescu, studentă în anul al III-lea, specializarea Meteorologie-Hidrologie, Facultatea de Geografie, Universitatea din București.

Reclama deosebit de originala si amuzanta, realizata in stilul anilor ’80 apartine celor de la Clean Air Network.  Ei sunt o organizatie non-guvernamentala independenta ce incearca sa atraga atentia asupra poluarii aerului si sa miste lucrurile in imbunatatirea calitatii lui in Hong – Kong si nu numai.

Orasul are doua dorinte fierbinti: indeplinirea cererii de a se afla sub o conducere democratica, nu sub controlul guvernului de la Beijing si indepartarea smogului ce invaluie orasul.  Asemeni Londrei victoriene, Hong Kong-ul este acoperit de nori de fum si trebuie sa tii cont de asta in momentul in care ti-l alegi drept destinatie de vacanta. Cel mai potrivit accesoriu pentru o asemenea vizita ar fi o masca de protectie, asa cum poarta multi dintre localnici pentru a putea respira.

Care sunt motivele? Centralele termice care inca merg pe carbune sunt principalul poluator, la care se adauga o zona industrial foarte dezvoltata concentrata in provincia Guangdong. Alaturi vom aseza densitatea traficului, care este cea mai mare din lume, cu 275 de masini pe kilometru de artera de circulatie.

Ca si cum atat nu ar fi de ajuns, Hong Kong-ul, in cele mai proaste zile ale lui, este asaltat de nori de smog adusi pe calea vantului din restul Chinei. Sa traiesti aici nu-i usor. Crescand aici esti condamnat in cele mai multe cazuri la boli respiratorii precum astmul. Si toate rapoartele arata ca lucrurile nu stau bine si se indreapta spre mai rau.

Comunitatea financiara este de acord cu concluziile acestor rapoarte si s-a hotarat sa se mute in Singapore, punand astfel in pericol rolul de centru financiar asiatic al orasului. Poate astfel guvernul va fi mai interesat de punerea in aplicare a masurilor de diminuare a poluarii aerului si de indeplinirea noilor obiective de mediu puternic sustinute de environmentalisti.

Pana atunci fiecare face ce poate si o metoda este aceea ce a crea structuri arhitecturale care tin cont de calitatea aerului. Pasajul Zhuhai – Macao va fi asezat la confluenta importantei retele de cai de transport din Zhujiang, provincia Guangdong, preluand pasagerii si marfurile ce intra si ies din Hong Kong.

Competitia privind designul acestui pasaj fost castigata de proiectul „Under the same roof”, cu ideea unei structuri extinse, cu un acoperis realizat din panouri fatetate semintransparente, ce permit luminii solare sa intre fara impedimente. O gradina interioara de iarna va servi drept loc de intalnire si loc de odihna pentru pasagerii obositi. Oxigen pentru improspatarea aerului va fi eliberat si de tuburile cu alge montate pe acoperis, pentru a folosi din plin lumina soarelui. Ventilarea este asigurata de panouri ce se deschid.

Pana cand se vor gasi solutii nu doar pentru spatii restranse si semiinchise, locuitorii Hong Kong-ului, ce impart acelasi aer cu industria si vehiculele, pot „achizitiona” in gluma o sticla de aer curat la incredibilul pret de 25 de centi.

Webografie:

http://inhabitat.com/hong-kong-activist-group-selling-fresh-air-for-25-cents-a-bottle/

http://gohongkong.about.com/od/healthandsaftey/a/ong_Kong_Pollution.htm

http://www.reuters.com/article/2012/01/09/us-pollution-hong-kong-idUSTRE80803J20120109

http://www.cleartheair.org.hk/quick-stats.php

First Prize Design For Stategic Hong Kong Transportation Hub | Inhabitat – Sustainable Design Innovation, Eco Architecture, Green Building

Surse foto:

http://www.aidan.co.uk/lg/HkCentralTraffic7Z17.jpg

Inhabitant – Under the same roof

Inhabitant – Hong Kong Activist Group Selling “Fresh Air” for 25 Cents a Bottle

Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.

• Substante care au structuri chimice diferite pot avea mirosuri similare, cum ar fi citrolul şi aldehida γ-fenil-valerianică, ambele avand aroma de lamaie. Natura si „taria” mirosului se pot schimba odata cu diluatia substantei in aerul atmosferic;
• Mirosurile mai slabe nu sunt percepute in prezenta celor puternice;
• Mirosurile cu aceeasi „tarie” se amesteca si pot produce combinatii in care unul sau mai multe dintre ele nu pot fi recunoscute;
• Expunerea unui individ la o intensitate constanta a unui miros duce la diminuarea sensibilitatii olfactive si pierderea senzatiei neplacute pana in momentul in care mirosul variaza in intensitate;
• Obisnuinta cu un anumit miros nu va afecta perceptia unui miros disimilar, insa va prejudicia identificarea unor arome apropiate. In concluzie, un miros neplacut ce nu ne este familiar va atrage mai multe plangeri fata de unul cunoscut;
• Doua sau mai multe substante cu mirosuri diferite isi pot anula reciproc efectul;
• Mirosurile se deplaseaza pe directia vantului, odata cu substantele care le produc;
• Volatilitatea substantelor gazoase creste cu marirea temperaturii, de aceea mirosurile sunt simtite mai rapid si mai puternic la temperaturi ridicate;
• Senzatia de acceptare sau respingere a unui miros depinde de experientele placute sau neplacute ale unei persoane legate de aceasta aroma;
• Datorita conformatiei genetice, unii oameni nu pot percepe anumite mirosuri, precum cianura – aroma de migdala.

Orice miros are o sursa, iar in domeniul poluarii olfactive sunt analizate in special cele cauzate de „mana omului”. O sursa comuna de miasme, ce apar datorita putrefactiei, o reprezinta deseurile aruncate sau nepreluate la timp de companiile de salubrizare. In acelasi areal, amintim depozitele de deseuri municipale si statiile de epurare a apei uzate, in care vor aparea mercaptani si hidrogen sulfurat datorita descompunerii anaerobe.

O alta foarte variata sursa de mirosuri este industria. Producerea de celuloza si hartie duce la apartia de substante urat mirositoare precum dioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, metanetiolul – ce contine la randul lui sulf. Tabacariile elimina in aer amoniac, hidrogen sulfurat si compusi organici volatili, iar industria chimica poate enumera produsi diversi din gama miasmelor (amoniac, hidrogen sulfurat, clor, mercaptani, fenoli, etc). Pana si din procesul de fabricare a zaharului si din distilare rezulta amoniac si hidrogen sulfurat.

De asemenea, activitatile agricole aduc contributie prin descompunerea vegetatiei, producerea si folosirea compostului, aplicarea ingrasamintelor azotate si fosfatice si a pesticidelor, in atmosfera ajungand amoniac, dioxid de sulf, fosfor, acetaldehida, hidrogen sulfurat. Transporturile atrag atentia prin mirosurile emise in special prin eliminarea gazelor de esapament, ce au efecte asupra pietonilor si a rezidentilor din apropierea arterelor de circulatie.

Tot ce imi ramane sa va spun este sa va paziti pe cat posibil nasurile de intalnirea cu miasmele.

Sursa bibliografica: Central Pollution and Control Board, Ministry of Environment & Forests, Guidelines on odour pollution & its control, 2008, India

Surse fotografii:  http://www.flickr.com/photos/ikhlasulamal,                                                      Photobucket/wasim106

Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !