Le Bărăgan et la Moldavie sont les deux régions les plus affectées par les tempêtes de neige et le blizzard, à cause de l’absence d’une protection face aux vents froids qui soufflent du nord-est, Le paysage plat, typique pour les plaines, permet à la neige de former des banques assez grands pour bloquer le trafic, et la vitesse du vent dépasse parfois 90km/h. Evidemment, ce ne sont pas les meilleures conditions pour conduire une voiture, par exemple sur l’autoroute A2, une des voies routières affectées chaque année par de telles problèmes.

L’autoroute A2 à l’ouest de Dragalina, sans aucun rideau forestier de protection.

Mais je vous propose de regarder plus attentivement la route. Et je vous conseille, afin d’éliminer toute doute quant à la qualité des informations présentées dans l’article, d’ouvrir Google Maps et de faire une promenade virtuelle au long de l’autoroute A2, dite aussi l’autoroute du Soleil (dans le cas ou vous n’avez déjà passé sur cette route). Est-ce que vous remarquez quelque chose ? Bien sûr, vous ne verrez aucune forêt. Et cette absence n’est pas du tout un accident isolé : les forêts ou les rideaux forestiers de protection n’existent pas dans les zones affectées chaque hiver par les blizzards. Les routes passent par des champs ouverts, entourés par des cultures agricoles, sans aucun rideau forestier de protection pour retenir la neige et réduire la vitesse du vent.

Le rôle des rideaux forestiers a été débattu depuis longtemps dans la littérature de spécialité (une brève histoire, en roumain, peut être trouvée ici et des informations sur le système national des rideaux forestiers sont disponibles ici). De plus, les rideaux forestiers sont définis comme un bien d’intérêt général et font aussi l’objet d’une loi de 2002 (L 289).

Les dispositions de la loi mentionnée en haut sont très claires, y compris en ce qui concerne les rideaux et cordons qui protègent les voies de communication : les rideaux forestiers pour la protection des voies de communication et de transport sont établis d’un côte et de l’autre de la voie, sur les portions qui sont affectées fréquemment par des neiges abondantes (l’article 6), la nécessite de leur établissement se fonde sur des études effectués dans le cadre les institues de recherche en sylviculture, par des personnes morales attestées (l’article 7) et leur création est obligatoire pour les personnes physiques ou morales qui détiennent des terrains visés par les études mentionnés antérieurement (l’article 8). Autrement dit, les autorités publiques dans le domaine de la sylviculture ont l’obligation de créer des rideaux forestiers, même en absence de l’accord du propriétaire d’un terrain, cas dans lequel ROMSILVA doit commencer la procédure d’expropriation (Chapitre III). Dans le cas où les propriétaires sont d’accord avec l’établissement des forêts de protection sur leurs terrains, ils bénéficient d’une série d’avantages, tels que des compensations en argent, la possibilité de valoriser les produits de la forêt (bois, fruits, champignons etc.), des facilités fiscales etc.

Et, par conséquence, pourquoi est-ce que les rideaux forestiers n’existent pas ?

Nous ne continueront pas avec l’interrogation sur ce sujet, mais je voudrais simplement énumérer quelques avantages de ces forêts, bien qu’évidents, dans l’espoir que cette liste sera une source d’inspiration pour ceux qui ont le pouvoir de faire quelque chose sur le sujet de notre article et que, dans quelques années, nous pourrons conduire sur des routes mieux protèges, même pendant l’hiver, quand il neige :

•  La protection des terrains agricoles et des villes/villages face aux facteurs météorologiques extrêmes;
•  L’amélioration du microclimat local;
•  La protection du sol contre l’érosion;
•  L’équilibre des circuits hydrologiques;
•  L’augmentation de la biodiversité locale;
•  La capture du monoxyde de carbone et des poussières générées par le trafic et l’amélioration de la qualité de l’air;
• La limitation de la pollution phonique;
• La création d’une source d’exploitation du bois et des produits secondaires des forêts;

Et, bien sûr, la diminution de l’impact négatif des phénomènes météo extrêmes sur l’infrastructure et les voies de communication.

Sources des infos: 1, 2.

Sources des photos: 1, 2, Google Maps 2017.

Article écrit par Magda Baidan et traduit par Mihail Mitoșeriu.

Bărăganul şi Moldova sunt două zone afectate în mod deosebit de furtunile de zăpadă şi de viscol, nefiind protejate de vânturile reci care vin dinspre nord-est. Relieful plat, de câmpie, face ca zăpada viscolită să se aşeze în troiene, care pot avea înălţimi suficient de mari pentru a întrerupe traficul, iar viteza vântului poate depăşi 90 km/h. Evident, nu sunt condiţii ideale pentru condus, de exemplu, pe autostrada A2, una din axele afectate anual de aceste probleme.

Autostrada Soarelui la vest de Dragalina, lipsita de cordoane forestiere de protectie.

Însă, haideţi să privim mai îndeaproape acest drum. Şi vă îndemn, ca să nu aveţi nici o îndoială asupra calităţii informaţiilor prezentate în acest articol, să deschideţi Google maps şi să vă plimbaţi, virtual, de-a lungul autostrăzii Soarelui (în cazul în care nu aţi avut ocazia de a vă plimba pe ea de-adevăratelea). Remarcaţi ceva? Nu veţi remarca, în mod sigur, vreo pădure. Iar situaţia este departe de a fi singulară: pădurile sau aliniamentele de protecţie practic nu există în zonele afectate, iarnă de iarnă, de viscol. Drumurile se găsesc în câmp deschis, înconjurate de terenuri agricole, fără perdele forestiere de protecţie care să poată reţine zăpada şi diminua viteza vântului.

Rolul perdelelor forestiere a fost îndelung dezbătut în literatura de specialitate (un scurt istoric, aici şi informaţii despre sistemul naţional de perdele forestiere, aici). Mai mult, perdelele forestiere constituie, în România, un bun de interes general şi sunt chiar subiectul unei legi din 2002 (L 289).

Prevederile acesteia sunt deosebit de clare, inclusiv în ceea ce priveşte perdelele şi cordoanele al căror scop este protecţia căilor de comunicaţie: perdelele forestiere pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport se înfiinţează de o parte sau de alta a acestora, pe porţiunile afectate frecvent de depuneri masive de zăpadă (Art 6), necesitatea înfiinţării lor se fundamentează pe bază de studii întocmite de institute de cercetare silvică, de către persoane juridice atestate (Art 7) şi este obligatorie pentru persoanele fizice şi juridice ale căror suprafeţe au fost cuprinse în studiile menţionate (Art 8). Cu alte cuvinte, autorităţile publice din domeniul silvic au datoria de a înfiinţa perdele de protecţie, chiar şi fără acordul proprietarului terenului, caz în care Romsilva are datoria de a demara procedura de expropriere (Cap III). În cazul în care proprietarii sunt de acord cu crearea de păduri de protecţie pe terenurile lor, ei beneficiază de o serie de avantaje, printre care compensaţii băneşti, posibilitatea de a valorifica bunurile (material lemnos, fructe, ciuperci, etc.) din pădure, scutiri de taxe, etc.

Şi atunci, de ce lipsesc?

Nu ne vom interoga mai mult decât atât pe tema lipsei lor, ci vom lista, pur şi simplu, câteva dintre beneficiile acestor păduri, oricât ar fi ele de evidente, cu speranţa că această listă va constitui o sursă de inspiraţie pentru cei care au un cuvânt de spus în această problemă şi că, în câţiva ani, vom putea conduce pe drumuri mai ferite, chiar şi când… ninge iarna:

-          Protecţia terenurilor agricole şi a localităţilor de factorii climatici extremi;

-          Ameliorarea microclimatului local;

-          Protecţia solului împotriva fenomenelor de eroziune;

-          Echilibrarea circuitelor hidrologice;

-          Creşterea biodiversităţii locale;

-          Înmagazinarea de dioxid de carbon şi pulberi, în special din transport şi creşterea calităţii aerului;

-          Limitarea poluării fonice;

-          Sursa de exploatare a masei lemnoase şi a produselor secundare;

Şi, desigur, diminuarea impactului negativ al fenomenelor meteo extreme asupra infrastructurilor şi cailor de comunicaţii.

Surse info: 1,2.

Surse foto: 1, 2, Google maps 2017.

Google, un nombre d’organisations écologiques et plusieurs gouvernements ont présenté cette semaine une base de données très sophistiquée, réalisée spécifiquement pour analyser le procès de déforestation au niveau global, dans l’espoir d’intensifier la lutte contre un des facteurs les plus importants qui cause le réchauffement climatique.

Le site  www.globalforestwatch.org suivra la disparition des arbres dans tout le monde, grâce aux images d’haute résolution, fréquemment actualisées. Les informations, qui s’adressent aux facteurs de décision du monde politique et aussi aux entreprises qui souhaitent d’acheter les terrains affectés par la déforestation, peuvent être consultées gratuitement. 

La Terre a perdu 2,3 millions de kilomètres carrés de foret entre 2000 et 2012, selon les informations découvertes par Google et l’Université Maryland des Etats Unis.

globalforestwatch.org

La difficulté dans le procès d’obtenir les renseignements n’a pas été la manque de volonté de la part des états, ni la manque des lois pour contrôler la déforestation. ,,Le problème principal était l’absence des moyens pour déterminer avec certitude ce qui se passe en réalité’’, nous a dit Andrew Steer, directeur général de l’Institut Mondial pour les Ressources (World Ressource Institute), qui a joué un rôle important dans la création de cette base de données.

,,Malgré les lois correctes adoptées par le gouvernement indonésien pour protéger les forets, en réalité, c’était très difficile de savoir ce qui se passe vraiment sur le terrain’’, disait Mr. Steer devant les journalistes présents à l’inauguration du projet, au siège de Global Forest Watch, en Washington.  

Toute personne peut consulter en-ligne cette carte pour apprendre, par exemple, quelles sont les forets protégées ou les entreprises qui achètent l’huile de palmier provenant des exploitations illégales. 

Global Forest Watch, Romania

La déforestation joue un rôle essentiel dans le phénomène du réchauffement climatique au niveau global, et les forets, qui occupent 1/3 de la surface de notre planète, représentent une sorte de piège pour le carbone, en l’empêchant d’arriver dans l’atmosphère. 

Pour obtenir cette base de données, Google a compilé millions d’images satellitaires réalisées pendant les derniers 40 ans par l’Institut Américain de Géologie. 

Rebecca Moore, ingénieur qui travaille pour Google, nous a expliqué la principale difficulté du projet, qui était ,,d’administrer toute cette quantité de données’’ à un niveau de détail qui est en même temps pertinent et utile. Pour arriver à ce résultat, Google a employé la technologie cloud. La Norvège, La Grande Bretagne et les Etats Uni ont participé aussi à l’implémentation de ce projet. 

John Kerry, Secrétaire d’Etat des Etats Unis, a déclaré à Jakarta que le réchauffement climatique est ,,une des plus grandes armes de destruction en masse’’, et il a encouragé la communauté internationale de lutter plus fortement et avec plus d’efficacité contre ce phénomène.    

Global Forest Watch, Roumanie.  
Rose: déforestations
Bleu: reforestations

Global Forest Watch TImeline

Le service Global Forest Watch peut être visité à l’adresse http://www.globalforestwatch.org/. Dans la cassette SEARCH, vous introduisez la région que vous voulez étudier (par. ex. la Roumanie). Puis, vous cliquez sur PLAY pour observer la dynamique des forets entre 2000 et 2013.

Global Forest Watch Timeline

Source: Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/observatorul-despaduririlor/

Article écrit par Ioana Stoicescu et traduit par Mihail Andreas Mitoșeriu.

Site-ul, www.globalforestwatch.org, va urmări dispariția copacilor pe plan mondial cu ajutorul unor imagini de înaltă rezoluție, cu actualizări frecvente. Informațiile, care se adresează factorilor de decizie politici, dar și companiilor care doresc să cumpere terenurile apărute după despăduriri, pot fi consultate în mod gratuit.

globalforestwatch.org

Terra a pierdut nu mai puțin de 2,3 milioane de kilometri pătrați de păduri intre 2000 și 2012, potrivit informațiilor reunite de Google și Universitatea Maryland din Statele Unite.

“Problema pentru a colecta aceste cifre nu a fost lipsa de bunavoință a țărilor, nici măcar absența legilor pentru a reglementa despăduririle. Problema a constat mai ales în absența mijloacelor pentru a verifica ceea ce se petrece exact”, a explicat Andrew Steer, director general al World Resources Institute, care a jucat un rol important în crearea acestei baze de date.

“Deși președintele indonezian a adoptat legi bune pentru protejarea pădurilor, în realitate, a fost foarte dificil pentru el să afle exact ceea ce se petrecea în timp real”, a explicat el în fața jurnalistilor prezenți, înainte de prezentarea acestui proiect, la Global Forest Watch din Washington.

Oricine poate să consulte online aceasta hartă care delimitează pădurile protejate sau să vadă numele companiilor care cumpără ulei de palmier provenind din exploatările forestiere ilegale.

Despădurirea joacă un rol capital pentru fenomenul de încălzire globală, iar pădurile, care ocupă o treime din suprafața planetei, functioneaza ca niste “puțuri de carbon”, asimilând acest gaz care, făra ele, ar ajunge în atmosferă.

Pentru a alcătui această bază de date, Google a compilat milioane de imagini din satelit realizate în peste 40 de ani de Institutul american de geologie.

Rebecca Moore, inginer la Google, a explicat că principala dificultate a constat în “a administra această masă de date” la un nivel de detaliere care poate fi pertinent și util. Pentru a face acest lucru, Google a utilizat tehnologia “cloud”.
Norvegia, Marea Britanie și Statele Unite au participat și ele la implementarea acestui proiect.

John Kerry, secretarul de Stat american, a declarat duminică, la Jakarta, că încălzirea globală este “una dintre cele mai mari arme de distrugere în masă”, îndemnând comunitatea internațională să depună eforturi mai mari pentru a lupta eficient contra acestui fenomen.

Global Forest Watch, Romania.
Roz: despăduriri
Albastru: împăduriri

Serviciul Global Forest Watch poate fi accesat AICI. În căsuța de Search- introduceti zona dorită (de ex. Romania). Click pe butonul de PLAY pentru a vizualiza dinamica pădurilor în perioada 2000- 2013.

Global Forest Watch TImeline

Sursă: Ecomagazin

Aflată la cea de-a treia ediție, campania de conștientizare se adresează elevilor din ciclul primar și gimnazial din județul Constanța. Numai în 2012, 4.019 elevi din 144 de clase, aparţinând unui număr de 25 de şcoli din judeţul Constanţa, s-au implicat în cadrul campaniei, reușind să colecteze selectiv o cantitate totală de 35.178 kg deșeuri.  „Olimpiada Deșeurilor” reprezintă o oportunitate pentru elevi de a îşi însuşi bunele practici în vederea reciclării, precum şi de a câştiga premiile oferite de organizatori.

În cadrul ediției de anul acesta, cele 218 clase înscrise în campanie vor trebui să colecteze o cantitate totală de minim 70 kilograme de deşeuri, pentru cele 5 categorii de deşeuri ce fac obiectul campaniei: hârtie, PET, doze, baterii şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE).

„Ne bucurăm că și anul acesta elevii și cadrele didactice au răspuns cu entuziasm invitației noastre de a participa la campanie, în număr tot mai mare de la ediție la ediție, reușind ca anul acesta să implicăm peste 5.000 de elevi. Prin premiile pe care le vom oferi ne dorim să răsplătim eforturile tuturor celor implicați, dar mai mult decât atât, să încurajăm inițiativa acestora de a adopta un comportament ecologist”, a declarat Aurora Olescu, administratorul companiei Gremlin.  

Pe data de 20 iunie, în cadrul unui spectacol, vor fi decernate trofeele „Hârtiuţa Drăguţa”, „PETa Circumspecta”, „DOZAta Coafata”, „Calculatoraşul cel voinic” și „BATi cel viteaz” claselor ce vor colecta cele mai mari cantităţi pentru fiecare categorie de deşeuri în parte, precum și „Trofeul Olimpiada Deşeurilor 2013”, ce va fi acordat clasei ce va colecta cea mai mare cantitate totală de deșeuri.

Vizită la fabrica de hârtie Comceh din Călăraşi, fabrica de doze Can Pack, sediul Gremlin, Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa, Muzeul Delta Dunării Tulcea sau o tabără la munte pentru toată clasa sunt doar o parte din premiile pe care clasele câștigătoare le vor primi din partea organizatorilor.

Până atunci, însă, clasele înscrise în campanie se întrec în a colecta cele mai mari cantităţi de deşeuri din hârtie, PET, baterii şi echipamente electrice şi electronice. Iar asta pentru că şi pe parcursul campaniei elevii vor primi premii instant, în timp ce clasele ce vor reuşi să colecteze o cantitate totală de minim 70 de kilograme vor primi o diplomă şi un premiu de participare.

Omenirea nu şi-a pus problema rolurilor pădurii în mod ştiinţific decât foarte târziu, începând cu secolul al XIX-lea, ca urmare a modificărilor socio-economice ce au determinat o creştere importanta în utilizarea şi exploatarea lemnului.

Conform Planului de acţiune al UE pentru păduri, acestea reprezintă un domeniu important pentru Uniunea Europeană (UE): suprafaţa acestora acoperă 37,8 % din teritoriul european şi asigură existenţa a 3,4 milioane de persoane (silvicultura şi industriile bazate pe resurse forestiere). În plus, UE este al doilea producător de lemn rotund industrial după Statele Unite ale Americii şi produce aproximativ 80 % din pluta disponibilă la nivel mondial. În contextul schimbărilor climatice, pădurile joacă un rol important, nu doar pentru captarea dioxidului de carbon, ci şi prin producţia de biomasă şi prin potenţialul pe care îl au în domeniul energiilor regenerabile. În sfârşit, pădurile au importanţă şi din punct de vedere social şi cultural: sunt atractive pentru populaţia urbană, permit desfăşurarea de activităţi recreative sau benefice pentru sănătate şi reprezintă un patrimoniu cultural important.

Funcţiile pădurii se împart în două categorii de bază: funcţia de producţie şi funcţia de protecţie, zonele forestiere împărţindu-se astfel în păduri cu rol deosebit de protecţie şi păduri de producţie şi de protecţie. Funcţia socială a pădurii a fost, la rândul său, pusă în evidenţă în anii 50.

Dacă, atunci când vorbim despre păduri de producţie, ne referim în special la exploatarea lemnului, funcţiile de protecţie ale pădurii sunt mult mai complexe şi se împart în următoarele categorii:

a. ecologice:

-   de regularizare a climatului, calităţii aerului, sistemelor acvatice, potenţialului solului;

-    de protecţie împotriva riscurilor naturale şi a zgomotului;

-    de conservare a biodiversităţii;

b. economice: de producţie (lemn şi alte produse lemnoase şi nelemnoase), activităţi şi servicii;
c. Sociale: funcţii de peisaj, de recreare, educative, culturale şi sociale.

Funcţiile ecologice ale pădurii, pe scurt

În ceea ce priveşte funcţia de regularizare a climatului şi a menţinerii calităţii aerului, trebuie spus că pădurea reuneşte pe o suprafaţă relativ restrânsă un volum important de biomasa vegetală (arbori, arbuşti, plante erbacee) angajate în procesul fotosintezei. Astfel, ea asigură consumul de dioxid de carbon provenit din varii surse, eliberând, în acelaşi timp, oxigen. În cadrul procesului de fotosinteză, 1 ha de pădure absoarbe anual, circa 16 tone CO₂ şi produce 30 tone O_2. Efectul „purificator” se manifestă pentru un spectru mai larg al poluanţilor atmosferici – pulberi sedimentabile, dioxid de sulf, elemente radioactive – reţinuţi mecanic sau absorbiţi de frunziş. La scara locală, prezenta pădurii determina apariţia unui topoclimat specific, caracterizat prin moderarea extremelor de temperatură (vara, temperatura în pădure este cu cca. 2 grade mai redusă decât în afara ei), intensitate scăzută a radiaţiei solare, creşterea umezelii relative a aerului prin formarea, deasupra pădurii, a unui curent ascendent de aer umed, creşterea frecvenţei calmului atmosferic şi viteze mai mici ale vântului, repartizarea mai uniformă a precipitaţiilor şi creşterea cantităţii acestora. Frunzişul arborilor reţine, în medie, 40-50% cantitatea de precipitaţii.

Pădurea ajuta formarea rezervelor de apă şi determină regularizarea regimului de curgere a râurilor, prin infiltraţie, respectiv prin micşorarea volumului de apă scurs la suprafaţa solului, scăderea vitezei de scurgere, reducerea debitelor maxime ale viiturilor.

Protecţia solurilor se realizează prin apărarea împotriva eroziunii şi degradării sale (evitarea alunecărilor de teren, fixarea solurilor nisipoase), dar şi prin accentuarea procesului de solificare. Protecţia terenurilor sau funcţia antierozionala este realizată prin fixarea substratului cu ajutorul rădăcinilor, mai ales pe terenurile în pantă, micşorând astfel probabilitatea de producere a alunecărilor de teren şi a prăbuşirilor.

Din punct de vedere al biodiversităţii, permite perpetuarea speciilor şi conservarea genofondului – numeroase specii de plante şi animale au dispărut datorită defrişării pădurilor sau din cauza incendiilor. Pădurile oferă adăpost şi sursă de hrană. Permit păstrarea unor medii naturale, aici formându-se cele mai numeroase şi mai complexe lanţuri trofice. Fiind ecosistemele cu cea mai mare biodiversitate, pădurile adăpostesc mai mult de jumătate din speciile terestre, inclusiv multe dintre speciile de animale şi plante protejate.

În fine, pădurea are o importantă funcţie geochimică, contribuind activ şi pe scară largă la circuitul elementelor chimice în natură, funcţie ce va fi prezentată cu o ocazie următoare.

Până atunci, nu uitaţi că suntem în luna pădurii (între 15 martie şi 15 aprilie)! Înţelepciunea populară spune că „doar cine a plantat un pom, a construit o casă şi a făcut un copil se poate numi un om împlinit”. Vă asigur că plantând un copac în primăvara aceasta, veţi dobândi împlinirea necesară …cel puţin până la toamnă, când începe o nouă campanie de plantare.

Surse info: http://www.agriculturaromaneasca.ro/produse/zonarea-functionala-a-padurilor-245-t10.html, http://lenutzza.blogspot.fr/2008/04/functiile-padurii.html, http://ec.europa.eu/environment/forests/home_en.htm, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2010:295:0023:0034:RO:PDF, http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Functii-ecologice-ale-padurii83477.php, http://www.speo-csm.ro/importanta-padurii.html

Surse foto: http://img.wallpaperstock.net:81/p%C4%83dure-wallpapers_20241_2560x1600.jpg, http://rise.mahindra.com/wp-content/uploads/2012/12/shutterstock_109174382.jpg

Împăduririle din cadrul programului „Adoptă un copac!”, derulat de asociația ViitorPlus, au ajuns la peste 197.000 de puieți, plantaţi şi îngrijiţi în zone vulnerabile din sudul ţării.

Judeţele cele mai slab împădurite ale ţării - Ilfov cu numai 2,8% suprafață împădurită, Călăraşi cu un procent de 4% şi Teleorman cu 4,7% - sunt zonele în care se desfăşoară programul „Adopta un copac!”. „Există o nevoie reală pentru derularea unor astfel de programe, în contextul în care procentul optim de suprafață împădurită în judeţele de câmpie este de 20%, iar fenomenele meteorologice extreme (inundaţii, secetă, alunecări de teren, înzăpeziri), care au afectat populaţia României în ultimii ani, sunt amplificate şi de lipsa zonelor împădurite” spune Teodora Pălărie, Managerul programului.

În luna noiembrie, s-a desfăşurat cea de-a X-a campanie de împădurire a programului „Adopta un copac!”, derulat de ViitorPlus – asociaţia pentru dezvoltare durabilă. Campania a inclus 10 zile de plantare, în care pădurile începute în comunele Poroschia şi Drăgăneşti – Vlaşca, din judeţul Teleorman, au crescut cu încă peste 17.000 puieţi de stejar, tei şi frasin, şi o zi în care s-au desfăşurat activităţi de îngrijire, decoplesirea puieţilor pe o suprafaţă de 3.000 m², şi plantarea unui gard viu de protecţie – în prima pădure „Adopta un copac!”, situată în Vâlcelele, judeţul Călăraşi.

„Adopta un copac!” sprijină împădurirea sudului României, suplimentar faţă de pădurile înfiinţate cu finanţare de la stat sau U.E., fondurile fiind obţinute exclusiv din surse private – de la persoane fizice şi companii. Astfel, fondurile pentru campania de toamnă au fost colectate datorită: alergătorilor care au susţinut programul la diferite evenimente sportive (UniCredit Leasing Transmaraton sau Petrom Bucharest Internaţional Half Marathon), companiilor care au participat cu  voluntari din rândul angajaţilor la activităţile de plantare, donaţiilor prin SMS din perioada 4 aprilie – 2 iunie 2012, donaţiilor în urnele din magazinele reţelei METRO Cash&Carry România şi din Aeroportul Internaţional Henri Coandă. În plus, Stem SURE s-a angajat să doneze câte 1 euro pentru fiecare recoltare de celule stem pe care o va face, iar BCR Pensii a asigurat costurile de participare a peste 300 de tineri la activităţile de împădurire, în campania de plantare din primăvară.

Acţiunile de plantare din această toamnă au fost realizate cu ajutorul a circa 700 de voluntari: alergători ai cauzelor ViitorPlus, precum şi angajaţi din partea partenerilor METRO Cash&Carry România, GDF SUEZ Energy România, RBS România, ING Bank, Apa Nova Bucuresti-Veolia, Zentiva Sanofi şi Athénée Palace Hilton Bucureşti.

Despre experienţa de plantare, Andrei Roşu, organizator UniCredit Leasing Transmaraton, a spus: “O zi de voluntariat la plantari este o experienţă unică, atât pentru părinţi cât şi pentru copii. În această toamnă, am făcut echipă la plantari cu fiul meu, Alexandru, şi sunt sigur că i-am transmis, astfel, o parte din valorile în care cred.”

Concomitent cu programul „Adopta un copac!”, ViitorPlus desfăşoară un proiect de plantare a unei perdele forestiere de protecţie, în Parcul Industrial Ploieşti. Perdeaua verde a fost concepută ca mijloc de protecţie contra poluării atmosferice şi fonice şi de stabilizare a microclimatului local (precipitaţii şi temperatura). Până acum, în cadrul proiectului au fost plantaţi şi îngrijiţi circa 3.500 de puieţi.

Pentru anul 2013, pe lângă acţiunile obişnuite de plantare şi îngrijire, ViitorPlus pregăteşte şi două evenimente inedite care susţin împăduririle. Primul dintre acestea constă în organizarea celei mai lungi plantari din istoria proiectului „Adopta un copac!”: un grup de voluntari va planta timp de două zile consecutive, înnoptând în cort lângă locaţia viitoarei păduri. Al doilea eveniment reprezintă alergarea primului ultramaraton montan din România, de peste 100 km; aproximativ 123 km vor fi parcurşi de Adrian Ber (câştigătorul cursei de ultramaraton 70 km din cadrul competiţiei UniCredit Leasing Transmaraton) pe crestele Făgăraşului şi Pietrei Craiului, în sprijinul cauzei „Adopta un copac!”.

“Adopta un copac!” este un program dezvoltat de ViitorPlus pentru împădurirea terenurilor degradate din sudul României. Lucrările de împădurire se realizează în baza unor proiecte tehnice realizate de către experţi silvici. Activităţile includ atât plantarea arborilor, cât şi îngrijirea pădurii timp de 5-6 ani, până ce aceasta atinge stadiul în care nu mai are nevoie de lucrări de întreţinere pentru a supravieţui.

Cei care doresc  să se implice în derularea acestui program, o pot face prin donaţii, prin participarea ca voluntari la plantare sau ca voluntari care ajută la dezvoltarea activităţilor de strângere de fonduri, de comunicare, de logistică (înscrierea se face prin e-mail la adoptauncopac@viitorplus.ro).

***
ViitorPlus – asociaţia pentru dezvoltare durabilă este o organizaţie nonprofit, care derulează de cinci ani proiecte de împădurire, reciclare, educaţie şi conştientizare, producţie de confecţii din textile naturale, construcţie de colectoare solare şi dotarea unor obiective sociale cu sisteme de încălzire a apei menajare ce utilizează energia soarelui, proiecte ce contribuie la soluţionarea unor probleme sociale şi de mediu în diferite zone ale ţării, precum Bucureşti, Constantă, Călăraşi, Prahova, Ilfov, Sălaj şi Teleorman.
Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să o contactaţi pe Teodora Pălărie, Vicepreşedinte ViitorPlus şi Managerul programului “Adopta un copac!” la 0735.854.169 sau pe e-mail la teodora.palarie@viitorplus.ro.
http://www.viitorplus.ro

Scopul Colocviului a fost de a pune bazele unui proiect la scară naţională pentru evitarea inundaţiilor în România până în anul 2030. Fiind necesară o abordare unitară și strategică, la eveniment au participat 40 de experți din domeniul economic, infrastructură, silvicultură, meteorologie, mediu, ecologie, urbanism, arhitectură, construcții, hidrologie, administrație publică. Evenimentul reprezintă o primă premisă în vederea atingerii acestui scop, rezultatele discuțiilor fiind cel putin promițătoare. Există un mare potențial de a dezvolta în viitor soluții concrete în vederea atingerii scopului menționat, a cărui valorificare necesită continuitate și un interes pe masura importanței tematicii abordate, atât din partea experților participanți la discutii, cât și din partea CAESAR.

Pentru a îndeplini acest scop, în prima parte a evenimentului, specialiști din domeniu – Duța Cristian Ionuț – doctorand Universitatea Transilvania, Doc. Ing. Nicu Tudose, ICAS Brașov, Ing. Gheorghe Stăncălie, ANM București, Ing. Ion Bogdan – INHGA, Iordan-Constantin Nicolae – UFB și Pahonțu Ciprian – RNP Romsilva au susținut prezentări științifice, axate pe teme precum “Despăduririle și urmările lor catastrofale asupra terenurilor, apelor și mediului înconjurător”, “Torențialitatea Bazinului Hidrografic <Cârcinov>”, “Schimbări Climatice, fenomene meteorologice în România”, “Aspecte privind efectele schimbărilor climatice asupra resurselor de apă”, “Experiențe internaționale de combatere a inundațiilor, bazinul franco-belgiano-luxemburghezo-german al Moese-Moselle” și “REDD – Un instrument Eficient?”. Prezentările au reprezentat punctul de pornire a unor discuții ce au creat cadrul adecvat pentru desfășurarea celei de-a doua părți a evenimentului.

A doua parte a Colocviului a constat în două workshop-uri, experții fiind organizați în ateliere de lucru. Primul grup de discuții a fost axat pe analiza cazurilor de inundații precedente; în cadrul său s-au conturat o sinteză și o prioritizare a strategiilor de combatere a inundațiilor. Discuțiile din cel de-al doilea grup s-au concentrat asupra compilării unei strategii naționale, rezultatele sale fiind cuantificate prin identificarea unor acțiuni, termene limită și persoane responsabile.

 Analizând rezultatele concrete ale seminariilor, elementele esențiale puse în discuție au fost planul de execuție, costurile și resursele necesare, fiind identificate 16 probleme, 15 soluții și 13 direcții de implementare. Aceste rezultate vorbesc de la sine. Acestea trebuie să reprezinte prima acțiune și baza soluționării situațiilor sensibile identificate .

 Pentru a obține un impact real, trebuie să privim această initiativă ca pe un prim pas în realizarea unei schimbări majore în realitatea actuală, realitate caracterizată de o instabilitate și de potențiale riscuri ridicate. Aceste efecte negative sunt generate de lipsa unei viziuni pe termen lung și sustenabile, dar mai ales de lipsa de acțiune.

Continuând, menționăm câteva dintre problemele identificate: nevoia unei diseminări mai largi a avertizărilor privind codurile meteorologice, defrișările masive, administrarea defectuoasă a pădurilor, lipsa unui sector de cercetare axat pe refacerea unui fond genetic forestier, utilizabil în procesul de împădurire.

În cadrul celui de-al doilea seminar, s-au conturat elementele unei strategii la nivel național. Scopul urmărit este reprezentat de schimbarea mentalității existente, “imprimarea unui spirit ecologic”. S-a discutat despre constituirea unei baze de date care să sintetizeze problemele existente, de Hărți de Hazard și de Risc.

Principalele direcții de acțiune ce ar trebui urmărite sunt cea a gestionării riscului și cea legislativă. Pentru o gestionare eficientă a riscului, ar fi util să luăm în considerare o colaborare apropiată între autoritățile locale și specialiști, autoritățile fiind responsabile de crearea unui cadru de valorificare a expertizei acestora. Din punct de vedere legislativ, este necesară o analiză aprofundată a cadrului legislativ actual, analiză urmată de propuneri de îmbunătățire conform obiectivelor urmărite și de implementarea unor măsuri active. Din nou, se dorește ca focus-ul să fie pe acțiune! S-a discutat depsre  lipsa unei culturi a dialogului și despre necesitatea creării unei platforme informaționale. S-a conturat de asemenea rolul ce revine CAESAR în asigurarea continuității de care aminteam mai sus, anume acela de a crea un cadru pentru valorificarea expertizei specialiștilor.

Prima etapă în ceea ce ne dorim sa fie o schimbare majoră la nivel de mentalitate, dar mai ales la nivel de acțiuni concrete, s-a încheiat. În final, mesajul Domnului Marian Stoicescu, Președinte al Uniunii Europene a Forestierilor, Președinte al Confederației Sindicale “Consilva” și Președinte al Federației pentru Apărarea Pădurilor, este: “Dorim să felicităm LSRS pentru această inițiativă. Luăm în considerare efortul organizatorilor, care a dus la succesul acestei acțiuni; ar fi bine ca modelul de succes al LSRS să fie urmat și de alte organizații din societatea civilă românească, atât din România, cât și din străinătate. Sper ca și concluziile acestei întâlniri să fie transmise mai departe, pentru că această întâlnire este un semnal de alarmă extraordinar al grijii și preocupării tinerilor pentru viitorul țării și implicit pentru pădurea românească. Va felicităm din toată inima!”

Domnul Aurel Ungur, Secretar General al Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din România a  apreciat inițiativa CAESAR ca fiind “de o excepțională importanță și actualitate; Colocviul a fost temeinic pregătit, cu o documentație tehnică și economică de excepție, susținere mediatică persuasivă. Important este ca această realizare să ajungă pe masa factorilor politici decizionali – ministru de resort, organ legislativ”. În același timp, consideră că există “foarte mari speranțe că tineretul poate fi parte a schimbării de mentalitate. LSRS, prin prezență și atentie pentru problemele pădurilor din România este o speranță că lucrurile sunt pe drumul cel bun.”

Adresăm mulțumiri pentru sprijinul acordat în realizarea proiectului și  partenerilor noștri: Regia Națională a Pădurilor, Universitatea Financiar-Bancară București, INHGA, ICAS, MaiMultVerde și Plantăm Fapte Bune în România, EcoMagazin, Asociația Partener pentru Tine, Români în UK – comunitate de peste 50.000 persoane.

Echipa Colocviu CAESAR

Sursa foto și informații: Echipa Colocviu CAESAR