La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Conflictul rezultat este cel mai mare și mai sângeros război din Europa, după cel de-al Doilea Război Mondial. Este, de fapt, o escaladare majoră a războiului dintre cele două țări, care a început când Rusia a atacat Ucraina în 2014. Luptele au provocat sute de mii de victime militare și zeci de mii de victime civile de ambele părți. În februarie 2026, trupele ruse ocupau aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. Din populația de 41 de milioane de locuitori, aproximativ 8 milioane de ucraineni au fost strămutați intern, iar 6-7 milioane au fugit din țară, provocând cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Marea Neagră a devenit o găleată de deșeuri în urma războiului dintre Ucraina și Rusia.

Rusia a provocat un dezastru ecologic în Marea Neagră, după ce a lovit rezervoare de ulei din portul Odesa, pe data de 23 mai 2025.

Catastrofă de mediu în Marea Neagră. O scurgere de ulei a ucis mii de viețuitoare.

Numeroase viețuitoare au fost ucise de poluare. O poluare masivă cu ulei de floarea-soarelui pe coasta Mării Negre a fost înregistrată ca urmare a atacului aerian rusesc asupra portului Odesa. Numeroase păsări și pești au fost uciși ca urmare a acestui eveniment tragic.

Pe coastă au fost găsite zeci de păsări moarte, în special corcodei tineri. Medicul veterinar Leonid Stoianov a declarat că păsările afectate mor de hipotermie după ce uleiul le îndepărtează stratul natural de grăsime de pe pene, esențial pentru menținerea temperaturii corpului.

De asemenea, pești precum guvidul sau hamsia au pierit în masă, din cauza stratului de ulei care a împiedicat dizolvarea oxigenului în apă. Au apărut numeroase bancuri plutitoare de pești morți în regiune și au fost scoase bărci cu voluntari pentru a-i pescui și distruge înainte de a se descompune și polua apele teritoriale cu produși de degradare.

În Marea Neagră, din cauza curenților marini, se așteaptă ca petele de ulei să atingă și litoralul de nord al României…

Începe perioada de îmbăiere și turiștii ar trebuie informați despre astfel de evenimente pentru a nu se îmbăia.

Totodată, în urma distrugerii materialului exploziv cu drone, se eliberează plumb și metale grele, care ajung în Marea Neagră, fie direct în cadrul luptelor navale de pe mare sau indirect prin vărsarea râurilor poluate în mare (bazinul hidrografic al Niprului face parte din bazinul Mării Negre).

În același timp, trebuie menționată contaminarea cu produse petroliere a râului Nistru, de la începutul acestei luni, ce a avut loc în urma bombardamentului unui complex hidroenergetic (Novodnestrovsk).

Poluare Nistru

Poluare Nistru

Bombardamentele asupra Insulei Șerpilor (aproape de teritoriul românesc) au continuat și în martie 2026, Rusia folosind rachete supersonice Kh-32, ceea ce contribuie la poluarea marină cu resturi metalice și combustibil.

Poluarea din 2026 se adaugă daunelor cumulate în anii precedenți, incluzând mine marine care plutesc în derivă, resturi de rachete, scurgeri de combustibil de la navele scufundate și distrugerea habitatelor naturale, cum ar fi Limanurile Tuzlei din Ucraina. Zone mari de coastă sunt poluate cu hidrocarburi, influențând negativ biodiversitatea marină.

Toate acestea pot afecta zona de îmbăiere a coastelor românești și consumul de pești și produse marine. Acest dezastru va fi de lungă durată, deoarece Marea Neagră este o mare semiînchisă, ce se va ”curăța”/ autoepura foarte greu de poluanți.

Bibliografie și webografie:

1)     Laboratorul de mediu comunitar al Institutul Național de Sănătate Publică București- probe de apa cu metale grele și plumb

2)     https://panorama.ro/razboi-ucraina-ecologie-poluare-impact-mediu-romania/

3)     https://www.google.com/amp/s/m.ziare.com/amp/poluare-marea-neagra/scurgere-ulei-pasari-moarte-terorism-ecologic-1993826

4)     https://stirileprotv.ro/stiri/international/marea-neagra-e-in-pericol-sa-fie-poluata-dupa-ce-un-petrolier-rusesc-s-a-rupt-in-doua-zmor-vietuitoarele.html

Surse foto:

https://ziare.com/poluare-marea-neagra/scurgere-ulei-pasari-moarte-terorism-ecologic-1993826

https://ziua.md/informatia-privind-camionul-ucrainean-rasturnat-la-otaci-care-ar-fi-poluat-raul-nistru-este-falsa-sustin-autoritatile/

https://timpul.md/articol/o-noua-tabara-de-gestionare-a-crizei-de-poluare-a-nistrului-amenajata-la-unguri-militarii-si-salvatorii-au-instalat-noi-baraje-absorbante.html

Legislația română în domeniul petrolului nu face deosebire între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale, petrolul fiind reprezentat de „substanţe minerale combustibile din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub forma de gaze naturale, sau  lichidă, sub formă de ţiţei sau condensat”.

La nivelul țării nu se eliberează licențe de exploatare pentru aceasta resursă, ci Agenția Națională pentru Resurse Minerale semnează un acord petrolier cu agenții economici, la baza acestuia stând trei etape: explorare, dezvoltare și exploatare. Durata etapei de explorare este de circa 5 ani, și cuprinde studii geologice, prospecțiuni seismice şi sonde de explorare verticale, care urmăresc evidenţierea hidrocarburilor în arealul investigat. Studiile de evaluare a impactului asupra mediului pot fi făcute numai după ce s-au efectuat studiile geologice și prospecțiunile seismice.

Pentru a putea extrage  gazele de şist, situate la adâncimi foarte mari, este necesară folosirea unei metode numită fracturare hidraulică/despicare/izbire (fracking). Fracturarea hidraulică constă în despicarea artificială a rocilor prin explozii provocate în forajele săpate vertical, la adâncimi de circa 3-6 km. La o presiune de peste 1000 atm, milioane de litri de apă sunt injectate în sol, apă amestecată cu substanțe chimice. Acest tip de fracţionare crează fracturi dintr-un puţ de extracţie săpat în formaţiuni de roci-rezervor. Ea a fost practicată pentru prima dată în 1974, deşi tehnica de fracţionare curentă s-a folosit pentru prima dată spre finele anilor 1990 în Texas. Energia din injecţia unui fluid de fracţionare de mare presiune crează canale noi în rocă, crescând astfel rata de extracţie şi în final recuperarea combustibililor fosili. Susţinătorii fracţionării aduc ca argument imensa cantitate de hidrocarburi inaccesibilă până acum şi care se poate extrage prin acest proces.

Potrivit studiilor și rapoartelor realizate de Parlamentul European, aditivii folosiți în timpul forării nu sunt pe deplin cunoscuți; dintre aceștia, însă, New York State menționează:

• 17 substanțe clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
• 38 clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea umană;
• 8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi acrilamida, oxid de etilenă şi diverși solvenți pe baza de petrol;
• 6 clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi clorhidrat de hidroxilamină ;
• 5 clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;

În Statele Unite, experiența extractivă a gazelor de șist se întinde pe o durată de 40 de ani, timp în care s-au înregistrat  mai multe accidente. Acest lucru a dus la apă potabilă mai sărată în apropierea sondelor de gaze și la contaminarea apelor subterane cu metan. Robert B. Jackson, de la Universitatea Duke, a declarat că o planificare atentă este necesară pentru a face față apelor uzate, deoarece sunt de multe ori mai sărate decât apa de mare și conțin substanțe chimice care pot fi dăunătoare pentru mediu. Pauline Jaramillo, profesor de cercetare la Departamentul de inginerie și politici publice de la Universitatea Carnegie Mellon, a declarat că tehnica de a fora gaze la suprafață ar putea duce la emisii de CO2 și de metan eliberate în atmosferă. Totodată Mark Johnston, de la WWF, a precizat că organizația de conservare a naturii a fost împotriva fracturării gazelor de șist din cauza modului în care aceasta ar putea afecta schimbările climatice.

Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri, riscul de contaminare a acestora, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (pentru că terenurile nu vor mai fi irigate). De asemenea, apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, există riscul unui seism, dar și risc de mobilizarea a unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de seră.

În ceea ce privește contaminarea apei freatice, există deja incidente privind contaminările apei, în cazul exploatărilor anterioare din Statele Unite. Filmul Gasland, ce a avut premiera în anul 2010 la Festivalul de Film Sundance, afirma că substanţe toxine, cancerigene, şi metale grele au poluat apa freatică în apropierea puţurilor din Pennsylvania, Wyoming şi Colorado. Vă recomandăm să vizionați acest film pentru a înțelege efectele devastatoare ale fracturării gazelor de șist (vezi http://www.filmeonline2012.info/gasland-2010-documentar-online-subtitrat)

Un alt dezavantaj îl reprezintă monitorizarea și măsurarea fracturării prin utilizarea nisipiului radioactiv, care conține izotopi radioactivi gamma, ce poate dezvolta simptome ale sindromului de radiație acută, sau oboseală, leucemie, febră, stări de vomă, în rândul oamenilor.

Fracționarea la nivel global

Fracţionarea hidraulică este o problemă de mediu şi sănătate mondială. Țări precum Franța și Bulgaria au interzis fracționarea. În Australia fracţionarea este limitată la o singură zonă şi la un număr mic de operaţiuni de fracturare. În Canada, fracking-ul este suspendat temporar, timp în care se studiază efectele sale asupra mediului şi sănătăţii. China foloseşte fracţionarea hidraulică cu puţuri orizontale, rezervele sale fiind cu 50% mai mari decât cele ale SUA. Polonia deține cele mai mari rezerve de gaz de şist din Europa, aceasta folosind în prezent fracţionarea. Irlanda și  Noua Zeelandă folosesc fracţionarea, dar în momentul actual există numeroase proteste împotriva acesteia. În Marea Britanie, în urma producerii unor cutremure cauzate de fracționare, s-a refuzat folosirea fracking-ului, dar procedeul nu este  încă interzis oficial.

România și fracționarea gazelor de șist

Fracturarea hidraulică în şisturi nu se compară cu cea în rocile compacte, în care pot fi controlate mărimea şi geometria fisurii, precum şi direcţia fluidului. Metoda pe care compania americană Chevron vrea să o utilizeze pentru extragerea gazelor de şist din cele patru perimetre deţinute în România este contestată de unii specialişti.

În anul 2010, Chevron a demarat operațiunile de explorare, dezvoltare și producție în Romania, odată cu obținerea concesiunilor pentru exploatarea argilitelor din sud-estul țării. Chevron a câștigat concesiuni pentru blocurile 17, 18 și 19 care măsoară aproximativ 2.700 kmp, la care au adăugat o suprafață semnificativă în anul 2011, odată cu achiziționarea a 6.350 kmp reprezentând zona EV-2 Bârlad, în nord-estul României.

Chevron CRUSH este o tehnologie experimentală de extracţie in situ a petrolului din şisturi bituminoase, pentru a converti kerogenul (din şisturile bituminoase) în petrol. Pentru fracturarea prin metoda Chevron Crush, se utilizează dioxidul de carbon în spargerea zonei de protecție din puțurile forate, dioxid de carbon ce este mai apoi redirecționat către generatorul de gaz pentru a fi reciclat. Ceea ce rămâne de la zonele încălzite, respectiv materia organică, este arsă in situ pentru generarea gazelor necesare în proces.

La nivelul țării, protestatarii din toate orașele s-au alăturat inițiativei de oprire a acestui masacru. Astfel că, interzicerea fracturării gazelor de șist a scos în stradă mii de oameni. Demersuri în aceasta privință au fost realizate și prin petiția online pentru interzicerea exploatării gazelor de șist ROMANIA, pe care o puteți accesa la următorul link: http://www.petitieonline.com/nu_vrem_exploatarea_gazelor_de_sist_in_romania_prin_fractionare_h

Există la momentul actual pagini de informare (vezi http://www.facebook.com/pages/Impotriva-exploatarii-gazului-de-sist-prin-fractionare-hidraulica/367516606594649) și grupuri (vezihttp://www.facebook.com/groups/444752518917275/) pe site-urile de socializare, pe care le puteți accesa, și unde veți găsi oameni drepți, onești și iubitori de mediu, gata să vă răspundă la întrebări; în plus, veți putea fi la curent cu toate informațiile legate de fracturarea gazelor de șist la nivel mondial.

Vă anunțăm că pe data de 4 aprilie, va avea loc un marș național împotriva explorării și exploatării gazelor de șist; acesta este susținut de ONG-urile de mediu, după cum susține și președintele Eco-Civica, Nicolae Radulescu-Dobrogea.

Redacția Greenly se alătură inițiativei de interzicere a exploatării gazelor de șist!

Surse: http://www.petitieonline.com/nu_vrem_exploatarea_gazelor_de_sist_in_romania_prin_fractionare_h

http://www.facebook.com/pages/Impotriva-exploatarii-gazului-de-sist-prin-fractionare-hidraulica/367516606594649

http://www.facebook.com/groups/444752518917275/

http://www.filmeonline2012.info/gasland-2010-documentar-online-subtitrat

http://www.mehedinteanul.ro/blog/stiinta/5088-fracionarea-hidraulic-i-gazele-de-ist

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/cancerul-din-gazul-de-sist-metoda-folosita-de-chevron-presupune-introducerea-in-pamant-a-600-de-substante-chimice-636447.html

http://barladonline.blogspot.ro/2012/02/ce-inseamna-exploatarea-gazelor-de-sist.html

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/cancerul-din-gazul-de-sist-metoda-folosita-de-chevron-presupune-introducerea-in-pamant-a-600-de-substante-chimice-636447.html

http://www.chevron.ro/

http://www.green-report.ro/eco-civica-mars-national-impotriva-gazelor-de-sist-in-4-aprilie/

http://www.youtube.com/watch?v=dZe1AeH0Qz8

http://www.gaslandthemovie.com/

http://arstechnica.com/science/2011/12/how-the-epa-linked-fracking-to-contaminated-well-water/

http://inhabitat.com/nyc/state-will-allow-fracking-within-1000-feet-of-nycs-water-supply-tunnels/

http://stateimpact.npr.org/texas/tag/fracking/