Întins pe o perioada de patru ani, proiectul va fi derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, în parteneriat cu ACDB (Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice), Agenția pentru Protecția Mediului Harghita și Agenția pentru Protecția Mediului Covasna. Zona vizată de proiect constă în partea centrală şi de sud a Carpaţilor Orientali, care cuprinde 18 situri din reţeaua Natura 2000, de pe arealul a şase judeţe: Vrancea, Covasna, Harghita, Bacău, Neamţ şi Mureş.

Despre lup

În Europa, distribuția speciei nu este una uniformă, principala problemă a populației europene de lup fiind fragmentarea habitatelor și izolarea populațiilor mici.

Munții Carpați, ce se intind pe teritoriul a șapte țări (România, Polonia, Ungaria, Cehia, Serbia, Slovacia, Ucraina), dețin a doua cea mai mare populație de lupi din Europa, după Rusia. În România, datele oficiale indică o populație cuprinsă între 2000-2700 de exemplare de lup, distribuite pe o suprafață de circa 9 milioane de hectare, specia putând fi întâlnită în zonele colinare înalte și în zonele cu munți joși de-a lungul întregului arc carpatic.

Deși România se poate lăuda cu una dintre cele mai mari populații de lupi din Europa, în țara noastră specia este supusă în permanență la multiple presiuni si amenințări, precum fragmentarea habitatului, braconajul, conflictele cu vânătorii sau lipsa unui management din partea autorităților.

,,Deși la nivel național și internațional lupii sunt protejați printr-o serie de legi și convenții, precum Convenția de la Berna, Convenția Cites, Directiva 92/43/EEC sau Legea vânătorii, în România nu s-au realizat mulți pasi pentru conservarea concretă a acestei specii și mai ales pentru asigurarea pe termen lung a viabilității populației carpatice. Lipsa unui plan de management la nivel național și absența unor informații concrete privind structura și dinamica populației de lup pot duce la implementarea unor măsuri de management greșite care să afecteze existența acestei specii pe termen lung’’, a declarat Silviu Chiriac, Manager de Proiect, APM Vrancea.

Despre proiect

Proiectul WOLFLIFE vine ca un răspuns la aceste probleme și amenințări la adresa speciei și își propune să transfere către instituțiile, organizațiile și persoanele implicate în managementul lupului si al habitatelor cheie pentru aceasta specie cele mai bune practici pentru asigurarea unei conviețuiri pașnice și a unui echilibru între necesitățile de conservare a lupului și cele ce țin de dezvoltarea durabilă a comunităților locale.

Mai mult, datele obţinute în cursul proiectului vor constitui un punct de plecare pentru elaborarea unui plan de acţiune la nivel național pentru menţinerea unei populaţii viabile de lupi. Totodată, proiectul îsi propune să implementeze soluții pilot de gestionare a conflictelor om-lup prin transferul de bune practici către publicurile țintă, precum fermierii și vânătorii.

Un alt obiectiv important al proiectului WOLFLIFE este prevenirea declinului populației de lup prin reducerea mortalității, limitarea competiției cu alte specii, limitarea braconajului și asigurarea conectivității habitatelor și a ariilor naturale protejate.

O altă amenințare importantă la adresa speciei este reprezentată de imaginea negativă a lupului în rândul comunităților. Întrucât un pilon important al proiectului este schimbarea percepției față de lup, WOLFLIFE își propune să măsoare printr-o cercetare sociologică atitudinile si percepțiile factorilor interesați față de specie. Apoi, pe baza rezultatelor cercetării, vor fi concepute și implementate acțiuni educaționale și de conștientizare menite să contribuie la o mai bună înțelegere a speciei, a rolului ei în ecosistem și la scăderea conflictelor generate de coexistența om-lup.

„Lupul este, în mod nedrept, posesorul unei imagini negative la baza căreia stau legende, basme și povești vânătorești înfricoșătoare. Noi ne dorim să schimbăm această imagine și prin intermediul acestui proiect să demonstrăm că lupul joacă un rol esențial în menținerea viabilității faunei sălbatice și în perpetuarea unor ecosisteme naturale sănătoase, valoroase din punct de vedere social, economic, ecologic, științific și turistic”, a mai adăugat Silviu Chiriac.

Pentru informatii suplimentare:

www.facebook.com/wolf.conservation 

sau

Silviu Chiriac, APM Vrancea, Manager de Proiect,

vrancealife@yahoo.co.uk , mobil: 0727774144

Problema majora apare in cazul barlogurilor ocupate de ursoaice ce au pui, deoarece activitatile antropice o silesc pe ursoaica sa isi paraseasca barlogul iar deseori si puii. Multi dintre acestia nu reusesc sa supravietuiasca iernilor grele din sud-estul Carpatilor Orientali.

Apropierea utilajelor de exploatare a lemnului de barlogurile ursilor ii determina sa-si abandoneze barlogul iar efortul depus de acestia in cautarea altui loc de odihna consuma o mare parte din depozitele de grasime acumulate, necesare somnului de iarna, resurse ce ar fi trebuit sa ajunga pana la inceputul primaverii.

Importanta monitorizarii acestor barloguri este vitala, in vederea perpetuarii si conservarii speciei.

Cunoscand toate aceste aspecte, in cadrul unui proiect LIFE+ NATURE demarat in judetele Covasna, Harghita si Vrancea, una dintre actiuni o constituie monitorizarea barlogurilor de urs. In prezent, sunt localizate peste 100 de barloguri iar 15 au fost monitorizate video iarna trecuta, urmand ca si in aceasta iarna sa fie instalate camere in peste 15 barloguri.

Primul pas l-a constituit identificarea precisa a barlogurilor si a unor areale cu barloguri, pozitia acestora fiind stabilita pe baza imaginilor satelitare, a amenajamentelor silvice, prin consultarea personalului silvic de teren, a administratorilor fondului cinegetic si prin actiuni de cautare a barlogurilor.

Barlogul poate varia ca tipologie; ele sunt stabilite in grote sau fisuri ale blocurilor de roca iar acolo unde relieful nu permite identificarea unor astfel de conditii, ursii se multumesc cu barloguri sapate in pamant sub radacinile arborilor, barloguri sculptate in trunchiurile arborilor batrani sau, in cazul unor masculi, fiind precum un cuib asemanator cu cel al pasarilor.

In cazul identificarii unui barlog de catre echipele de cautare, se completeaza o fisa descriptiva a acestuia, in care este mentionata pozitia GPS, caracteristicile fizice (panta, orientarea) ale versantilor, directia de orientare a cavitatii, parametrii fizici ai cavitatii (dimensiuni), tipul de vegetatie, distanta fata de cursul de apa permanent si fata de caile de comunicatie.

In prezent, ariile protejate din aceste judete nu se suprapun in totalitate cu arealele in care sunt prezente barloguri iar managementul forestier nu poate asigura restrictii pentru exploatarea padurii decat pentru siturile in care se dovedeste existenta unui barlog.  In momentul de fata, legislatia romaneasca, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/2007, poate interzice si sanctiona orice activitate antropica in arealele in care exista barloguri de urs. Identificarea barlogurilor si informarea administratorilor padurii va asigura o protectie a femelelor in timpul fatarii si cresterii puilor, in perioada ianuarie-aprilie si nu va deranja somnul de iarna a exemplarelor de Ursus arctos.

Odata identificate, o parte din aceste barloguri sunt supravegheate video in sezonul hibernal, prin intermediul a doua camere video dotate cu senzor de prezenta (ele pornind inregistrarea doar in cazul identificarii unei miscari), montate in interiorul si exteriorul barlogului si a doua inregistratoare de temperatura, umiditate si punct de roua, setate sa inregistreze parametrii la fiecare 60 de minute.

Descarcate in PC, datele furnizate de aceste echipamente ofera informatii importante in privinta identificarii numarului de pui si monitorizarii comportamentului ursilor sub influenta factorilor climatici.

Acest sistem de monitorizare duce la o cunoastere mai buna a factorilor climatici ce determina intrarea si iesirea ursilor din hibernare, ofera informatii privind structura si dinamica populatiei de urs, influentele impuse de schimbarile climatice, indicii de favorabilitate pentru amplasarea barlogurilor.

Articol scris de: George Bouros