Managementul deșeurilor este primul care îți sare în ochi când te plimbi printr-un oraș, încercând să vezi ce aspecte sunt altfel decât acasă. Și da, e clar, mai toate orașele civilizate au pubele de colectare selectivă (deși nu toți le folosesc eficient). Dar acest articol nu este despre managementul deșeurilor reciclabile, ci despre cele… nereciclabile!

Nu multă lume s-ar gândi să inițieze o campanie anti-mizerie, dedicată deșeurilor scârboase, după cum veți vedea mai departe, însă autoritățile din Lausanne sunt extrem de creative! Și-au pus următoarea problemă: ok, să zicem că oamenii folosesc, mai mult sau mai puțin corespunzător, pubelele pt colectare selectivă. Dar ce ne facem cu micile gunoaie care, dacă ajung multe, nu mai sunt așa de mici? Cum ar fi:

-          Chiștocurile de țigară (și comportamentul bine înrădăcinat de a le arunca pe jos, că sunt mici și nu se observă).

-          Guma de mestecat mestecată (și ea la fel de mică, dar a naibii de răutăcioasă când o iei pe talpă).

-          C*ca de câine (am folosit un cuvant ne-științific? Imi cer scuze, dar tot caca rămâne, mai ales când ești nervos că l-ai călcat și nu ești dispus să joci la lotto). Multă lume se supără -pe bună dreptate- pe posesorii de câini, care se așteaptă ca mizeria lăsată în urmă pe stradă să se evapore în mod magic- de parcă ar vrea cineva să respire astfel de vapori!

-          Deșeurile lichide: o înghețată topită, sau o cutie de cola neterminată, care devine zemoasă când nu vrei să o mai ții, sau paiul picurând al ex-cafelei de dimineață.

-          Cioburile de sticlă- nu sunt la fel de scârboase ca cele menționate mai sus, dar sunt periculoase dacă ajung pe jos.

Cu alte cuvinte, mesajul este că (mai ales) deșeurile acestea NU AU CE CĂUTA PE JOS! Punct. Deci, vi se par scârboase? Nicio problemă, există trei monstruleți simpatici care adoră să se hrănească cu ele, ajutându-te să lași în urmă o curățenie monstru!

Vi-i prezint pe Slurpon, Glouton și Cyclon! Locuitorii din Lausanne sunt încurajați să îi hrănească!

Nourrissez les poubelles! Lausanne

Cum? Introducând gunoaiele în pubelele cu gură pofticioasă!

Sursă foto: http://lausanne.ch/

Sursă foto: http://lausanne.ch/

Alte aspecte care mi-au plăcut la această campanie, în afară de creativitate:

-          Calitatea site-ului (care conține toate detaliile pe care vrei să le știi ca cetățean, inclusiv prezentarea materialelor grafice- afișele și pliantele pot fi descărcate!)

-          Calitatea materialelor publicitare: m-am întâlnit cu voluntarii Slurp și am primit un pliant extrem de haios, a cărui copertă se poate detașa și transforma în vedere!

-          Eficiența cu care sunt amplasate pubelele-monstru (în apropierea punctelor comerciale cu mâncare, în locurile de plimbare, de fapt peste tot unde e nevoie).

Cu siguranță că mi-ar plăcea să-i văd pe acești monștri în București, să îi hrănim cum se cuvine cu deșeurile sârboase care le plac lor și ne displac nouă atât de tare…

Felicitări, Lausanne!
Vă invit să citiți mai multe pe site-ul orașului :

http://www.lausanne.ch/en/agenda-actualites/campagne-nourrissez-les-poubelles.html

http://www.lausanne.ch/en/agenda-actualites/campagne-nourrissez-les-poubelles/le-littering.html

Daţi jos pungile din plastic prinse în arbori şi luaţi gunoaiele (cutii, sticle, pubele, pneuri, ecrane de televizor, găleţi de vopsea…) de pe marginea străzilor, malurile râurilor şi din desişurile transformate în locuri de deversare sălbatică. Triaţi-le şi duceţi-le la groapa de gunoi.

Limitaţi astfel poluarea ecosistemelor precum cursurile de apă sau desişurile. Şi veţi evita ca animalele să fie în pericol, cum ar fi rănirea acestora când păşesc pe cioburi de sticlă sau sufocarea lor cu bucăţi de plastic, pe care le-au luat ca hrană!

Sursă informații: 52 de sfaturi pentru biodiversitate – Comisia Europeană/Direcția Generală pentru Mediu

Surse foto: http://thecrankypumpkin.blogspot.ro/2011/12/pasadena-santa-ana-wind-storm-part.html

http://blogs.concernusa.org/2009/11/

http://www.jlda.org/

http://willamettepta.com/ptadonelately/

http://www.banbridge.com/gallery_images_viewer.asp?id=189&catID=6&area=1

Anumite deşeuri au un efect imediat: chiştoacele şi guma de mestecat intoxică sau asfixiază animalele care le înghit, mamiferele mici şi amfibienii sunt prinşi în capcană în sticle, iar cioburile de sticlă pot răni animalele mai mari şi, printr-un efect de lupă, se poate provoca un incendiu…

Altele au un impact pe termen mai lung: plasticul necesită sute de ani pentru a se degrada, emanând produse toxice, bateriile conţin metale grele, care se infiltrează în sol şi contaminează pânzele freatice…

Prin urmare, utilizaţi pubelele publice şi reciclaţi tot ceea ce se poate!

Surse foto: http://alifenarrated.blogspot.ro/2011_01_01_archive.html

http://ocasapiens-dweb.blogautore.repubblica.it/2011/01/

http://www.clipartguide.com/_pages/0008-0709-2123-2912.html

http://julielomoe.wordpress.com/2010/02/16/down-with-hoarding-in-praise-of-my-gorgeous-new-garbage-bin/

http://www.newlearn.co.uk/eckington/russell_wheeler/

Sursa informatii: 52 de sfaturi pentru biodiversitate – Comisia Europeană/Direcția Generală pentru Mediu

Ce este poluarea esteticӑ ? Panouri publicitare pe clӑdiri, autobuze, clӑdirile în sine, cabluri supraterane de telecomunicații și energie electricӑ, gunoaie aruncate pe stradӑ. Este greu sӑ definim poluarea esteticӑ, datoritӑ toleranṭei fiecӑrei persoane la ceea ce ȋnseamnӑ frumusețea esteticӑ. Puteți întreba companiile care pun panouri publicitare pe clӑdiri despre frumusețea esteticӑ și cu siguranță  vӑ vor spune cӑ panourile lor ajutӑ la “înfrumusețarea” esteticӑ a zonei. Desigur, banii sunt cei care vorbesc în acest caz. Nu sunt banii cei care vorbesc întotdeauna în afaceri?  Oare câți dintre “oamenii de afaceri” au auzit vreodată de “Codul de conduită și eticӑ în afaceri” ?

Ȋn septembrie 2006, primarul orașului Sao Paulo, Brazilia, a introdus o lege în oraș care interzice în totalitate panourile publicitare în orașul sӑu. Astfel, 15.000 de panouri publicitare din Sao Paulo, cel mai mare oraș al Braziliei, au dispӑrut. Problemele reale de esteticӑ de la periferia orașului nu au mai putut fi mascate cu panouri publicitare; astfel, autoritӑṭile au început sӑ discute despre soluții de “remodelare” a zonei.  Multe alte orașe din lume au luat în considerare eliminarea totalӑ a panourilor publicitare. Dar oare câte dintre ele le vor elimina? Imaginați-vӑ Bucureștiul fӑrӑ nici un fel de panou publicitar!

Orașul Badami, India, un oraș istoric cu temple budiste datând din secolele V și XI, o fortӑreaṭӑ transformatӑ în muzeu, dar și cu o…clӑdire a unei companii de telefonie mobilӑ, ce poate fi “admiratӑ” printre templele budiste, clӑdire ce compromite frumusețea zonei.

Am vӑzut la un moment dat un anunț al unei companii imobiliare, care spunea ceva de genul: “V-aṭi sӑturat ca vecinii dumneavoastră sӑ vӑ strice momentele de bucurie?”, iar în imaginea ce însoțea textul era o fetiṭӑ într-o rochie de zână, pozând pentru un fotograf, în timp ce pe fundalul fotografiei se putea vedea un vecin din clӑdirea de vizavi reparându-și antena.

Trebuie mai întâi sӑ ȋnṭelegem importanța poluӑrii estetice. Fiind un concept nou, va trece ceva timp până când lumea va ȋnṭelege cӑ panourile publicitare, gunoaiele aruncate pe stradă sau cablurile supraterane nu sunt un lucru frumos. Va dura chiar mai mult pânӑ când se vor lua mӑsuri în această privință!

Oamenii își decorează casele cu foarte mare grijӑ în ceea ce privește esteticul, își aleg mașinile în funcție de cum aratӑ acestea și au grijӑ de propriul look. Înfrumusețarea orașelor este doar o chestiune de a extinde același concept, concept în care panouri publicitare sau gunoaie aruncate pe stradă  nu au ce căuta!

Avem, cu siguranță, un drum lung de parcurs!…

Plantă perenă ierboasă, dreaptă, decorativă, bujorul de pădure este o apariţie elegantă ce încântă privirea, chiar şi în afara perioadei înfloritului. Se spunea, în trecut, că există nişte forţe puternice în bujorii care strălucesc în nopţile cu lună plină, ceea ce ştiinţific se poate demonstra, deoarece seminţele unor varietăţi de bujori emit o lumină palidă în întuneric.
Din rădăcină, care prezintă doar câteva fibre tuberizate, se înalţă deasupra solului o tulpină erectă, de 50-80 cm lungime, neramificată. Frunzele sunt alterne, compuse, biternate, cele inferioare lung peţiolate, cu foliolele în parte întregi, în parte la vârf sectate sau doar dinţate, late şi lucitoare. Conform “Flora României – determinator”, Paeonia peregrina de la noi nu mai prezintă varietăţi. Aceasta este forma sub care apare bujorul în tot spaţiul romanesc, de unde şi denumirea întreagă a sa Paeonia peregrina var. romanica.

Comuna Pleniţa se află la 60 de kilometri de Craiova, judeţul Dolj, fiind atestată documentar în urmă cu circa 600 de ani, de pe vremea întemeierii Ţării Româneşti. În trecut, pădurile masive acopereau toată suprafaţa situată la nord de linia localităţilor Pleniţa – Radovan – Calopăr – Drănic – Sadova, iar la sud de această linie se găseau păduri-poieniţe. La o distanţă de 3 kilometri de Pleniţa, se află pădurea „Poiana Pleniţei”, care se întinde pe o suprafaţă de 854 de hectare.

Pădurea Bujorului de la Pleniţa este considerată printre ultimele locuri din ţară, în care bujorul românesc creşte nestingherit şi într-un număr mare de exemplare şi nu degeaba se bucură de o protecţie instituită prin lege. În acest mic ecosistem de pădure, bujorul este elementul vegetal în jurul căruia gravitează totul. Culoarea aprinsă a florilor solitare şi hermafrodite ale bujorului atrage nu numai privirile vizitatorilor atenţi să nu îl strivească, dar şi mii de insecte care savurează polenul său dulce şi aromat încă  de la prima deschidere a petalelor sale, spre soarele pieziş de pădure. În luna mai a fiecărui an, în comuna Pleniţa se celebrează ”Sărbătoarea Bujorului”. De obicei, evenimentul are loc în cea de-a doua jumătate a lunii mai, în funcţie de data când înfloreşte bujorul. Potrivit locuitorilor comunei, conştienţi de valorosul dar al naturii care le-a fost dat, bujorul sălbatic a devenit un simbol al acestei localităţi doljene, deoarece an de an minunata poiană atrage tot mai mulţi turişti ieşiţi la iarbă verde. Cu aceasta ocazie, peste 10.000 de oameni vin în fiecare an să celebreze revenirea la viaţă a acestei flori de legendă, cu care se crede din bătrâni că erau vindecaţi zeii. Aniversat în general în zile de duminică, bujorul românesc devine subiectul principal al discuţiei între cei care vizitează poiana. În mijlocul zonei strict protejate, se află un lac în jurul căruia sunt amplasate tarabe cu mici, sucuri şi bere, la care se adaugă alte bucate de sezon. Atmosfera de carnaval este încălzită de interpreţii de muzică populară, dar uneori oamenii ajung sa uite de ce au venit acolo şi lasă în urma lor trene de gunoaie.

Bujorul de pădure, deşi este o plantă protejată de lege, apare din ce în ce mai rar de la un an la altul, impunându-se măsuri mai hotărâte de protecţie. În altă situaţie, specia va dispărea cu totul, în câţiva ani, din flora spontană a României. Sperăm ca această floare să nu ajungă pe Lista Roşie şi să ne mai bucurăm de ea încă mulţi ani de acum încolo.

Articol realizat de Moroşanu Gabriela Adina, Anul al II-lea, Facultatea de Geografie, Bucureşti

Bibliografie:

1. Beldie, A., 1977, Flora României. Determinator, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti
2. Bobîrnac, B., Popescu, M., Cârțu, D., 1984, Rezervații și monumente ale naturii din Oltenia, Editura Sport-Turism, București
3. Vicol, Ioana, 2008, Consideraţii corologice şi ecologice privind speciile alohtone în structura anumitor habitate naturale şi seminaturale din Câmpia Româna, Editura Docendi, Bucureşti

Sursa imaginilor:

 http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicBujorul_de_padure_MEDIA_3.html

-         Un coordonator proiect, care va supraveghea intreaga operatiune si va comunica fiecare pas realizat coordonatorilor regionali si nationali;

-         Un coordonator cartare, care se va ocupa cu detectarea pe teren a zonelor potential murdare sau va desemna alti voluntari care sa mearga pe trasee prestabilite si sa identifice punctele cu cele mai mari concentrari de gunoaie. Tot el va trece dupa fiecare cartare la incarcarea informatiilor despre mormanele de gunoi pe o harta electronica, pentru a fi mai usor introduse in programe de statistica si avute in vedere in momentul organizarii voluntarilor care nu si-au ales zona pe care o vor curata. Un morman de gunoi in format virtual trebuie sa contina localizarea sa exprimata in coordonate GPS, greutatea sau marimea aproximativa, natura materialelor componente, cateva poze si eventuale completari privitoare la accesibilitatea lui.

-         Un coordonator comunicare, insarcinat cu relatiile cu publicul, cu presa si cu institutiile locale ce vor sprijini evenimentul. Acesta va lansa comunicatele de presa, va organiza conferintele si va pune in atentia cetatenilor si a reprezentantilor administratiei fiecare mic pas pe care intreaga echipa il face zi de zi;

-         Un coordonator voluntari, foarte important mai ales in ultima parte a proiectului, care va organiza echipele participante, va lua legatura cu scolile din judet si cu profesorii care se vor implica impreuna cu elevii lor la strangerea gunoaielor. De asemenea, acesta va distribui alti voluntari din sau de langa orasul-capitala a judetului, care nu au o preferinta pentru o zona anume, in functie de mormanele disponibile in zona periurbana;

-         Un coordonator logistica, desemnat sa inregistreze veniturile si cheltuielile, sa atraga sponsori, sa faca rost de sediu pe durata desfasurarii proiectului si sa faca bilantul financiar al fiecarei activitati intreprinse in cadrul proiectului.

Desigur, in multe judete, proiectul a prins radacini si mai adanc, deoarece in afara polului de organizare detinut de capitala judetului, s-au mai constituit si alte echipe autonome in orase mai mici, care gestioneaza zona inconjuratoare si au proprii lor coordonatori.

Dincolo de aceste detalii privind organizarea evenimentului ce bate la usa, cititorii nostri trebuie sa retina faptul ca Revista Greenly sustine „Let’s do it, Romania!” si indeamna cat mai multi iubitori de natura sau, sa spunem, romani, care s-au saturat sa vada gunoaie insirate peste tot unde merg – in vacanta, in vizite in zonele rurale sau pur si simplu in scurte plimbari pe langa orice oras din tara, sa incerce sa fie activi in ziua de 12 mai 2012, indiferent ca vor sta o ora sau 5, ca vor strange un sac de gunoaie sau 10. Proiectul „Let’s do it” are loc in multe tari, printre care si Bulgaria, Republica Moldova si Turcia si in urmatorii ani se va extinde si mai mult.

Detalii despre cum va puteti inscrie sau constitui o echipa pentru marea curatenie de sambata sau despre mormanele de gunoi cartate pana acum, puteti gasi accesand site-ul oficial al proiectului – www.letsdoitromania.ro . Si nu uitati, orice mic ajutor conteaza pentru Romania! Daca inca nu beneficiem de prea multi km de autostrazi, macar sa nu mai vedem tone de gunoaie insirate la marginea „drumurilor europene” romanesti. Ar fi un progres enorm!

Articol realizat de Morosanu Gabriela Adina, Anul al II-lea, Facultatea de Geografie, Bucuresti

• Aduna gunoiul si ia-l cu tine. Verifica zona in care ai campat sau in care te-ai odihnit, astfel incat sa nu lasi in urma resturi de mancare sau gunoaie;
• Pentru “deseurile umane” improvizeaza o toaleta sapand o groapa de circa 20 de centimetri adancime si ai grija sa fie situata la minim 100 de metri distanta de orice parau, poteca sau zona de campare iar la sfarsit acoper-o;
• Nu lasa in natura hartia igienica sau alte produse de igiena personala;
• Pentru a te spala sau pentru a spala vasele, transporta apa la cel putin 100 de metri de orice parau sau lac, foloseste sapun/detergent biodegradabil iar la sfarsit evita sa arunci apa respectiva doar intr-un singur loc (imprastie apa).

Lasa totul exact cum gasesti

Prin a lasa la locul lor pietrele, plantele si mai ales prin a lasa intacte zonele istorice sau de un interes special, le vei permite si altora sa simta ca au descoperit “pentru prima data” zona respectiva. De asemenea, principiile “nu lasa nicio urma” ii incurajeaza pe calatori sa nu altereze locurile vizitate – sa nu sape transee pe langa cort, sa nu bata cuie in copaci, sa nu curete de pietre sau crengi suprafete intinse de teren etc.

• Pastreaza trecutul: admira, dar nu atinge vestigiile istorice, culturale, arheologice;
• Lasa stancile/pietrele si alte obiecte naturale asa cum le-ai gasit si nu rupe plantele/florile;
• Evita transportul sau introducerea in zone noi a unor specii ce nu apartin acelor locuri;
• Nu construi infrastructura, mobilier si nu sapa santuri in natura.

Micsoreaza impactul focului de tabara

“Nu lasa nicio urma” incurajeaza folosirea arzatoarelor de drumetie in locul focurilor de tabara deoarece naturaletea multor zone a fost afectata de numeroasele vetre de foc ce au ramas in urma calatorilor. De asemenea, daca focul de tabara chiar este necesar, se recomanda folosirea unei vetre de foc deja existenta in zona si nu construirea uneia noi.

• Vatra trebuie sa aiba dimensiuni cat mai mici;
• Foloseste doar crengile cazute si pe care le poti rupe cu mana, nu te apuca sa tai copaci (chiar daca sunt uscati) pentru a face un foc de tabara!
• Asigura-te ca lemnul sau carbunii au ars integral apoi stinge focul. Imprastie cenusa rece prin zona, cat mai rasfirat.

Respecta animalele salbatice

• Admira animalele salbatice de la distanta. Nu le urmari si nu te apropia de ele;
• Niciodata sa nu le hranesti ! Hranind animalele salbatice le provoci acestora probleme de sanatate, le modifici comportamentele naturale si le expui pradatorilor sau altor pericole;
• Protejeaza animalele salbatice si mancarea ta prin securizarea locului in care tii alimentele si chiar gunoiul;
• Supravegheaza atent animalele de companie ce te insotesc in drumetie sau lasa-le acasa;
• Evita animalele salbatice in timpul perioadelor in care acestea se imperecheaza, isi construiesc adapostul (sau cuibul), isi cresc puii sau in perioada iernii.

Respecta-i pe ceilalti calatori

• Respecta-i pe ceilalti calatori si ofera-le sansa de a se bucura in pace de natura;
• Fii amabil! Lasa-i si pe altii sa treaca pe poteca pe care mergi tu;
• Treci pe panta laterala a potecii atunci cand intalnesti o turma de animale;
• Daca vrei sa faci o pauza sau sa campezi, fa-o la distanta de poteca sau de alti vizitatori;
• Lasa sa se auda sunetele naturii. Nu vorbi tare si nu face zgomot.

 “Lasati doar urmele pasilor vostri, luati cu voi doar fotografiile”

- deviza “nu lasa nicio urma”

www.lnt.org

Articol realizat de Miroiu Alexandru-Codruț

(Student in anul II, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, specializarea Geografia Mediului si om care traieste o viata “eco”.)

Sursa foto: www.lnt.org

Daca v-a placut acest articol, va rugam sa-l votati !

Dragii nostri cititori, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre ! 

In timpul incursiunilor in natura putem proteja mediul inconjurator daca ne gandim ca suntem niste simpli vizitatori, care la plecare trebuie sa lase totul exact cum au gasit. Principiile “nu lasa nicio urma” ne invata cum sa facem asta, ele fiind grupate in sapte categorii. 

Planuieste si pregateste-te din timp

Oamenii slab pregatiti, atunci cand se lovesc de situatii neprevazute, apeleaza des la solutii ce degradeaza natura. O slaba pregatire poate duce la camparea in zone neadecvate deoarece grupul sau individul nu a estimat corect timpul necesar parcurgerii traseului, la folosirea incorecta a focurilor de tabara sau la aparitia unui exces de gunoaie datorita supra-ambalarii inutile a alimentelor etc.

• Afla din timp ce reglementari sau cerinte speciale se aplica in zona in care urmeaza sa calatoresti si respecta-le;
• Pregateste-te din timp pentru vreme rea, pericole si alte urgente cu care este posibil sa te confrunti;
• Programeaza-ti excursia pentru perioadele in care nu sunt chiar atat de multi turisti in zona respectiva, presiunea asupra mediului inconjurator fiind astfel mai redusa;
• In natura, calatoreste pe cat posibil in grupuri mici sau daca faci parte dintr-un grup foarte mare atunci impartiti-va in cateva subgrupuri si parcurgeti traseul separat sau pastrand o anumita distanta;
• In masura posibilitatilor, gandeste-te la un meniu care sa nu necesite un foc de tabara pentru pregatirea meselor.

Calatoreste si campeaza pe suprafete durabile

Deteriorarea pamantului are loc atunci cand vegetatia de la suprafata sa este calcata in picioare atat de intens sau repetat incat regenerarea devine imposibila, contribuind la aparitia unor zone sterpe si, intr-un final, la eroziunea solului.

• Suprafetele durabile sunt reprezentate de potecile si locurile de campare special amenajate, de suprafetele plane din piatra sau pietris, de pajistile uscate sau de zapada;
• Protejeaza zonele riverane campand la o distanta de minim 100 de metri de lacuri si parauri;
• Locurile de campare bune sunt cele pe care le gasesti amenajate, nu cele pe care le faci. Nu este nevoie sa deteriorezi cu cortul orice suprafata intalnita.

In zonele tranzitate mai des de turisti:

• Foloseste potecile si locurile de campare ce sunt deja amenajate;
• Mergi pe mijlocul potecii, chiar daca este noroi;
• Trebuie evitata aglomerarea zonelor de campare (cu cat sunt mai putine corturi, cu atat mai bine) si in interiorul lor evita zonele cu vegetatie in favoarea desfasurarii diverselor activitati in zonele lipsite de vegetatie.

In zonele salbatice:

• Traversarea acestor zone se face cat mai rasfirat, pentru a se evita batatorirea unor poteci sau formarea unor zone de campare;
• Evita zonele in care impactul omului incepe sa fie evident.

A doua parte a acestui articol ne va invata sa ne ocupam de deseuri in mod corespunzator, sa nu alteram locurile intalnite, vom afla cum sa reducem impactul focurilor de tabara si cum sa respectam animalele salbatice si, de asemenea, cum sa-i respectam pe ceilalti calatori cu care ne intalnim pe traseu.

Articol realizat de Miroiu Alexandru-Codruț

(Student in anul II, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, specializarea Geografia Mediului si om care traieste o viata “eco”.)

Surse fotografii: Miroiu Alexandru-Codruț; www.lnt.org

Daca v-a placut acest articol, va rugam sa-l votati !

Dragii nostri cititori, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !