<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; Grecia</title>
	<atom:link href="https://greenly.ro/subiecte/grecia/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 06 May 2026 11:00:44 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>Comorile Mării- vă rugăm, nu atingeți!</title>
		<link>https://greenly.ro/apa/comorile-marii-va-rugam-nu-atingeti</link>
		<comments>https://greenly.ro/apa/comorile-marii-va-rugam-nu-atingeti#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 22 Sep 2013 09:06:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ioana Stoicescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Apa]]></category>
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>
		<category><![CDATA[arsura]]></category>
		<category><![CDATA[bearded fireworm]]></category>
		<category><![CDATA[biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[comori]]></category>
		<category><![CDATA[ecologie]]></category>
		<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[hermodice carunculata]]></category>
		<category><![CDATA[marea egee]]></category>
		<category><![CDATA[marea mediterana]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[nu atingeti]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[scufundari]]></category>
		<category><![CDATA[snorkeling]]></category>
		<category><![CDATA[spini]]></category>
		<category><![CDATA[subacvatic]]></category>
		<category><![CDATA[turisti]]></category>
		<category><![CDATA[vierme]]></category>
		<category><![CDATA[vierme de foc]]></category>
		<category><![CDATA[vierme de mare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=12866</guid>
		<description><![CDATA[De cele mai multe ori când vedem un obiect interesant și colorat, ne-ar plăcea să îl atingem, pentru a-i descoperi frumusețea la nivelul tuturor simțurilor. Dacă obiectul respectiv pare să fie și pufos,...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">De cele mai multe ori când vedem un obiect interesant și colorat, ne-ar plăcea să îl atingem, pentru a-i descoperi frumusețea la nivelul tuturor simțurilor. Dacă obiectul respectiv pare să fie și pufos, tentația este și mai mare!</p>
<p style="text-align: justify;">Însă când vi se spune <i>Vă rugăm, nu atingeți!</i>, mai bine ascultați. Pentru că unele comori chiar nu trebuie să fie atinse. Nici măcar din greșeală. Să luăm spre exemplu specia <i>Hermodice carunculata. </i>În limba română s-ar numi, simplu, vierme de mare. Denumirea în limba engleză îți oferă însă un indiciu important: <i>Bearded fireworm</i> s-ar traduce, mot-a-mot, Viermele bărbos de foc! Și cine a atins focul vreodată își dă seama că nu este indicat să atingă un vierme de foc, oricât de pufoasă ar fi barba lui&#8230;</p>
<p style="text-align: justify;"><i>Hermodice carunculata- </i>Română: vierme de mare; Engleză: Bearded fireworm</p>
<p style="text-align: justify;">Taxonomie: Regnul- <b>Animalia</b>; Încrengătura &#8211; <b>Annelida</b>; Clasa &#8211; <b>Polychaeta</b>; Subclasa &#8211; <b>Palpata</b>; Ordinul <b>A</b><b>ciculata</b>: Familia &#8211; <b>Amphinomidae</b>; Genul &#8211; <b>Hermodice</b>. (sursă: <a href="http://www.itis.gov/">http://www.itis.gov</a>)</p>
<div id="attachment_12869" class="wp-caption aligncenter" style="width: 294px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/ultimatereef_net.jpg"><img class=" wp-image-12869 " alt="Hermodice carunculata, vierme de mare. Sursa foto: ultimatereef.net" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/ultimatereef_net.jpg" width="294" height="195" /></a>
<p class="wp-caption-text">Hermodice carunculata, vierme de mare. Sursa foto: ultimatereef.net</p>
</div>
<p style="text-align: justify;">Viermele <i>Hermodice carunculata</i> are în general în jur de 5-10 cm lungime, dar uneori poate depăși 35 cm.  Trăiește de obicei în locuri pietroase, în preajma speciei <i>Posidonia oceanica, </i>a coralilor sau în zona bentică, până la adâncimi de 150 m. Poate fi întâlnit în apele Mediteranei, dar și în Oceanul Atlantic.</p>
<p style="text-align: justify;"><i>H. carunculata</i> are un colorit interesant. Poate fi ușor recunoscut după spinii dispuși lateral de-a lungul corpului, care conțin venin și penetrează ușor pielea omului. Acești spini albi și fini cu aspect de puf acționează asemeni unor mici săgeți de foc dacă viermele este deranjat.</p>
<div id="attachment_12868" class="wp-caption aligncenter" style="width: 300px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/logbookdives_com.jpg"><img class="size-medium wp-image-12868" alt="Hermodice carunculata, vierme de mare. Sursa foto: logbookdives.com" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/logbookdives_com-300x225.jpg" width="300" height="225" /></a>
<p class="wp-caption-text">Hermodice carunculata, vierme de mare. Sursa foto: logbookdives.com</p>
</div>
<p style="text-align: justify;">Viermii de foc sunt prădători ce se hrănesc cu anemone, corali sau crustacee. Procesul de reproducere este interesant din punct de vedere cromatic, întrucât femelele emit o lumină verde fosforescentă pentru a atrage indivizii masculi.</p>
<p style="text-align: justify;">Viermele bărbos este un animal lent și <i>la locul lui</i>, nefiind considerat o amenințare pentru om. Totuși, înotătorii neatenți îl ating adesea când se sprijină de roci, alegându-se cu arsuri extrem de dureroase! Atingerea acestui vierme poate genera, de asemenea, greață și amețeală. Se recomandă îndepărtarea țepilor cu ajutorul unei benzi adezive și apoi aplicarea de alcool medicinal pe rană.</p>
<div id="attachment_12870" class="wp-caption aligncenter" style="width: 300px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/salt-city_org.jpg"><img class="size-medium wp-image-12870" title="Arsura provocata de H. carunculata. Sursa foto: salt-city.org" alt="Arsura provocata de H. carunculata. Sursa foto: salt-city.org" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/salt-city_org-300x176.jpg" width="300" height="176" /></a>
<p class="wp-caption-text">Arsura provocata de H. carunculata. Sursa foto: salt-city.org</p>
</div>
<p style="text-align: center;"> <a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/talkingreef_com.jpg"><img class="size-medium wp-image-12871" alt="Spini de la H. carunculata. Sursa foto: talkingreef.com" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/talkingreef_com-300x172.jpg" width="300" height="172" /></a></p>
<dl class="wp-caption aligncenter" id="attachment_12871" style="width: 310px;">
<dd class="wp-caption-dd">Spini de la H. carunculata. Sursa foto: talkingreef.com</dd>
</dl>
<p style="text-align: justify;">Învățarea speciilor încă de acasă m-a ferit de experiențe neplăcute cu viermele bărbos de foc. Coloritul său m-a avertizat că este mai bine să ne salutăm de la distanță… Dar nu scria nicăieri că nu am voie să fotografiez. Așadar, iată câteva amintiri:</p>
<div id="attachment_12876" class="wp-caption aligncenter" style="width: 400px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/4.jpg"><img class="size-full wp-image-12876" alt="Hermodice carunculata. Foto: Ioana Stoicescu" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/4.jpg" width="400" height="600" /></a>
<p class="wp-caption-text">Hermodice carunculata. Foto: Ioana Stoicescu</p>
</div>
<div id="attachment_12875" class="wp-caption aligncenter" style="width: 600px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/3.jpg"><img class="size-full wp-image-12875" alt="Hermodice carunculata. Foto: Adam King" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/3.jpg" width="600" height="400" /></a>
<p class="wp-caption-text">Hermodice carunculata. Foto: Adam King</p>
</div>
<p>&nbsp;</p>
<div id="attachment_12873" class="wp-caption aligncenter" style="width: 600px"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/1.jpg"><img class="size-full wp-image-12873" alt="Hermodice carunculata. Foto: Adam King" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/09/1.jpg" width="600" height="400" /></a>
<p class="wp-caption-text">Hermodice carunculata. Foto: Adam King</p>
</div>
<p>&nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Bibliografie:</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://marinebio.org/">http://marinebio.org</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.marinespecies.org/">http://www.marinespecies.org</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.itis.gov/">http://www.itis.gov</a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-128670"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/apa/comorile-marii-va-rugam-nu-atingeti/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Despre ouăle de Paşti, fără suferinţă…</title>
		<link>https://greenly.ro/biodiversitate/despre-ouale-de-pasti-fara-suferinta</link>
		<comments>https://greenly.ro/biodiversitate/despre-ouale-de-pasti-fara-suferinta#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 May 2013 07:06:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Valentina Manoiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[Viata eco]]></category>
		<category><![CDATA[aer liber]]></category>
		<category><![CDATA[aplicație]]></category>
		<category><![CDATA[cuști neîmbunătățite]]></category>
		<category><![CDATA[ecologic]]></category>
		<category><![CDATA[film]]></category>
		<category><![CDATA[gaini]]></category>
		<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[ilegal]]></category>
		<category><![CDATA[Italia]]></category>
		<category><![CDATA[justiție]]></category>
		<category><![CDATA[oua]]></category>
		<category><![CDATA[Paști]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[smart phone]]></category>
		<category><![CDATA[sol]]></category>
		<category><![CDATA[suferinta]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=10030</guid>
		<description><![CDATA[Este perioada anului în care ouăle sunt la mare căutare. Dar v-aţi întrebat oare de unde provin aceste ouă? Cum au fost şi sunt crescute găinile “mămici”? Câtă suferinţă este ascunsă în miezul...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VP0298104.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-10032" alt="FREE RANCHE EGGS 2011" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VP0298104-300x225.jpg" width="300" height="225" /></a>Este perioada anului în care ouăle sunt la mare căutare. Dar v-aţi întrebat oare de unde provin aceste ouă? Cum au fost şi sunt crescute găinile “mămici”? Câtă suferinţă este ascunsă în miezul auriu? Organizaţia Vier Pfoten şi echipa Greenly vă recomandă ca în meniul de sărbători să nu includeţi ouă provenite de la găini crescute în cuşti.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Vă sfătuim să alegeţi de pe rafturile magazinelor ouă care nu conţin suferinţa păsărilor. În majoritatea magazinelor găsiţi zilele acestea ouă provenite de la găini crescute în sisteme la sol sau în aer liber, fără cuşti, care poartă pe ştampilă indicativul „0”, „1” sau „2”, în funcţie de tipul de creştere.</strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Începând cu 1 ianuarie 2012, în fermele din Uniunea Europeană, inclusiv din România, s-au interzis cuştile convenţionale, fiind acceptate doar cuştile îmbunătăţite.</strong> Această aparentă îmbunătăţire presupune însa în continuare faptul că milioane de găini suferă din cauza condiţiilor din cuşti. Orice comportament natural este aproape imposibil într-un spaţiu vital atât de redus. Toate ouăle provenite de la găini crescute în cuşti poartă pe ştampilă indicativul “3”.</p>
<p style="text-align: justify;">VIER PFOTEN şi Greenly vă îndeamnă să verificaţi ştampila de pe ou şi să le alegeţi de pe raft pe cele care poarta indicativele „0” – Ouă de găini crescute în aer liber cu hrană ecologică sau „1” – Ouă de găini crescute în aer liber. <strong>Vă recomandăm totodată să evitaţi ouăle gata vopsite din magazine, deoarece în multe cazuri pigmentul acoperă complet ştampila care indică tipul de creştere al găinilor de la care provin ouăle.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VP0285056-1.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-10033" alt="Research Markets" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VP0285056-1-300x224.jpg" width="300" height="224" /></a></strong></p>
<p style="text-align: justify;">Potrivit unui studiu realizat de VIER PFOTEN în perioada 15 februarie – 20 aprilie 2013, în 19 magazine şi lanţuri de supermarketuri din România, 17 dintre acestea aveau în ofertă ouă provenite de la găini crescute în condiţii mai bune decât în cuşti. În 16 magazine, clienţii pot găsi ouă de la găini crescute în sistem ecologic. Faţă de studiul anterior, realizat în 2010, VIER PFOTEN remarcă o îmbunătăţire notabilă a ofertei de pe rafturi. Acest lucru confirmă tendinţa consumatorilor de a se orienta către produse care nu implică suferinţa animalelor. Un sondaj realizat în 2011 de VIER PFOTEN arată că 82% dintre români sunt preocupaţi de bunăstarea găinilor ouătoare, iar 53% sunt dispuşi să plătească mai mult pentru ouă care nu provin de la găini crescute în cuşti. Daca în 2009, în România existau doar 2 producători de oua ecologice, în 2013 numărul acestora ajuns la 10. În aceste ferme, găinile sunt crescute în aer liber, fără stresul creat de cuşti sau aglomeraţie, fiind hrănite cu furaje certificate ecologic.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VIER-PFOTEN_2013-02-21_005.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-10034" alt="Italy | Laying Egg Factory | 2013" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VIER-PFOTEN_2013-02-21_005-300x225.jpg" width="300" height="225" /></a>Consumatorii trebuie să ştie că suferinţa animalelor se poate ascunde şi în produsele semipreparate care conţin ouă. VIER PFOTEN recomandă astfel clienţilor care îşi vor petrece sărbătoarea de Paşte la pensiuni sau restaurante să întrebe ce fel de ouă sunt folosite în bucătărie pentru a fi siguri că meniul de sărbătoare nu implică suferinţa animalelor.</p>
<p style="text-align: justify;">De altfel, la sfârşitul lunii aprilie a acestui an, VIER PFOTEN International saluta decizia Comisiei Europene de a trimite Italia şi Grecia în faţa Curţii europene de Justiţie, deoarece aceste ţări nu au implementat corect Directiva 1999/74/EC [1], care interzice folosirea cuştilor neîmbunătăţite în fermele de găini ouătoare.</p>
<p style="text-align: justify;">“În urmă cu doar o lună, VIER PFOTEN a expus practicile ilegale din două mari ferme din Italia, în care sute de mii de găini sunt ţinute înghesuite în cuşti ilegale [2]. Prin această măsură, Comisia Europeană creează un precedent, iar nouă ne dă speranţe că legislaţia privind bunăstarea animalelor va fi implementată mai rapid”, a declarat Gabriel Păun, director de campanii VIER PFOTEN International.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VIER-PFOTEN_2013-02-21_004.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-10035" alt="Italy | Laying Egg Factory | 2013" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VIER-PFOTEN_2013-02-21_004-300x225.jpg" width="300" height="225" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Până la intrarea în vigoare a Directivei, de la 1 ianuarie 2012, VIER PFOTEN a anticipat viitoarele probleme legate de implementarea legislaţiei, expunând lipsa măsurilor de trecere la noul sistem în anumite ţări, inclusiv în Grecia, încă din toamna anului 2011. Astfel de exemple au mai fost expuse opiniei publice în Franţa, dar şi în România, ţări care au decis să se conformeze după aceste dezvăluiri. În România, VIER PFOTEN a dat publicităţii un material filmat într-o ferma din Brăila, în februarie 2012, care folosea cuşti neîmbunătăţite, achiziţionate din fonduri europene.</p>
<p style="text-align: justify;">„Amânarea aplicării interdicţiei asupra cuştilor neîmbunătăţite este un lucru trist, însă Comisia Europeană ar trebui să tragă învăţăminte de-aici pentru viitoarele măsuri legate de bunăstarea animalelor”, a adăugat Gabriel Păun.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VIER-PFOTEN_2013-02-21_018.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-10036" alt="Italy | Laying Egg Factory | 2013" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VIER-PFOTEN_2013-02-21_018-300x168.jpg" width="300" height="168" /></a>Lunga amânare a aplicării Directivei a creat distorsiuni importante pe piaţa ouălor. Fermele care s-au conformat Directivei şi au investit în îmbunătăţirea condiţiilor de creştere a găinilor s-au găsit într-o poziţie dezavantajoasă pe piaţă, din cauza concurenţei neloiale. Acest lucru a fost subliniat de Comisia Europeana: „Conformarea fără excepţii în toate statele europene este esenţială pentru a se evita concurenţa neloială şi distorsiunile pe piaţă. Faptul că în unele ţări interdicţia asupra cuştilor neîmbunătăţite nu a fost aplicată corect a creat dezavantaje comerciale companiilor care s-au conformat”.</p>
<p style="text-align: justify;">În continuare, mari cantităţi de ouă, multe produse ilegal, se ascund în alimente procesate precum pastele, dulciurile sau sosurile. Fără o specificaţie clară pe etichetă, consumatorii nu pot evita cumpărarea acestor ouă.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VIER-PFOTEN_2013-02-21_001.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-10037" alt="Italy | Laying Egg Factory | 2013" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/05/VIER-PFOTEN_2013-02-21_001-300x168.jpg" width="300" height="168" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Dacă însă locuiţi în Germania, Austria sau Elveţia, puteţi afla imediat de unde provin ouăle conţinute de produsul pe care-l cumpăraţi. Cum? Ne explica Gabriel Păun (Vier Pfoten): „Vrem să ajutăm consumatorii să facă o alegere în cunoştinţă de cauză. <strong>Tocmai de aceea am lansat o aplicaţie de smart phone, care le permite să scaneze codul de bare al produselor procesate care conţin ouă. Astfel, clienţii magazinelor pot afla într-o secundă dacă acel aliment conţine ouă provenite de la găini crescute în cuşti sau nu. Am lansat această aplicaţie în Germania, Austria şi Elveţia. Funcţionează foarte bine, aşa că intenţionăm să o lansăm şi în alte ţări europene</strong>”, a mai spus Păun.</p>
<p>[1] <a title="Directiva 1999/74/CE" href="http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:03:29:31999L0074:RO:PDF" target="_blank">Directiva 1999/74/CE</a> prevede că toate găinile ouătoare trebuie să fie ţinute în cuşti îmbunătăţite, de cel puţin 750 cm², prevăzute cu cuibar, aşternuturi de paie, stinghii şi dispozitive de scurtare a ghearelor, care să permită găinilor sa-şi satisfacă nevoile biologice şi comportamentale. În cuştile neîmbunătăţite, găinile sunt ţinute în spaţii nu mai mari decât o hârtie A4.</p>
<p>Mai multe puteţi afla accesând acest link: <a href="http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:03:29:31999L0074:RO:PDF">http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:03:29:31999L0074:RO:PDF</a></p>
<p>[2] VIER PFOTEN expune producţia ilegala de oua din Italia, într-un material filmat în ferme de găini din Italia, care folosesc cuşti neîmbunătăţite.</p>
<p><a href="http://www.youtube.com/watch?v=Jt43jvLkTNU&amp;noredirect=1" target="_blank">http://www.youtube.com/watch?v=Jt43jvLkTNU&amp;noredirect=1</a></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><b>Foto: VIER PFOTEN</b></p>
<p><b>Informaţii: Comunicate de presă primite de la Vier Pfoten, prin amabilitatea dnei Livia Cimpoeru, Press Officer, Vier Pfoten, Romania</b><b> </b>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-100310"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/biodiversitate/despre-ouale-de-pasti-fara-suferinta/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Grija pentru mediu începe în mintea ta! – ultima parte</title>
		<link>https://greenly.ro/apa/grija-pentru-mediu-incepe-in-mintea-ta-ultima-parte</link>
		<comments>https://greenly.ro/apa/grija-pentru-mediu-incepe-in-mintea-ta-ultima-parte#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 24 May 2012 11:47:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Valentina Manoiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Apa]]></category>
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>
		<category><![CDATA[Energie]]></category>
		<category><![CDATA[Evenimente GM]]></category>
		<category><![CDATA[aer]]></category>
		<category><![CDATA[Aglaia Ntili]]></category>
		<category><![CDATA[Allianz Austria]]></category>
		<category><![CDATA[amprenta de carbon zero]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>
		<category><![CDATA[Barbara Janker]]></category>
		<category><![CDATA[biodiversitate marina]]></category>
		<category><![CDATA[Centre for Sustainability & Excellence]]></category>
		<category><![CDATA[certificare ISO 14001]]></category>
		<category><![CDATA[certificat]]></category>
		<category><![CDATA[Cipru]]></category>
		<category><![CDATA[conservarea mediului]]></category>
		<category><![CDATA[consum]]></category>
		<category><![CDATA[deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[distributie]]></category>
		<category><![CDATA[electricitate]]></category>
		<category><![CDATA[emisii de carbon]]></category>
		<category><![CDATA[European CSR Lessons]]></category>
		<category><![CDATA[GAEA]]></category>
		<category><![CDATA[Gaia]]></category>
		<category><![CDATA[Germania]]></category>
		<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[grija]]></category>
		<category><![CDATA[informatii]]></category>
		<category><![CDATA[Ingo Nissen]]></category>
		<category><![CDATA[LOOP 5]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[minte]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[Oscar]]></category>
		<category><![CDATA[Papaellinas]]></category>
		<category><![CDATA[peste]]></category>
		<category><![CDATA[premii]]></category>
		<category><![CDATA[produse grecesti]]></category>
		<category><![CDATA[rata de reciclare]]></category>
		<category><![CDATA[ResponsabilitateSociala.ro]]></category>
		<category><![CDATA[resurse naturale]]></category>
		<category><![CDATA[retea]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[River Plaza Ramnicu Valcea]]></category>
		<category><![CDATA[Sonae Sierra]]></category>
		<category><![CDATA[Spar]]></category>
		<category><![CDATA[ulei de masline]]></category>
		<category><![CDATA[WWF International]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=3442</guid>
		<description><![CDATA[Acum câteva zile am început să vă povestesc despre o zi interesantă şi instructivă, cea de 15 mai, cu multă ploaie ca şi acum, dar petrecută într-un mediu deosebit de prietenos, la Hotelul...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Acum câteva zile am început să vă povestesc despre o zi interesantă şi instructivă, cea de 15 mai, cu multă ploaie ca şi acum, dar petrecută într-un mediu deosebit de prietenos, la Hotelul Pullman din Bucureşti. O zi frumoasă la <a href="http://csrlessons.eu/">European CSR Lessons</a>, eveniment organizat de <a href="http://wwrw.responsabilitatesociala.ro/">ResponsabilitateSociala.ro</a> ! Pentru care le mulţumesc încă o dată lui <strong>Alex Filip</strong>, prezent şi el ca blogger partener al „Lecţiilor CSR”, co-fondator <a href="http://greenly.ro/greenly.ro//">Greenly</a> alături de <a href="http://greenly.ro/greenly.ro//echipa/">autoarea</a> relatărilor de faţă, dar şi <a href="http://turistu.ro/">turist înrăit</a>, doamnei <strong>Violeta Chiriloaie</strong>, PR &amp; Marketing Coordinator ResponsabilitateSociala.ro. şi domnişoarei <a href="http://www.vorbacorinei.ro/">Corina Iordache</a>. Trebuie să precizez că organizarea evenimentului a fost excelentă, iar eu &#8211; ca profesoară &#8211; acord nota 10…cu felicitări !<a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/5570729540_2b8539848d1.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-3443" title="Grija pentru mediu începe în mintea ta! – ultima parte" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/5570729540_2b8539848d1-300x177.jpg" alt="" width="300" height="177" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Am promis că voi continua să punctez elementele esenţiale ale prezentării susţinute de <strong>Ingo Nissen</strong> (<strong>Sonae Sierra</strong>, Managing Director). Şi dacă aţi uitat despre ce este vorba, puteţi trage cu ochiul <a href="http://greenly.ro/greenly.ro//apa/grija-pentru-mediu-incepe-in-mintea-ta/">aici</a>. Vă spuneam că mall-ul <strong>LOOP 5</strong> din Germania, este <strong>primul </strong><strong>mall din lume care si-a neutralizat complet emisiile de CO2!! </strong>În 2011, LOOP 5 şi-a reciclat 73% din totalul deşeurilor (faţă de 48 % în 2009). Sistemele de alimentare cu apă, răcire, de aer condiţionat sau de iluminat sunt dotate cu senzori, care permit furnizarea acestor servicii sau utilităţi atunci când este necesar şi oprirea lor atunci când nu sunt de trebuinţă. În anul 2011, în LOOP 5, consumul de electricitate a fost diminuat cu 12 %. Mall-ul este acoperit cu panouri solare, pe o suprafaţă de 3600 m<sup>2</sup>, care furnizează anual 600.000 kW. Pe lângă cele 3000 de locuri gratuite de parcare, există şi staţii de autobuz, un sistem de car-sharing, parcare pentru biciclete (aproximativ 200 de locuri), dar şi parcare pentru automobile electrice.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/gaea21.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-3444" title="Grija pentru mediu începe în mintea ta !– ultima parte" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/gaea21-300x187.jpg" alt="" width="300" height="187" /></a>Însă haideţi să ne întoarcem în România, unde <a href="http://www.sonaesierra.ro/default.aspx">Sonae Sierra</a> a obţinut <strong>prima certificare ISO 14001 acordată unui centru comercial românesc, pentru River Plaza Mall din Râmnicu Vâlcea!</strong> Certificarea ISO 14001 pentru utilizarea Sistemului de Management al Mediului (EMS) reprezintă recunoaşterea dedicării, activităţii şi eficienţei companiei Sonae Sierra, care a reuşit să dezvolte performanţele de mediu, randamentul operaţional şi valoarea comercială a mall-ului River Plaza. Sonae Sierra şi-a axat strategia pe sustenabilitate, prin aplicarea unor măsuri de protecţia mediului, sociale şi de profitabilitate economică.</p>
<p style="text-align: justify;">Sonae Sierra a pus în practică Sistemul de Management al Mediului în centrul comercial River Plaza Mall încă din anul 2009. Acest sistem se concretizează în controlul unor aspecte esenţiale, cu impact asupra mediului, cum sunt consumul energetic, consumul de apa, cantitatea de deşeuri reciclate, relaţiile cu chiriaşii şi furnizorii, precum şi marketingul. În anul 2010 s-au constatat îmbunătăţiri importante pentru toate activităţile monitorizate. Astfel, consumul de apă s-a redus cu 18 %, faţă de 2008, prin utilizarea unor instalaţii sanitare cu consum redus de apă. <strong>În 2011, această diminuare a consumului de apă a ajuns la 21 %, faţă de 2008!</strong> În privinţa reciclării deşeurilor, în River Plaza Mall, compania Sonae Sierra a reuşit <strong>o creştere a ratei de reciclare, de la 20 % în 2008, la 35 % în 2010 şi 41 % în 2011</strong>, în acest ultim an menţionat fiind instalate şi containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor. <strong>Consumul de energie electrică în River Plaza Mall a scăzut în 2010 cu 17 % faţă de 2008, respectiv cu 1.755.500 kWh, printr-o investiţie de 69.700 de euro</strong>. S-a reuşit o economie de 50.600 euro pe an, ceea ce a însemnat o amortizare a investiţiei într-un an şi patru luni. Ca urmare a măsurilor luate, <strong>în 2010, River Plaza a primit primul certificat de performanţă energetică acordat unui centru comercial din România!   </strong></p>
<p style="text-align: justify;">Recunosc că prezentarea lui <strong>Ingo Nissen</strong>despre LOOP 5 şi River Plaza mi-a plăcut foarte mult…iar titlul articolului de faţă a fost inspirat de câteva cuvinte rostite de el: <strong>„reciclarea deşeurilor începe în mintea dumneavoastră, nu a politicienilor, guvernului, responsabililor din administraţiile locale etc!!”<a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/EVOO_DOP_Kalamata_pop1.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-3445" title="Grija pentru mediu începe în mintea ta ! – ultima parte" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/EVOO_DOP_Kalamata_pop1-87x300.jpg" alt="" width="87" height="300" /></a></strong></p>
<p style="text-align: justify;">A treia prezentare din sesiunea dedicată studiilor de caz privind mediul a fost susţinută de <strong>Aglaia Ntili</strong> (<strong>Centre for Sustainability &amp; Excellence</strong> – Global Training and Partnerships Manager). Ea a vorbit despre <strong>primul ulei de măsline din lume care are amprentă de carbon zero şi impact zero asupra mediului (<a href="http://www.gaea.gr/en/our-environmental/">uleiul GAEA</a>)</strong>, dar şi despre <strong>primele magazine din Cipru cu aceeaşi amprentă de carbon</strong> <strong>(nulă)</strong>, care ne bucură pe toţi !! <strong></strong></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/EVOO_BASIL_PEPPER_pop1.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-3446" title="Grija pentru mediu începe în mintea ta ! – ultima parte" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/EVOO_BASIL_PEPPER_pop1-80x300.jpg" alt="" width="80" height="300" /></a>Practic, în cazul uleiului de măsline, GAEA calculează cantitatea de emisii de carbon produse pentru un kg de ulei de măsline, pe tot parcursul „ciclului de viaţă” al uleiului şi le „compensează” prin <strong>finanţarea de proiecte</strong> ce vizează protecţia climei, prin intermediul <strong>fundaţiei „myclimate” şi CSE – Centre of Sustainability &amp; Excellence. </strong>Emisiile de carbon sunt calculate pentru: cultivarea şi transportul măslinelor, producerea şi îmbutelierea uleiului de măsline şi livrarea finală a uleiului către reţeaua de distribuţie GAEA.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Compania grecească GAEA</strong> (numele s-ar traduce prin Gaia, in limba română) a fost înfiinţată în 1995, în urma constatării că produsele alimentare tradiţionale greceşti, deşi de foarte bună calitate şi cu o savoare deosebită, lipseau de pe pieţele internaţionale. <strong>Produsele GAEA sunt de cea mai bună calitate</strong>, crescute pe soluri fertile şi obţinute prin metode tradiţionale. Ele sunt autentice, îmbinând calitatea cu inovaţia adusă de reţete. Aceste produse sunt 100 % naturale, fără să fie adăugat vreun aditiv sau conservant. Ele au primit numeroase premii, de-a lungul anilor, recunoscându-li-se, astfel, valoarea extraordinară: <strong>22 de premii în perioada 2001-2007, 17 premii în perioada 2008-2009, 11 premii în 2010 şi 4 premii în 2011</strong>!! 8 din 10 studii de profil, realizate pentru aceste produse, au arătat că <strong>ele pot fi incluse în cea mai sănătoasă dietă/alimentaţie din lume</strong>!! Fabrica GAEA este amplasată la 1,5 km de Agrinion, în vestul Greciei, având o suprafaţă de 6500 m<sup>2</sup>. 85 % din produsele obţinute sunt destinate exportului iar cifra de afaceri a companiei este de 10 milioane de euro!<a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/OLV_ORG_Green_pop1.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-3447" title="Grija pentru mediu începe în mintea ta ! – ultima parte" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/OLV_ORG_Green_pop1-173x300.jpg" alt="" width="173" height="300" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Şi o încununare a recunoaşterii calităţii produselor GAEA: uleiurile de măsline GAEA au strălucit, la propriu şi la figurat, la <strong>ceremonia de decernare a premiilor Oscar din 2007</strong>, fiind alese pentru a fi oferite ca daruri celor 300 de actori şi regizori VIP, care au participat la celebrul eveniment!!</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Aglaia Ntili</strong> a precizat că în Cipru, produsele GAEA sunt distribuite exclusiv de compania <strong>Papaellinas. </strong><a href="http://www.cap.com.cy/nqcontent.cfm?a_id=5222&amp;tt=graphic&amp;lang=l1">Compania Papaellinas</a> a fost înfiinţată în 1930, fiind încă de atunci una dintre cele mai reputabile companii de distribuţie de produse din Cipru. În 1930, a început ca importator şi distribuitor de produse farmaceutice, apoi, în anii 1960-1970, şi-a extins activitatea şi pentru produse cosmetice, ca din anul 2000 să-şi introducă în sfera de activitate diverse alte tipuri de bunuri şi produse (de hârtie, alimentare etc). Cifra de afaceri a companiei Papaellinas este de 102 milioane de euro! Această mare companie şi-a fixat ca obiectiv ca toate magazinele incluse în reţelele proprii de distribuţie produse cosmetice să fie certificate cu amprentă de carbon zero!! În plus, Papaellinas a fost întotdeauna foarte activă în domeniul responsabilităţii sociale!</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/SUN_TOM_EVOO_ORGANIC_b1.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-3448" title="Grija pentru mediu începe în mintea ta ! – ultima parte" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/SUN_TOM_EVOO_ORGANIC_b1-251x300.jpg" alt="" width="251" height="300" /></a>Prezentarea <strong><a href="http://gaming-responsibility.com/speakers.php#ntili">Aglaiei Ntili</a></strong> mi-a mers la suflet…poate şi fiindcă pe linie paternă îmi „trag rădăcinile” din Mama Grecia…sau poate datorită stilului cald, deschis, vesel al Aglaiei…iar atunci când a spus: „<strong>în loc să consumăm 0,5 l de Coca Cola, ce are o amprentă mare asupra mediului, mai bine consumăm 0,5 l de ulei de măsline</strong>!”, am izbucnit în râs şi am aplaudat puternic! Are mare dreptate!<strong> </strong>Συγχαρητήρια, Αγλαΐα! (Felicitări, Aglaia!)</p>
<p style="text-align: justify;">Ultima prezentare din prima sesiune a zilei de 15 mai a aparţinut <strong>Barbarei Janker</strong> (<strong>WWF International</strong>– Corporate Partnerships, Austria &amp; Eastern Europe). [Menţionez, cu drag şi mândrie, ca am redirecţionat cele 2 procente din impozitul pe venitul meu către WWF!]</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>WWF</strong> este una dintre cele mai mari organizaţii globale din domeniul conservării mediului, având 5.000 de angajaţi în întreaga lume şi fonduri de aproximativ 500 milioane dolari.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Barbara Janker </strong>a prezentat două studii de caz despre două companii: <strong>Spar </strong>şi <strong>Allianz Austria</strong>.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/spar11.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-3449" title="Grija pentru mediu începe în mintea ta ! – ultima parte" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/05/spar11-251x300.jpg" alt="" width="251" height="300" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Începând cu prezentarea studiului despre SPAR, ea a precizat că multe dintre companii se bazează pe <strong>resursele naturale</strong>, astfel că, de exemplu, o companie din industria alimentară care comercializează peşte ar avea probleme dacă rezervele de peşti s-ar epuiza. Barbara Janker a precizat că <strong>biodiversitatea marină s-a diminuat cu 22 %, din 1970 până acum şi că, de exemplu, pentru a captura 1 kg de cod, se realizează o captură suplimentară de 15 kg din alte specii, unele rare sau protejate</strong>. Din acest motiv, Unilever a creat, împreuna cu WWF, un <a href="http://www.msc.org/">certificat</a>, care reprezintă un standard pentru pescuitul durabil, acest standard aducând un beneficiu real doar pentru companiile care au o politica sustenabilă pe termen lung. <strong>SPAR a primit acest certificat</strong>, dovedind că activităţile implicate pentru capturarea peştelui comercializat de către companie nu au un impact negativ asupra speciilor marine ameninţate cu dispariţia. SPAR este o companie de vânzare cu amănuntul, ce activează în 34 de ţări, fiind înfiinţată în 1932, în Olanda.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Allianz Austria</strong> investeşte în companii „verzi” din diferite ţări, pe care le selectează în urma analizei a două seturi de indicatori (aproximativ 50 în fiecare set), utilizaţi pentru evaluarea ţărilor şi companiilor. Indicatorii sunt atât de mediu, cât şi sociali şi economici.</p>
<p style="text-align: justify;">…Mă voi opri aici cu prezentarea acestui deosebit eveniment, <strong>European CSR Lessons</strong>. A fost o zi bogată în informaţii, o zi care mi-a dat speranţe că tot mai multe companii îşi extind interesul asupra mediului, conştientizând impactul pe care propriile lor activităţi îl au  în acest domeniu şi urmărind să acţioneze pe diferite căi pentru a-şi reduce diversele „amprente” ce lasă urme grave asupra naturii şi mediului.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Multumesc, European CSR Lessons, multumesc, ResponsabilitateSociala.ro!</strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Surse foto:</strong></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.lumebuna.ro/2011/05/19/lume-buna-la-european-csr-lessons/">http://www.lumebuna.ro/2011/05/19/lume-buna-la-european-csr-lessons/</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.groovygreen.com/groove/?cat=51">http://www.groovygreen.com/groove/?cat=51</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.gaea.gr/en/our-products/extra-virgin-olive-oils/?&amp;EntityID=9ae1d57d-a046-4c84-a62c-16debe0449e0">http://www.gaea.gr/en/our-products/extra-virgin-olive-oils/?&amp;EntityID=9ae1d57d-a046-4c84-a62c-16debe0449e0</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.gaea.gr/en/our-products/extra-virgin-olive-oils/?&amp;EntityID=8881279c-d129-4648-b0fa-4a43c7b961fb">http://www.gaea.gr/en/our-products/extra-virgin-olive-oils/?&amp;EntityID=8881279c-d129-4648-b0fa-4a43c7b961fb</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.gaea.gr/en/our-products/olives/organic-olives/?&amp;EntityID=21bb5aa9-cec5-49fa-8114-ad2f796c97fc">http://www.gaea.gr/en/our-products/olives/organic-olives/?&amp;EntityID=21bb5aa9-cec5-49fa-8114-ad2f796c97fc</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.gaea.gr/en/our-products/greek-specialties/?&amp;EntityID=db230162-c08c-470d-83b8-41acfbc1a9f5">http://www.gaea.gr/en/our-products/greek-specialties/?&amp;EntityID=db230162-c08c-470d-83b8-41acfbc1a9f5</a></p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://prinbrasov.com/2010/04/s-a-deschis-spar-la-brasov-pe-bune/">http://prinbrasov.com/2010/04/s-a-deschis-spar-la-brasov-pe-bune/</a></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-34430"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/apa/grija-pentru-mediu-incepe-in-mintea-ta-ultima-parte/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Parcul National Marin Alonissos</title>
		<link>https://greenly.ro/arii-protejate/parcul-national-marin-alonissos</link>
		<comments>https://greenly.ro/arii-protejate/parcul-national-marin-alonissos#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 24 Nov 2011 20:59:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arii protejate]]></category>
		<category><![CDATA[Alonissos]]></category>
		<category><![CDATA[Egea]]></category>
		<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[Parc National]]></category>
		<category><![CDATA[protectia apei]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=203</guid>
		<description><![CDATA[Scaldat de apele de un turcoaz aprins, acolo unde peisajele radiaza de o frumusete salbatica, “Parcul National Marin Alonissos” isi face aparitia printre insulele stancoase ale Sporadelor de Nord din nord-vestul Marii Egee....]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Scaldat de apele de un turcoaz aprins, acolo unde peisajele radiaza de o frumusete salbatica, “Parcul National Marin Alonissos” isi face aparitia printre insulele stancoase ale Sporadelor de Nord din nord-vestul Marii Egee.</p>
<p style="text-align: justify;">“Parcul National Marin Alonissos” reprezinta o combinatie unica de habitate terestre si marine mediteraneene, fiind cel mai mare parc marin din Europa, cu o suprafata de 2.260 km<sup>2</sup>.</p>
<p style="text-align: justify;">A fost primul parc marin infiintat in Grecia, acesta cuprinzand insula Alonissos si alte sase insule stancoase mai mici, in general nelocuite. Aria prezinta un mare interes pentru protejarea speciilor marine si a acelor specii aflate in pericol, precum  <em>Delphinus delphis</em><em> </em>si coralul rosu (<em>Coram rubrum</em>), a faunei bentonice bogate si, nu in ultimul rand, a focii<em>Monachus monachus</em>, unul dintre cele mai rare animale din Europa, cu o populatie de aproximativ 800 de indivizi existenti in prezent.</p>
<p style="text-align: justify;">Parcul National Marin Alonissos este o zona de mare interes stiintific pentru numeroase specii de fauna si flora, ce cuprinde elemente biogeografice importante la nivel national; in acelasi timp, prezinta interes istoric, cultural, educational, arheologic, monumente cu valoare patrimoniala, precum pesteri, biserici si nave scufundate, aflate in adancurile marii.</p>
<p style="text-align: justify;">Asupra insulei, de-a lungul istoriei, au fost lasate amprentele unor mari culturi si civilizatii, precum cea Minoica &#8211; sec.16 i.Hr., Ateniana &#8211; 476 i.Hr., in perioada romana aceasta exercitand interes pentru spatiul comercial. Pe rand, insula a cazut prada bizantinilor si turcilor. In 1821, insula cunoaste eliberarea odata cu Revolutia, fiind asaltata de catre refugiati.</p>
<p style="text-align: justify;">Principalele ocupatii ale insulei sunt cele de natura traditionala, precum pescuitul, cresterea animalelor si agricultura traditionala. In ultimii ani, aici a inflorit industria turismului, odata cu declararea zonei ca arie protejata. Acest fapt a contribuit la dezvoltarea durabila a zonei, creand oportunitati pentru servicii, in paralel cu activitatile traditionale.</p>
<p style="text-align: justify;">In ceea ce priveste spatiul geografic, relieful este unul de tip insular, ce cuprinde tarmuri crestate, stancoase, cu minunate golfuri si faleze dantelate. Insula este formata din calcar, unde dealurile cu inaltimi ce abia ating 550 m altitudine sunt impanzite de specificul maquis si de padurile de conifere tipic mediteraneene &#8211; padurile de pin.</p>
<p style="text-align: justify;">Izolarea geografica, morfologia specifica, gradul scazut al densitatii populatiei &#8211; au creat conditii excelente pentru aceste habitate, existand numeroase specii endemice.</p>
<p style="text-align: justify;">Pricipala specie endemica protejata in parcul marin este renumita “foca calugar” – <em>Monachus monachus</em>.</p>
<p style="text-align: justify;">Scaldat de apele de un turcoaz aprins, acolo unde peisajele radiaza de o frumusete salbatica, “Parcul National Marin Alonissos” isi face aparitia printre insulele stancoase ale Sporadelor de Nord din nord-vestul Marii Egee.</p>
<p style="text-align: justify;">“Parcul National Marin Alonissos” reprezinta o combinatie unica de habitate terestre si marine mediteraneene, fiind cel mai mare parc marin din Europa, cu o suprafata de 2.260 km<sup>2</sup>.</p>
<p style="text-align: justify;">A fost primul parc marin infiintat in Grecia, acesta cuprinzand insula Alonissos si alte sase insule stancoase mai mici, in general nelocuite. Aria prezinta un mare interes pentru protejarea speciilor marine si a acelor specii aflate in pericol, precum  <em>Delphinus delphis</em><em> </em>si coralul rosu (<em>Coram rubrum</em>), a faunei bentonice bogate si, nu in ultimul rand, a focii<em>Monachus monachus</em>, unul dintre cele mai rare animale din Europa, cu o populatie de aproximativ 800 de indivizi existenti in prezent.</p>
<p style="text-align: justify;">Parcul National Marin Alonissos este o zona de mare interes stiintific pentru numeroase specii de fauna si flora, ce cuprinde elemente biogeografice importante la nivel national; in acelasi timp, prezinta interes istoric, cultural, educational, arheologic, monumente cu valoare patrimoniala, precum pesteri, biserici si nave scufundate, aflate in adancurile marii.</p>
<p style="text-align: justify;">Asupra insulei, de-a lungul istoriei, au fost lasate amprentele unor mari culturi si civilizatii, precum cea Minoica &#8211; sec.16 i.Hr., Ateniana &#8211; 476 i.Hr., in perioada romana aceasta exercitand interes pentru spatiul comercial. Pe rand, insula a cazut prada bizantinilor si turcilor. In 1821, insula cunoaste eliberarea odata cu Revolutia, fiind asaltata de catre refugiati.</p>
<p style="text-align: justify;">Principalele ocupatii ale insulei sunt cele de natura traditionala, precum pescuitul, cresterea animalelor si agricultura traditionala. In ultimii ani, aici a inflorit industria turismului, odata cu declararea zonei ca arie protejata. Acest fapt a contribuit la dezvoltarea durabila a zonei, creand oportunitati pentru servicii, in paralel cu activitatile traditionale.</p>
<p style="text-align: justify;">In ceea ce priveste spatiul geografic, relieful este unul de tip insular, ce cuprinde tarmuri crestate, stancoase, cu minunate golfuri si faleze dantelate. Insula este formata din calcar, unde dealurile cu inaltimi ce abia ating 550 m altitudine sunt impanzite de specificul maquis si de padurile de conifere tipic mediteraneene &#8211; padurile de pin.</p>
<p style="text-align: justify;">Izolarea geografica, morfologia specifica, gradul scazut al densitatii populatiei &#8211; au creat conditii excelente pentru aceste habitate, existand numeroase specii endemice.</p>
<p style="text-align: justify;">Pricipala specie endemica protejata in parcul marin este renumita “foca calugar” – <em>Monachus monachus</em>.</p>
<p style="text-align: justify;"><em>Sursa foto: <a href="http://aegean.travel/">aegean.travel</a></em></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Articol realizat de Cristiana Călinescu</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-2040"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/arii-protejate/parcul-national-marin-alonissos/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
