Proiectul SnowBall („Remote sensing, model and in-situ data fusion for snowpack parameters and related hazards in a climate change perspective”)** a avut ca temă tocmai studierea mai aprofundată a caracteristicilor și evoluției stratului de zăpadă din România. Finanțarea acestui proiect s-a făcut prin Mecanismul Spațiului Economic European (European Economic Area – EEA) Financial Mecanism 2009 – 2014, iar promotorul lui este Administrația Națională de Meteorologie. Pe lângă meteorologi români, echipa proiectului a cuprins hidrologi ai Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, cercetători de la Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie din Universitatea de Vest (Timișoara) și de la Centrul de Inginerie a Apelor Subterane din Universitatea Tehnică de Construcții București. Partenerii norvegieni ai cercetătorilor români au fost experți de la Norsk Regnesentral Stiftelse (Cerntrul de Calcul Norvegian).

La finalizare, proiectul SnowBall a strâns rezultate importante legate de  îmbunătățirea monitorizării zăpezii și gheții, folosind atât observații de suprafață, cât și date derivate din măsurători efectuate de la bordul sateliților, unii dintre ei recent lansați de Agenția Spațială Europeană (Sentinel-1 și Sentinel-3). Pe de altă parte, integrarea datelor in situ a noilor observații satelitare și a rezultatelor modelării climatice și hidrologice a adus elemente importante pentru cuantificarea mai bună a riscurilor legate de producerea de avalanșe și inundații rapide în zonele montane. Pe termen lung, schimbarea climatică modifică aceste riscuri. Experimentele numerice în condițiile scenariilor de creștere a concentrațiilor globale ale gazelor cu efect de seră, analizate în cadrul proiectului, relevă cum debitele maxime ale râurilor cresc în anotimpul rece și la tranziția dintre iarnă și primăvară, amplificând riscul inundațiilor rapide. Refacerea rezervei de ape subterane este și ea o temă importantă legată de caracteristicile actuale și evoluțiile viitoare ale stratului de zăpadă.

Cum să ne ferim de avalanșe și inundații rapide, unde și cât timp mai putem schia în România, dar și cum vom putea potrivi mix-ul energetic al țării, din care resursa hidroenergetică e o parte importantă – sunt chestiuni ce ne privesc pe toți și la care vom putea răspunde din ce în ce mai bine, avansând pe drumul cunoașterii științifice, spre politici și decizii informate.

Echipa SNOWBALL

*Francois Villon, Ballade des dames du temps jadis (Balada doamnelor de altadată)

http://www.poezie.ro/index.php/poetry/22688/Balada_doamnelor_din_alte_vremuri

**http://snowball.meteoromania.ro/

Dezghețul s-a accentuat semnificativ la începutul lunii august, ca urmare a prezenței unei zone ciclonice.

Pe 4 august 2012, ciclonul format pe coasta estică a Siberiei s-a deplasat în zona Oceanului Arctic și s-a adâncit (intensificat) semnificativ. După 2 zile, presiunea din centru a scăzut la 964 hPa, o valoare neobișnuit de mică pentru această regiune. Formațiunea barică a staționat mai multe zile până s-a destrămat. În partea anterioară, depresiunea a antrenat timp de mai multe zile o masă de aer foarte caldă pentru aceste latitudini mari, apoi a urmat o răcire a vremii.

În general, zonele brâului depresionar din regiunea subpolară contribuie la îngroșarea stratului de zăpadă și de gheață, datorită precipitațiilor solide, pe când anticiclonii favorizează scăderea acestuia, prin efectul cerului senin și al insolației. În acest caz, a fost vorba de un singur ciclon. Deși acesta a provocat o răcire în zona centrală a Rusiei, aerul cald din fața zonei depresionare a pătruns adânc până în apropierea polului. În intervalul 7 – 9 august, zilnic s-a topit o suprafață de circa 200.000 km2 de gheață, de două ori mai mult decât în perioada anterioară.

Topirea a continuat până la mijlocul lunii septembrie, iar după acest interval gheața s-a refăcut rapid; cauzele acestei refaceri sunt scăderea temperaturii odată cu sosirea sezonului rece în zonă arctică și salinitatea scăzută pe care o au apele arctice, aceasta fiind dată tocmai de topirea care a avut loc în vara aceasta și care a diminuat salinitatea de la suprafața oceanului.

Diagnoza evoluției gheții

Nivelul actual al gheții

Situația gheții în 13 septembrie 2012

Articol realizat de Gabriel TICHERU, student în anul I, specializarea Meteorologie-Hidrologie, Facultatea de Geografie, Universitatea din București

Surse imagini şi prognoze grafice:

http://www.ijis.iarc.uaf.edu/en/index.htm

http://arctic.atmos.uiuc.edu/

http://nsidc.org/arcticseaicenews/