Greenly Magazine » geologie

Dettifoss – la grande cascade de l’Islande

Colaborator Greenly — Wed, 02 Jul 2014 08:49:56 +0000

Située dans le parc naturel Vatnajökull, au nord de l’Islande, la majestueuse cascade Dettifoss tire ses sources dans la rivière Jökulsá, près de Fjöllum, qui, à son tour, provient du glacier Vatnajökull.

Elle est une des plus grandes chutes d’eau d’Europe, avec une longueur de 100 mètres et un volume d’eau de 193 m³/s, et les eaux tombent sur une distance de 45 mètres dans le canyon Jökulsárgljúfur.

Jökulsá á Fjöllum

Mais le volume d’eau peut devenir encore plus grand, à cause des conditions météorologiques ou parce que l’activité volcanique fond des portions du glacier Vatnajökull.

Dettifoss est vraiment la plus force chute d’eau d’Europe, parce que le volume d’eau qui tombe dans la gorge est assez impressionnant qu’il fait trembler les roches du canyon.

La géologie spécifique de la région permet l’apparition d’une chute assez spectaculaire. De l’ouest, on peut voir l’ensemble de la cascade, et la couleur noire de l’eau est donnée par les sédiments qu’elle transporte.

Le parc national qui abrite la cascade a été crée en 2008, et il est un des trois parcs naturels de l’Islande à ce moment. Avec une surface de 14.200 km², Vatnajökull occupe la place seconde en tant que dimensions au niveau européen, devant le Parc Yugyd Va de Russie.

Cette cascade est devenue fameuse à cause du fait que le film Prometheus a été réalisé partiellement la, et depuis, les natifs de la région on commence d’appelles cette chute d’eau la Cascade de Prométhée.

Sources:

Ilovetraveling, Film in Iceland, Wikipedia.

Article ecrit par Mirela Micu et traduit par Mihail Mitoșeriu

Link-ul art. http://greenly.ro/arii-protejate/dettifoss-grandioasa-cascada-a-islandei

Data: 03.04.2014

Peisaje spectaculoase – Nayarit, Mexic

Mirela Micu — Sat, 31 May 2014 11:44:37 +0000

Situat în partea vestică a Mexicului, acest loc magnific cu dimensiunea de 21.815 km² este scăldat de apele Oceanului Pacific. De asemenea, din teritoriul Nayarit fac parte și Insulele Marias, Isabel, Tres Marietas și Farallon la Peña.

Nayarit este considerată pe drept una dintre cele mai frumoase destinații de vacanță din Mexic, datorită peisajelor impunătoare. Dintre zonele impozante se remarcă Arhipelagul Islas Marías, situat în Golful Californiei și la o distanță de 110 Km NV de orașul port San Blas. În cuprinsul arhipelagului se întâlnesc insulele San Juanito, Isla Maria, Isla Maria Magdalena și Isla Maria Cleofas.

Poziția insulelor relevă activitățile petrecute în trecutul geologic și evoluția tectonică a Peninsulei Baja, California. Dintre toate insulele, Maria Madre este cea mai mare (numele este sugestiv) și ocupă o suprafață de 142 km². Pe coasta vestică a insulei, roci precum migmatite, granodiorite și ortognaise din Jurasicul mijlociu (160-170 mil.ani) sunt expuse la zi iar în partea central-vestică se află roci ce provin din Cretacic (80-83 mil.ani), în speță roci calcaro-silicioase și roci sedimentare. De asemenea, se mai găsesc roci plutonice și metamorfice (complexul de roci Papelillo), scoțând în evidență o activitate vulcanică destul de intensă.

În anul 2010, arealele arhipelagului au fost desemnate rezervații ale Biosferei de către Patrimoniul Mondial UNESCO.

Insula Maria Madre încă găzduiește Închisoarea Federală Islas Maria, așezată aici începând cu anul 1905.

Riviera Nayarit se poate mândri cu faptul că practică ecoturismul, datorită eforturilor statului și a guvernului de a feri zona de industrii private și intervenție antropică excesivă. În acest loc cu peisaje superbe se poate practica surfing, diving, se poate pescui sau se pot admira speciile endemice de păsări și multe alte animale precum lei, pume sau tigrii.

Referințe:

Explorandomexico, Wikipedia, Scielo, Visitmexico.

Dettifoss – grandioasa cascadă a Islandei

Mirela Micu — Thu, 03 Apr 2014 10:27:18 +0000

Situată în Parcul Național Vatnajökull, dinspre partea nordică a Islandei, maiestuoasa cascadă Dettifoss își trage obârșiile din râul Jökulsá á Fjöllum, la rândul său scurgându-se din ghețarul Vatnajökull.

Este considerată a fi una dintre cele mai mari cascade din Europa, având o lungime de 100 m și un volum de apă de 193 mᵌ/s, iar apele cad pe o distanță de 45 m în cadrul canionului Jökulsárgljúfur.

Jökulsá á Fjöllum

Însă volumul apelor din cadrul cascadei poate crește, fie datorită vremii, fie datorită activității vulcanilor ce duc la topirea unor părți din ghețarul Vatnajökull.

Pe drept cuvânt, cascada își păstrează renumele de cea mai puternică cascadă europeană, deoarece volumul de apă ce se scurge în canion este atât de mare încât face în așa fel ca pietrele să se cutremure sub puterea sa.

Alcătuirea geologică a locului permite scurgerea sub o formă atât de impresionantă a cascadei! Din partea vestică se poate vedea întreaga înfățișare a cascadei iar sedimentele cărate fac apa să pară neagră.

Parcul național din care face parte cascada a fost înființat în 2008, în prezent fiind unul din cele 3 parcuri naționale ale Islandei, cuprinzând o arie de 14.200 km², fiind astfel al doilea parc național ca mărime după Parcul Yugyd Va din Rusia.

Cascada a început să fie din ce în ce mai cunoscută datorită faptului că anumite scene din filmul Prometeus au fost filmate în acest loc, iar de atunci unii localnici au început să o numească “Cascada lui Prometeu”.

Referințe:

Ilovetraveling, Film in Iceland, Wikipedia.

Efectele injectării dioxidului de carbon în scoarța terestră

Mirela Micu — Fri, 08 Nov 2013 22:55:42 +0000

De când există ideea conform căreia planeta este în schimbare din cauza acțiunilor omenești, cercetătorii din întreaga lume au emis tot felul de ipoteze și soluții pentru a stopa – sau măcar a diminua – efectele încălzirii globale. De la dispozitive complicate, până la elaborarea unor practici uzuale, a existat și ideea prin care dioxidul de carbon ar putea fi “injectat” în scoarța terestră. Inițiativa pare o soluție eficientă și nu cere prețuri exorbitante pentru punerea ei în practică (Fig. nr. 1).

Fig. nr. 1 Injectarea gazelor în substrat geologic

Însă, un grup de cercetători din S.U.A., mai exact din Texas, de la Universitatea din Texas, Institutul de Geofizică, au corelat o serie de cutremure de mică intensitate cu zona în care au fost injectate gaze.

Zona analizată, Snyder, a fost supusă testelor între anii 2006 și 2011 și reprezintă o suprafață care se întinde pe trei câmpuri de petrol și gaze, de unde s-au extras combustibili încă din anii 1950. Injectarea câmpului cu gaze a început acum ceva timp, mai exact prin 1971, pentru a stimula producția de petrol, iar dat fiind faptul că aceste injectări au avut loc de mult timp, Departamentul de Energie al SUA a cerut efectuarea de cercetări în zonă pentru a observa impactul acestor demersuri.

Wei Gan și Frohlich Cliff, cercetători la Universitatea din Texas, au folosit o serie de seismometre de mare acuratețe și au identificat 93 de cutremure, dintre care 3 cu magnitudinea de peste 3 grade, în special în câmpul Cogdell. Un alt aspect interesant al studiului este că aceste cutremure nu au avut loc pe întreaga suprafață injectată, ci doar în anumite locuri. Explicația poate fi pusă pe seama substratului geologic diferit dintr-o zonă față de alta. În acest câmp Cogdell există o serie de defecte geologice ce au favorizat formarea acestor cutremure ca urmare a injectării unui volum mare de gaze. Cercetătorii studiului afirmă totodată necesitatea creării unor modele geologice pe întreaga suprafață a câmpului vizat, pentru a înțelege fenomenul în totalitate.

Deocamdată această soluție privind injectarea gazelor în substratul geologic este una la îndemână, rămânând cercetarea amănunțită cu privire la zonele cele mai favorabile desfășurării unei astfel de activități ce ar putea să reducă emisiile atmosferice. De asemenea, studiul de față a vrut să evidențieze faptul că această metodă poate duce la declanșarea unor cutremure de diferite intensități, dar doar în anumite zone.

Sursa:

- http://www.ecomagazin.ro/un-nou-studiu-asociaza-o-serie-de-mici-cutremure-cu-injectia-dioxidului-de-carbon-in-depozite-subterane/