This is just a factual statement, a number that cannot fully illustrate the spread of this lightweight and strong material, derived from oil. Packing and protecting all things fragile, such as glass, TV sets and medical instruments, insulating buildings (found, for example, on most of Bucharest’s rehabilitated apartment buildings), acting as a toy or as a disposable coffee cup destined for the trash can, polystyrene can take countless shapes.

What should worry us is the fact that we still don’t have a method for disposing of or recycling this material, which occupies around 25% of our landfills. How do you feel knowing that the packaging of the food that you ate today will last for millennia? Is this the legacy you want to leave for future generations?

An ingenious solution for replacing polystyrene packaging has been developed by Gavin McIntyre and Eben Bayer, graduates of the Rensselaer Polytechnic Institute and founders of Ecovative Design from Green Island, New York. The material they came up with is a blend of organic waste (rice or cotton husks, suitable for China, oat husks in the case of the US, wooden biomass, etc.) and fungi “roots” (the mycelium – a network of filaments which make up the reproductive apparatus of a fungus) acting as a kind of glue.

In order to create this new type of packaging, called Mycobond, organic waste is mixed with mycelia in a mold (which can have any shape desired) and left in a dark environment for 5 to 7 days, without adding water or other petrochemical substances. Fungi digest and bond together the waste, creating a neatly structured material and acting as natural glue. Every cubic inch of Mycobond contains a matrix made of around 8 miles of mycelium fibers. At the end of this process, the bio-composite is dehydrated and thermally treated in order to stop the growth of filaments. This stage also eliminates problems related to allergens and spores.

By using the mycelium as a bonding agent, it is possible to model objects in the same way as in the plastics industry, and one can create materials with various properties, such as insulators, fire or moisture-resistant substances, vapor-proof or shock-absorbing products. To my mind, their most important attribute is the fact that such substances are fully biodegradable: you can leave the packaging in the garden as natural fertilizer and it will be 100% eliminated, nourishing the soil in the process.

Equally important, the production of these materials requires only 1/8^th of the necessary energy needed for creating traditional packaging and releases only 1/10^th of the amount of CO₂. Because raw materials are themselves renewable, they have the added advantage of being shielded from the fluctuations of oil prices, which affect other synthetic materials.

Do you think that I am just promoting this process and these products for free? Of course I do. Fungi-based bio-composites are profitable and can be manufactured anywhere in the world. Ideally, they should be made locally, substantially reducing the energy consumption required by transportation. Since little equipment is needed for establishing a factory, they could appear “like mushrooms” all over the world. Could this be the future of our packaging?

Sources:

http://www.nsf.gov/news/news_summ.jsp?cntn_id=117385

http://www.ecovativedesign.com/about-our-materials/

http://www.collective-evolution.com/2013/03/23/can-mushrooms-be-the-new-plastic/

http://www.poly-box.ro/

Picture sources:

http://brentgreens.blogspot.ro/2010_08_01_archive.html

http://www.ecovativedesign.com/about-our-materials/

Article written by Alexandra Petre and translated by Mihail MItoșeriu.

Déterminer les germes dans l’air

L’air n’a pas sa propre microflore, mais, néanmoins, on trouve toujours la des germes en suspension, comme les bactéries, les virus et des fungi. Ces germes proviennent de l’environnement externe (germes qui se développent a 15-20°C – composant la microflore aérienne cryophile) ou viennent de l’homme ou des animaux (les germes qui se développent a la température moyenne du corps humain – 37°C, composant la microflore aérienne mésophile). Les derniers sont importants du point de vue de la manière utilisée pour les déterminer et aussi du point de vue de leur action parce que leur présence est liée à la possibilité de transmission aérienne des maladies infectieuses.

La plus fréquente catégorie de germes mésophiles d’origine humaine qui sont présents dans l’air est celle qui comprend les germes saprophytiques, qui sont, selon le cas, toujours des pathogènes ou seulement dans certaines conditions. Ils proviennent du nez, du pharynx et de la cavité buccale, ou, plus rarement, de la trachée ou des grandes bronches, mais leur origine est aussi liée à la surface de la peau (intacte ou blessée) ou aux déchets.  

Les études sur la qualité de l’air du point de vue microbiologique sont dans un stage embryonnaire en Roumanie, et dans des laboratoires spécialisés dans la médicine ou dans la protection de l’environnement, l’analyse bactériologique n’est pas réalisée dans le but de diagnostiquer des épidémies, mais seulement pour apprécier le potentiel de l’air pour transmettre des infections

Quelques informations sur les indicateurs bactériologiques de la contamination de l’air :

-  Le nombre total des germes mésophiles dans l’air, qui se développent à 37°C est l’indicateur global pour apprécier les conditions d’hygiène dans une chambre.

-  Le nombre de streptocoques hémolytiques est un indicateur de la contamination de l’air avec la flore nasale, pharyngienne et buccale, et la présence des souches beta-hémolytiques indique la présence d’une personne malade ou qui porte des germes.

-  Le nombre de staphylocoques (la plupart sont des germes saprophytiques qui habitent dans les voies aériennes ou sur la peau de l’homme ou des animaux) est un indicateur comparable avec le nombre de microorganismes mésophiles, et indique plus précisément l’origine humaine ou animale de la contamination.

-  Le nombre de germes coliformes (germes d’origine intestinale) indique un degré important d’insalubrité dans une chambre.

Parmi les méthodes spécifiques pour déterminer la contamination microbiologique de l’air on trouve les récoltes par sédimentation (la méthode Koch  – rétention des germes sur un vaisseau Pétri qui contient un environnement de culture solide), les récoltes par aspiration (avec un système d’aspiration, débitmètre et système de rétention des germes) ou les récoltes par électro-précipitation (induction d’une charge électrique avec des électrodes sur un environnement de culture solide).

En conclusion, nous considérons que l’éducation pour la sante devrait être accompagnée dans les écoles, en commençant avec les premières classes, ou, encore plus tôt, peut-être depuis les études préscolaires, par des leçons sur l’importance d’un environnement propre et sain et sur l’altération de la composition microbiologique de l’atmosphère à travers nos actions ou celles de la nature.

Source :

http://water.me.vccs.edu/courses/env110/lesson3.htm

Article écrit par Gabriela Moroșanu et traduit par Mihail Mitoșeriu

Determinarea germenilor din aer

Aerul nu este caracterizat printr-o microfloră proprie și cu toate acestea, în aer se găsesc în permanență germeni în suspensie de tipul virusurilor, bacteriilor și fungilor. Acești germeni provin din mediul extern (germeni care se dezvoltă la 15-20 de grade Celsius – alcătuind așa-numita ”aeromicrofloră criofilă”), sau pot fi de proveniență umană sau animală (germenii care se dezvoltă la temperatura medie a corpului uman – 37 de grade Celsius – alcătuind ”aeromicroflora mezofilă”). Aceștia din urmă sunt germeni care prezintă interes din punct de vedere al modului cum aceștia sunt determinați și felului în care aceștia acționează, pentru că prezența lor este legată de posibilitatea transmiterii aerogene a unor boli infecțioase.

Cea mai întâlnită categorie de germeni mezofili de origine umană care sunt prezenți în aer este cea care cuprinde germenii saprofiți, condițional patogeni sau strict patogeni, aceștia provenind din nazofaringe și cavitatea bucală, mai rar din trahee sau bronhiile mari, precum și de pe suprafața cutanată (intactă sau lezată), sau dejecte.

Cercetările asupra calității aerului din punct de vedere microbiologic sunt în țara noastră la nivel incipient, iar în laboratoare de specialitate din domeniul medicinei sau al protecției mediului analiza bacteriologică se face nu în scop de diagnostic epidemiologic, ci de apreciere a potențialului ambianței de a permite transmiterea aerogenă a infecțiilor.

Câteva precizări asupra indicatorilor bacteriologici de contaminare a aerului:

- numărul total de germeni mezofili din aer, care se dezvoltă la 37 de grade C, reprezintă un indicator global în scopul aprecierii condițiilor de igienă dintr-o încăpere;

- numărul de streptococi hemolitici reprezintă un indicator al contaminării aerului cu flora nazofaringiană și bucală, iar prezența tulpinilor beta-hemolitice indică prezența unei persoane bolnave sau purtătoare de germen;

- numărul de stafilococi (majoritatea sunt germeni saprofiți care populează căile aeriene sau tegumentele umane sau animale) reprezintă un indicator cu semnificație apropiată de cea a microorganismelor mezofile, indicând mai precis originea umană sau animală a contaminării;

- numărul de germeni coliformi (germeni de origine intestinală) indică un grad mare de insalubrizare a mediului dintr-o încăpere.

Printre metodele specifice de determinare a contaminării microbiologice din aer se numără recoltarea prin sedimentare (metoda Koch – reținerea germenilor pe suprafața unor cutii Petri ce conțin medii de cultură solide), recoltarea prin aspirație (cu sistem de aspirație, debitmetru și sistem de reținere a germenilor), sau recoltarea prin electroprecipitare (inducerea de sarcini electrice cu ajutorul unor electrozi de depunere așezați pe un mediu de cultură solid).

În concluzie, considerăm că educația pentru sănătate ar trebui să fie însoțită în școli, încă de la cele mai fragede vârste, poate chiar din timpul perioadei preșcolare, de lecții prin care copiii să conștientizeze importanța viețuirii într-un mediu înconjurător sănătos, precum și să afle despre cum compoziția atmosferei se poate înrăutăți în funcție de cum contribuim noi, sau de sursele naturale de proveniență a microflorei sale.

Sursă:

http://water.me.vccs.edu/courses/env110/lesson3.htm