Studenții au reacționat cu vehemență, cerând să vină Garda de Mediu. Garda nu vine nici când popularizarea unei situații periculoase e maximă, prin Recorder sau alte canale mass-media cu impact uriaș.

Dar să începem… cu începutul.

Trebuia să fie o zi obișnuită de aplicație practică pe teren, alături de studenții din anul 3, specializarea Meteorologie-Hidrologie, și de colega și prietena mea, profesoara Gabriela Toroimac.

Am ales Parcul Herăstrău și apele lacului cu același nume, pentru a măsura diverși parametri de calitatea apelor, cu ajutorul unor dispozitive portabile și kiturile de rigoare.

Indicatorii s-au încadrat în valorile permise de lege… dar la un moment dat, îndreptându-ne spre ecluză, eu am observat o spumă abundentă în apropierea malului.

Spume_Apele Lacului Herăstrău

Spume_Apele Lacului Herăstrău

Spume_Apele Lacului Herăstrău

Am fotografiat, am ajuns la ecluză și am hotărât să facem măsurători de calitatea apelor și în acel punct. Surpriza a fost uriașă, în sens negativ. Valoarea fosfaților era atât de mare, încât depășea de zeci de ori (!!) scala de culoare (și valoarea implicită).

Revolta urmată descoperirii poluării

Revolta urmată descoperirii poluării

Conform Ordinului 161/2006 privind clasificarea calității apelor de suprafață, valoare fosfaților pentru clasa I-a de calitate este de 0,1 mg/l, iar pentru clasa a IV-a – 0,9 mg/l. Valorile mai mari de 0,9 mg/l corespund unei calități proaste a apelor. Valoarea apreciată de noi, conform scării de culori a kitului de măsurare, a fost de cel puțin 10 mg la litru… de 100 de ori mai mare decât cea corespunzătoare primei clase de calitate. Valoare apreciată vizual, subliniez!

Comparație culoare probă de apă din lac cu scala de culori a kitului

Comparație culoare probă de apă din lac cu scala de culori a kitului

Comparație culoare probă de apă din lac cu scala de culori a kitului

Comparație culoare probă de apă din lac cu scala de culori a kitului

Oxigenul dizolvat a avut valoarea de 3,35 mg/l, corespunzătoare clasei a V-a de calitate (valoarea oxigenului dizolvat pentru clasa a IV-a de calitate este de 4 mg/l). Este logic, evident, că atunci când poluarea chimică este atât de puternică, oxigenul dizolvat prezintă valori reduse. Și, mai ales, când sunt prezenți fosfații… ceea ce înseamnă poluare cu DETERGENȚI, de unde și spumele observate pe malul lacului, în drumul spre ecluză. Detergenții împiedică schimbul de oxigen dintre aer și apă, formează spume la suprafața apei și sunt extrem de nocivi pentru toate formele de viață din apă.

Kit de analiză

Reguli de analiză

Proba noastră de apă

Proba noastră de apă

De unde provin acești detergenți din apele Lacului Herăstrău? De la ”salba” de restaurante, ”minunate”, ”faimoase”, comercializând hrană obținută prin cruzime (niciunul din aceste restaurante nu este vegan), igienizând spații și vase cu ajutorul detergenților, deversați apoi direct în apele Lacului Herăstrău. Oare câte din aceste restaurante au ministații de epurare? Dragi cititori, vă rugăm să vă răspundeți singuri…

Ce putem să facem? Doar să popularizăm, să transmitem informația către un număr cât mai mare de oameni și canale mass-media, să evităm acele restaurante… și, poate, într-o bună zi, Garda de Mediu va ajunge și la aceste localuri… nu pentru a mânca, ci pentru a controla.

În articolul de săptămâna trecută, despre cum a reușit Dubuque să își asigure un loc de cinste în ierarhia orașelor întreprinzătoare și dacă a ajuns sau nu să rezolve o problemă stringentă și atât de delicată a societății din toate timpurile, ca gestionarea apei, nu am izbutit să clarificăm unele detalii tehnice referitoare la modalitățile concrete de gestionare și tratare a apei (Foto 1), la care apelează locuitorii și autoritățile acestui oraș.

Foto 1. Dubuque – turnul de apă

Finalizăm, așadar, analiza orașului Dubuque din perspectiva transformărilor fizico-chimice pe care regiile autonome locale le realizează asupra apei, pentru ca aceasta să ajungă la beneficiari în cele mai bune condiții:
- Aerarea – apa brută sau netratată este scoasă din fântâni în stația de epurare a orașului și este transportată în sensul gravitațional printr-un sistem în cascadă, printr-o serie de tăvi, cu scopul de a obține creșterea suprafeței apei și schimbul de gaze. Prin aerare, de asemenea, se elimină gazele nedorite, cum ar fi radonul. Aerarea este similară procesului natural care are loc atunci când un curent curge prin praguri sau peste un bazin de retenție.

- Adăugarea de ajutoare floculante – ajutorul floculant anionic se adaugă imediat după aerisire. Floculantul ajută la îmbunătățirea transparenței apei, permițând particulelor fine să se grupeze și să se fie mai ușor eliminate pentru restabilirea clarității apei.

-  Dedurizarea – folosindu-se oxid de calciu (var), acesta este amestecat cu apă pentru a forma varul stins. Acest var stins este apoi adăugat în apă să se înmoaie și să reducă mineralele care de obicei fac apa dură. Duritatea excesivă crește utilizarea săpunului, favorizează depunerile de calcar în încălzitoarele de apă și cazane, interferează cu unele procese industriale, și, uneori, dă apei un gust neatrăgător și miros neplăcut. Produsele secundare rezultate din procesul de înmuiere sunt aplicate la terenurile agricole ca ameliorator de sol.

-    Recarbonatarea – înseamnă adăugarea varului stins, cu scopul creșterii pH-ul apei la aproximativ 10 grade. În scopul de a stabiliza apa dedurizată, pH-ul trebuie să fie coborât. Această reducere a pH-ului se realizează prin adăugarea de dioxid de carbon până când pH-ul este de aproximativ 9,3.

-    Filtrarea – apa este apoi trecută printr-un filtru cu pat de nisip și pietriș, eliminând orice material în suspensie reținut.

-   Clorinarea – Clorul este adăugat pentru a dezinfecta apa. Clorul ajută la asigurarea siguranței microbiologice prin distrugerea organismelor cauzatoare de boli (Foto 2).

-   Fluorizarea – Fluorul este adăugat pentru a ajuta la prevenirea cariilor dentare.

-   Adăugarea fosfaților – Fosfații sunt adăugați pentru a stabiliza chimic apa și a reduce posibilitatea de infiltrare din țevi și în apa de la robinet.

Nu în ultimul rând, trebuie precizat că Serviciul de Asistență Financiară în Gestionarea Resurselor de Apă din Dubuque oferă consultanță locuitorilor și acordă așa-numitele ”granturi” proprietarilor imobilelor unde se constată scurgeri ale apei de la robinet. Aceste granturi constau în asistență și reparație timp de 12 luni. Dacă un client își rezolvă singur problema și nu demonstrează că a eliminat scurgerile o singură dată în cele 12 luni ale grantului, acesta primește o sumă de bani pentru stimularea implicării cetățenilor în optimizarea exploatării resurselor de apă. Apa nu se consumă neapărat imediat, ci există și posibilitatea de a o vărsa în rezervoarele de stocare pentru a fi utilizată atunci când cererea depășește capacitatea stației de pompare. Apa stocată în rezervoare ajută la stabilizarea presiunii în sistemul de distribuție și servește ca o rezervă de urgență pentru protecția împotriva incendiilor.
Apa este în final pompată direct în sistemele de distribuție, care servesc casele și întreprinderile din întregul oraș Dubuque.

Să luăm aminte de productivul dialog existent între cetățean și regiile de tratare și distribuție a apei din Dubuque și să medităm asupra mesajului pe care ni-l dăruiește orașul în semn de bun-venit în realitatea virtuală a internetului: ”Apa este la fel de necesară precum aerul pe care îl respirăm. Fără ea corpul nostru s-ar ofili ca un pergament necitit”.

Referințe:

http://www.cityofdubuque.org/index.aspx?nid=494

http://www.cityofdubuque.org/DocumentCenter/View/14866

Foto 4 – Adăugarea fosfaților