Greenly Magazine » fertilitate

Les vers de terre – « les intestins du sol »

Colaborator Greenly — Sat, 13 Dec 2014 19:08:41 +0000

Qu’est ce qu’il existe sans bras, ni mains, sans yeux pour voir ou oreilles pour écouter ?…un ver, ne est ce pas ?
Les vers de terre, parce qu’ils sont notre sujet… sont très laids et on a appris qu’ils nuisent aux plantes. Vraiment, ils ne sont pas gracieux comme les papillons mais, néanmoins, vous devriez être joyeux quand vous les trouvez dans le jardin, parce que les vers de terre sont un signe de la fertilité du sol et de son richesse en nutriments. Malgré leur aspect répulsif et sale, ils sont des créatures extraordinaires. Ils travaillent la terre dans la même mesure, ou encore plus qu’un fermier. Leur effort intensif et sans cesse pousse les vers de plus en plus dans les profondeurs du sol qu’ils aiment beaucoup, sans avoir besoin de la lumière du soleil.
C’est possible, qu’au ce moment, nous ne comprenons pas le rôle essentiel des vers de terre dans notre vie. Ils purifient le sol dont nous obtenons notre nourriture. On pourrait dire que les vers de terre sont des petites installations naturelles de recyclage. Leur répartition géographique n’est pas limitée à une certaine région, et ils vivent partout dans le monde ou le sol est mou et humide
L’aspect de leur corps, qui n’a aucun os, d’une couleur rose pale, mou et glissant et qui mesure jusqu’à 15 centimètres, nous produit souvent une réaction de dégout à première vue. Parce qu’ils vivent dans le sous-sol, les vers de terre manquent des organes visuels et auditifs; ils respirent à travers leur peau à cause du manque des poumons. En revanche, ils sont très sensibles à la lumière et chaleur du soleil, ou aux sols salins, qui peuvent endommager leur peau sensible.

Un aspect intéressant est le nombre de cœurs qu’ils possèdent: entre 5 et 9. Je suis d’accord avec le fait qu’on doit être capable de beaucoup d’amour pour nettoyer les ordures d’autres, c’est-à-dire précisément ce que les vers de terre font pour nous. Une telle quantité d’amour élimine le besoin pour l’autre sexe, parce que les vers de terre possèdent les deux. Vraiment extraordinaire! Une créature qui a des organes sexuels pour les deux sexes porte le nom d’hermaphrodite. Maintenant, je ne ressens plus tellement d’amour … peut-être qu’ils sont trop occupés avec l’hygiène du sol.
Peut-être, vous vous demandez comment ces petites créatures agissent et réussissent de mélanger une grande quantité de sol. Parce qu’ils n’ont pas des pieds, rien ne les empêche de se déplacer ou ils veulent. En plus, les muscles internes et les petits poils qui couvrent leurs corps aident les vers de terre dans leur locomotion et, ainsi, ils créent un système de canaux et tunnels dans le sol. En même temps, ils ingèrent des particules de sol et digèrent les matières organiques qu’ils trouvent là. Quand l’humidité est élevée, ils tirent et mangent des feuilles sous la terre. Ce processus d’alimentation mélange le sol maintenant la fertilité.
Normalement, on ne voit pas les vers de terre, parce qu’ils résident sous le sol et, si la température est trop élevée ou trop réduite, ils creusent des tunnels plus profondément afin de trouver une température agréable. Ils trouvent l’oxygène dans des poches du sol, et, si la pluie inonde ces poches, les vers arrivent à la surface. Ne les foulez pas! … ils ne veuillent que de respirer.
Les vers de terre sont respectés dans certaines régions. Les moines de Tibet pensent que les vers sont la réincarnation de leurs mères. Aristote croyait qu’ils sont les intestins de la terre, à cause de leur rôle de nettoyage. Cléopâtre aussi les considérait sacrés. El ne permettait pas aux paysans d’Egypte de les éliminer, savant leur importance et valeur.
Comment pouvez-vous savoir que le sol du jardin est sain? Prenez une pelle et renversez un sillon de terre. Si vous trouvez trois ou quatre vers de terre qui s’agitent et essayent d’échapper, vous pouvez rester tranquilles – la terre est riche et productive. Donc, comment pouvons-nous nous rendre compte de ces créatures extraordinaires? Nous pouvons commencer en évitant de les fouler quand ils arrivent à la surface du sol.
Pour être au courant avec les nouveaux articles écrits par les rédacteurs et collaborateurs de Greenly Magazine, nous vous invitons de souscrire à notre newsletter !
Source photo: infocasasigradina.ro
Article écrit par Elena Neacşu et traduit par Mihail-Andreas Mitoşeriu.

Pamantul de flori – sau cum sa fii un gradinar bun

Colaborator Greenly — Sat, 11 Feb 2012 05:40:55 +0000

Am asteptat-o cu atata nerabdare si cand credeam ca nu se va mai abate asupra noastra, zapada acum parca nu mai vrea sa se opreasca… evident ca nu mai reprezinta de mult un motiv de bucurie, la vederea adevaratului infern alb pe care l-a aruncat asupra tarii. Deja e prea mult si e dureros sa ii vezi pe bietii oameni cum sunt efectiv ingropati in propriile case de troienele uriase de zapada, blocandu-le toate caile de iesire…

Astfel ca primavara se va lasa si ea cu siguranta destul de mult asteptata, dar asta nu inseamna ca nu va pot aduce o mica parte din ea prin tema articolului de astazi.

Activitate in slujba naturii

Gradinaritul cere multa rabdare (de aceea se si regaseste printre activitatile preferate ale batranilor, pentru ca timpul are oarecum rabdare cu ei) si o ingrijire corespunzatoare pentru a putea avea rezultate pozitive. O gradina de flori sanatoasa necesita o cantitate considerabila de lumina si caldura solara, umiditate, si nu in ultimul rand un sol bun, fertil. Astfel, in spiritul ultimei idei, fie optam pentru produse chimice si fertilizatori artificiali, fie aplicam cea de-a doua metoda, ce implica metode organice, bazata pe substante naturale pentru a imbunatati calitatea solului (eu as opta pentru a doua, pentru ca, vom vedea in articolele viitoare, aplicarea substantelor chimice in exces sau necorespunzator are efecte dintre cele mai adverse… ori nu ne dorim asta).

Gradinaritul consta in a avea grija de fiinte vii. Toate fiintele vii necesita o alimentatie corecta si un echilibru al substantelor componente necesare pentru a-si mentine sanatatea corespunzatoare. Solul nu se deosebeste prea tare, astfel, de o fiinta vie; are o nevoie la fel de mare de nutritie adecvata si de echilibru mineral, pentru a-si mentine o stare buna de sanatate.

Un sol sanatos trebuie sa aiba in compozitia sa materiile necesare in compozitii corespunzatoare. Exista si unele plante care pot creste in soluri mai putin sanatoase, sau chiar nisipoase, dar in principiu, cu cat e mai bun pamantul, cu atat e mai sanatoasa planta. Un amestec corespunzator de argila, nisip si namol poate face un sol foarte bun. Acest mix este combinatia ideala pentru gradinarit, deoarece contine echilibrul corect de substante nutritive.

Pentru a afla daca solul dumneavoastra are consistenta potrivita, luati o mostra de pamant in mana si testati-l prin pipaire. Daca il presati, acesta ar trebui sa se faramiteze. Daca se simte oarecum gronjos, sau zgrunturos, atunci e un semn ca acesta contine prea mult nisip. Daca il puteti modela sub forma unei bile, atunci contine prea mult lut.

In cazul in care solul nu este insa sub consistenta potrivita, nu disperati, pentru ca se pot face modificari cu usurinta, pentru a fi ulterior numai bun pentru cultivarea florilor preferate. Un program de „intinerire” a solului ar putea dura un timp mai indelungat pentru a-l aduce intr-o stare perfecta, dar sunt si lucruri pe care le puteti face imediat pentru a asigura florilor cantitatile nutritive corespunzatoare.

Va trebui sa luati din nou o mostra de sol pentru a determina cu exactitate starea in care se afla si pentru a decide daca are nevoie de imbunatatiri sau nu. Procesul de intinerire a solului poate incepe cu ararea acestuia si adaugarea de elemente nutritive necesare. Este, de asemenea, o idee buna cea in care acoperiti pamantul cu paie, frunze putrede… un soi de compost cu alte cuvinte. Acest strat de protectie este folosit pentru a ajuta la prevenirea eroziunii, ce se poate produce in fiecare an. Vantul si ploaia afecteaza in mod normal solul, ori acest lucru poate insemna pierderea stratului superior de sol, in consecinta trebuie protejat.

Dupa cum am mentionat mai devreme, o cantitate corespunzatoare de umiditate este vitala pentru dezvoltarea sanatoasa a unei gradini de flori. In timp ce solul lutos este, prin definitie, bun in retinerea umiditatii la nivelul acestuia, un aport suplimentar din partea noastra este necesar pentru a completa acel volum de apa pe care gradina il primeste de la ploaie. Desigur acest lucru variaza si in functie de conditiile meteorologice locale.

Prevad ca tema gradinaritului va cunoaste multe episoade de-acum incolo pentru ca mai sunt multe de spus! :)

Sursa foto: http://www.floridatoday.com

Articol realizat de Elena Neacşu

Astept cu interes comentariile voastre pe aceasta tema. De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invit sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre!

Humusul – fertilitate pentru sol (II)

Colaborator Greenly — Sat, 04 Feb 2012 07:57:31 +0000

In urma cu 390 de ani inainte de nasterea lui Hristos, Aristotel a fost poate printre putinii cercetatori ai lumii care au incercat sa dea o definitie humusului, lansand inca din acele vremuri o teorie a acestuia de nutritie: Plantele mor si din resturile lor se formeaza humusul, care hraneste plantele viitoare. Acum consideram definitia lui Aristotel una partial adevarata, dar nu si suficienta, intrucat pe langa substantele organice nevii ale solului (precum resturi de plante, frunze, ace de conifere, radacini, cadavre de animale, insecte si microorganisme etc. ), humusul mai este caracterizat si de substantele huminice, acizii cu alte cuvinte, huminici si fulvici de care am amintit in articolul anterior.

Insusirile fizico- chimice ale humusului determina la randul lor insusirile solului, acesta din urma fiind cu atat mai valoros cu cat mai mare este continutul si calitatea humusului pe care il contine.

Humificarea este astfel procesul deosebit de complex, foarte mult influentat de conditiile de mediu, care duce in cele din urma la formarea mai multor tipuri de humus, in solurile din tara noastra identificandu-se patru tipuri de humus: mullul, moderul, morrul si turba, cu folosinta diversa in functie de caracteristicile fiecaruia. Mai exista si un al cincilea tip – mranita sau compostul, un humus creat insa artificial, des utilizat ca ingrasamant in pepinierele silvice si in sere.

Tipuri de humus

Mullul – este humusul de calitate superioara, in forma optima a acestuia, intalnit in tara noastra in solurile de stepa, ideal pentru dezvoltarea culturilor agricole. Cum il recunoastem?… Dupa culoarea inchisa, bruna- negricioasa, datorata acizilor huminici predominanti si practic prezenta acestuia indica existenta unei activitati microbiologice extrem de intense, care determina transformarea completa a resturilor organice din sol. In functie de concentratia de calciu din sol, acesta poate fi mull calcic, format in prezenta unei cantitati considerabile de calciu in sol, pe seama resturilor organice provenite de la vegetatia ierboasa, sub actiunea predominanta a bacteriilor, si care este de altfel cel mai bun humus posibil, respectiv mullul forestier, inferior celui calcic, formandu-se in solurile lipsite sau sarace in calciu, din resturile organice provenite de la vegetatia forestiera, sub actiunea, indeosebi a ciupercilor.

Moderul – intalnit la noi in tara sub padurile mixte (foioase – rasinoase), pe solurile sarace cu o reactie acida, este reprezentat prin materie organica mai slab humificata, partial legata de partea minerala a solului, descompunerea fiind realizata predominant de catre ciuperci. Culoarea rezultata este astfel una mai deschisa – bruna, slab- roscata spre galbuie. La fel ca si mullul, si acest tip de humus poate fi de tip: moder forestier, de pajiste (sub pajisti montane acide), moder calcic (specific solurilor formate pe calcare), sau hidromorf (specific solurilor cu exces de umiditate).

Morrul sau humusul brut – este un tip de humus, puternic acid, format predominant din resturi organice foarte slab descompuse, structura lor fiind observata chiar si cu ochiul liber. Caracterizeaza solurile de la munte, format pe roci acide, intr-un climat rece si umed, conditii in care procesul de humificare este foarte lent.

Turba – se formeaza prin acumulare la suprafata solului a unor resturi organice nealterate, pe grosimi variate, intr-un mediu saturat cu apa in cea mai mare parte a anului. In functie de reactiile existente la nivelul solului, se deosebeste turba eutrofa, neutra, sau slab alcalina, bogata in substante minerale, respectiv, la polul opus, turba oligotrofa, acida si saraca in substante minerale. Complexul de turba astfel creat, ce adaposteste numeroase specii floristice, poarta denumirea de turbarie.

Un exemplu de turbarie rara, declarata monument al naturii, datorita numeroaselor raritati botanice relicte existente la nivelul acesteia, este Tinovul Mohos, rezervatie ce se gaseste chiar in tara noastra, in apropierea Bailor Tusnad, formata intr-un crater vecin celui al lacului vulcanic Sfanta Ana. Aceasta minunatie a naturii ascunde insa multe alte secrete care merita detaliate intr-unul din articolele viitoare. :)

Surse foto: www.planet-wissen.de

http://fotomaramures.ro

Articol realizat de Elena Neacşu

Humusul – fertilitate pentru sol (I)

Colaborator Greenly — Sat, 28 Jan 2012 08:47:07 +0000

Acum ca iarna s-a abatut in cele din urma si asupra tarii noastre, vom lasa autoritatile romane sa se gandesca serios la o modalitate eficienta de deszapezire a soselelor patriei, culturile agricole sa se odihneasca sub patura de nea proaspat asezata peste ele, iar noi ne vom continua periplul in cunoasterea secretelor si a temerilor solului, de data aceasta cu un element care va intregi conceptul de sol.

V-ati intrebat vreodata de ce un sol este mai pretabil unor culturi agricole si un altul nu?… De ce un sol nu mai are acelasi randament productiv ca la inceput, inainte de realizarea cultivarilor repetate efectuate pe acesta sau de ce efectiv, pe solul de la munte, nu vedem aceleasi culturi ca la campie de exemplu? Toate aceste intrebari isi gasesc raspunsul in notiunea de humus.

Ce este astfel humusul si cum intregeste acesta solul sub forma in care il cunoastem cu totii?

Humusul constituie elementul de baza, esential al solului. Roca supusa proceselor de dezagregare si alterare nu se transforma in sol pana cand nu are loc procesul de formare si acumulare a humusului, ce asigura intr-un final fertilitate solului.

Procesul incepe astfel cu descompunerea resturilor organice, provenite fie de la vegetatia ierboasa, descompuse mai rapid si mai bogate in proteine si elemente bazice, fie de la vegetatia lemnoasa, resturi organice ce sunt intr-un final sintetizate, desfacute in compusi cat mai simpli, mai intai de natura organica si apoi in compusi minerali (cum sunt unele saruri, cu importanta deosebita in nutritia plantelor), formandu-se intr-un final humusul, care il deosebeste de roca.

Humusul reprezinta materia organica inaintat transformata, de culoare neagra sau bruna, cu caracter coloidal, care ramane dupa ce resturile de plante si animale incorporate in sol au fost transformate sau descompuse. (Lupascu Gheorghe)

Asta nu e tot insa. Humusul pentru a putea fi definit ca cea mai valoroasa substanta de pe Pamant, trebuie sa fie caracterizat de acizii humici, in componenta carora intra acizii huminici si acizii falvici.

Acizii huminici au o culoare inchisa si se formeaza in urma humificarii resturilor organice provenite de la vegetatia ierboasa, spre deosebire de cei falvici, de o culoare mai deschisa, formandu-se in urma humificarii resturilor organice provenite de la vegetatia lemnoasa, cu un continut redus de substante proteice si elemente bazice. De obicei, in alcatuirea humusului intra ambele categorii de acizi, singura diferenta fiind proportiile diferite. Astfel, in zona de stepa si silvostepa, de exemplu, predomina acizii huminici, pe cand in zona de padure, ponderea mai mare o au acizii fulvici, de unde rezida ca din punct de vedere calitativ, acizii huminici imprima solului insusirile fizice si chimice cele mai favorabile. Concluzia care se desprinde este urmatoarea: cu cat raportul dintre acizii huminici si cei fulvici balanseaza in favoarea acizilor huminici, cu atat solurile sunt mai fertile.

In articolul urmator vom vedea cum acesti acizi humici diferentieaza humusul in tipurile existente pe teritoriul tarii noastre, care este pretabilitatea solului si multe altele.

Sursa foto: sustainabuildsolutions.com

Articol realizat de Elena Neacşu

„Intestinele pamantului” – Ramele

Colaborator Greenly — Sat, 14 Jan 2012 08:13:53 +0000

Ce nu are brate, nici picioare, ochi sa poata vedea si nici urechi sa poata auzi?… un vierme, nu?

Ramele, caci despre ele este vorba… arata urat si se mai si spune ca dauneaza plantelor. Ce-i drept, nu arata intocmai ca niste fluturi gratiosi, dar cu siguranta ar trebui sa va bucurati cand le zariti in gradina, pentru ca ele sunt un semn ca pamantul este bogat in substante nutritive. In ciuda aspectului lor respingator si noroios, sunt insa creaturi dintre cele mai uimitoare. Acestea „lucreaza” pamantul la fel de mult sau daca nu, chiar mai mult decat un agricultor pe terenul sau. Munca lor asidua si fara incetare, le face sa se afunde tot mai adanc in solul atat de pretios pentru ele, fara cea mai mica nevoie de a vedea lumina zilei.

Poate ca momentan nu realizam, dar ramele sunt o parte foarte importanta a existentei noastre. Ele „curata” practic solul din care noi ne preluam ulterior alimentele. Am putea spune ca ramele sunt propriile noastre mici masini naturale de reciclare. Traind practic peste tot in lume, in solul umed si moale, care practic exista pe fiecare colt al Pamantului, acestea nu sunt indigene unui singur spatiu.

Aspectul corpului lor, dezosat, de un roz deschis si moale, alunecos, ale carui dimensiuni ajunge pana la 15 cm, creeaza adesea, acelora dintre noi, o reactie de dezgust la o prima vedere. Pentru ca mediul lor de viata este subaerian, ramele sunt lipsite de organele de simt vizuale si auditive; ele practic respira prin piele, atata timp cat nu dispun nici de plamani. In schimb, sunt extrem de sensibile la lumina si caldura solara si solurile saraturate, care le pot ataca cu usurinta stratul subtire de piele.

Un aspect interesant despre rame este ca pot avea intre 5 si 9 inimi. Trebuie sa fiu de acord ca ai nevoie de multa dragoste pentru a curata dupa mizeria altcuiva, adica exact ceea ce fac acesti viermi pentru noi. Au parte de altfel de atata dragoste, incat nu au nevoie de sexul opus, pentru ca au parte de ambele. Uimitor, nu? Hermafrodit este cuvantul folosit pentru a descrie o creatura care transporta ambele organe de sex. Acum parca nu mai resimt atata dragoste… poate sunt prea ocupate cu curatarea solului.

Poate va intrebati cum procedeaza totusi aceste mici creaturi si cum practic reusesc sa amestece cantitati considerabile de sol. Neavand picioare, practic nimic nu le opreste sa se deplaseze oriunde vor ele. Ei bine, muschii interni si acei mici perisori ce ii acopera corpul, ajuta rama in locomotie si efectiv in acest fel isi creeaza un adevarat sistem de canale prin sol, moment in care inghite particule de sol si digera orice resturi pe care acesta le-ar contine. Cand vremea este umeda, ramele trag frunze sub pamant si se hranesc cu ele. Acest mod de hranire amesteca in ultima instanta solul, mentinandu-l fertil.

In mod normal nu vedem ramele, intrucat stau sub suprafata solului, dar daca acesta devine prea cald sau prea rece, isi vor sapa canale adanc in pamant pentru a gasi o temperatura mai adecvata. Ele gasesc oxigenul in pungile de aer de sub pamant, iar daca in urma ploilor aceste goluri se umplu cu apa, este si momentul cand intalnim ramele la suprafata solului. Nu le calcati totusi… ele doar incearca sa respire.

Ramele chiar sunt respectate in anumite locuri ale lumii. Calugarii tibetani le considerau ca o reincarnare a mamelor lor. Aristotel le considera ca fiind „intestinele pamantului”, tocmai datorita rolului pe care acestea il joaca in curatarea pamantului. Si pentru Cleopatra erau creaturi sacre. Nu le permitea fermierilor Egiptului sa inlature solul de pe teritoriile lor, stiind cat de mult valoreaza ramele.

Cum va dati seama daca pamantul din gradina este sanatos? Luati o lopata si intoarceti o brazda de pamant. Daca dedesubt numarati 3-4 rame de pamant care se zbat si cauta sa se ascunda, atunci puteti sta linistit – pamantul este bogat si productiv. Deci, cum putem fi mai constienti de aceste creaturi uimitoare? Incepeti prin a nu le mai strivi cand le vedeti la suprafata solului.

Pentru a fi la curent cu noile articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre!

Sursa foto: infocasasigradina.ro

Articol realizat de Elena Neacşu