Ce intelegem insa prin probleme de mediu la nivelul solului si care este cea mai mare amenintare pentru sol? Si prin urmare, si pentru noi… Despre ea am mai amintit intr-un articol anterior, cand am discutat despre amenintarea incalzirii globale relationata cu aceasta.

Sursa foto

Eroziunea solului si utilizarea terenurilor

Pierderea sau deteriorarea solurilor fertile productive este adesea cauzata de eroziune si/sau de utilizarea defectuoasa a terenurilor. Eroziunea este astfel un proces natural de indepartare progresiva a materialului de sol neconsolidat de la suprafata acestuia, cauzat de vant, apa sau gheata. Rata de eroziune depinde de o varietate de factori, ca textura solului, tipul de acoperire al terenului, sau de intensitatea vantului si/sau a precipitatiilor.

Pe langa toate acestea, ea poate fi foarte mult exacerbata de o varietate de activitati umane, agricultura sau pasunatul excesiv, defrisarile sau urbanizarea.

In anii 30, eroziuni masive cauzate de vanturi persistente si o seceta excesiva, au condus la formarea unor uriase furtuni de praf ce au distrus terenuri agricole din partea central-sudica a SUA. S-a estimat ca aproximativ 14 milioane de hectare de teren au fost distruse si alte 50 milioane au fost grav deteriorate. Acest dezastru, provocat partial natural, partial artificial, a devenit ulterior cunoscut sub numele de „Castronul cu praf” (Dust Bowl), catastrofa descrisa emblematic de Steinback in primul capitol al celebrului sau roman, „Fructele maniei”.

Privind lucrurile prin lupa stiintei, vedem ca de cele mai multe ori si pietrele trec odata cu apa, iar daca nu „trec”, sunt puternic afectate, modificate de aceasta apa, care in sens figurat n-ar trebui sa aiba aceeasi putere asupra „pietrelor”. Desigur, impactul apei este conditionat de unii factori hidrologici, cum ar fi debitul, viteza de curgere, panta, adancimea, corelat cu factorul timp.

Primul lucru la care ne gandim cand spunem „eroziune” este pierderea solului sau macinarea unei roci. Atunci cand picaturile de ploaie ating suprafata solului, acestea desprind particule de sol. Gradul in care are loc acest fenomen depinde de marimea si de viteza picaturilor de ploaie. Particulele de sol  desprinse sunt ulterior transportate de curentul apei de suprafata.

Unele particule umplu goluri din sol, etansand suprafata solului. Eroziunea are loc atunci cand nivelul precipitatiilor depaseste viteza de infiltrare in sol.

Se estimeaza in prezent ca o suprafata de 115 milioane hectare (1/8 din suprafata totala de teren a Europei) este supusa eroziunii hidrice, iar alte 42 milioane hectare sunt afectate de eroziunea eoliana. Zona mediteraneana este in mod deosebit predispusa la eroziune atunci cand cad ploi intense dupa perioade lungi de seceta.

Eroziunea apei asupra rocilor este conditionata, pe langa factorii amintiti mai sus, si de duritatea acestora. Astfel, rocile magmatice si metamorfice rezista mai mult timp fortelor naturii care erodeaza Pamantul, deoarece sunt formate din cristale intercalate. De exemplu, granitul se gaseste deseori la suprafata in regiunile muntoase, deoarece a rezistat eroziunii. Granitul se formeaza din roca topita numita magma, care s-a racit si intarit in interiorul Pamantului, dar care devine vizibila atunci cand rocile mai moi de deasupra sunt indepartate.

In cazul cascadei Niagara, sub stratul dur de roci dolomite se gasesc straturi mai moi de sisturi. Astfel, masa de apa de la baza cascadei rupe cu timpul (prin procesul de eroziune) fragmente din peretele cascadei, aceste fenomen determinand scurtarea raului Niagara cu 1.8 m pe an. Rezulta ca de la formarea sa, cascada s-a apropiat de lacul Erie cu peste 11 km, daca rata de eroziune s-a pastrat constanta.

Pentru a incetini procesul de eroziune, s-a redus debitul fluviului ce traverseaza cascada, prin canalizarea unei parti a apei fluviului catre o hidrocentrala. Pentru stabilizarea peretilor cascadei, in anul 1969, pe o perioada de 6 luni, o echipa a Corpului de Ingineri ai Armatei SUA a dirijat intr-o alta directie toata apa cascadei.

Si rocile sedimentare variaza ca duritate. De exemplu, rocile formate din argile sunt instabile si tind sa „curga” la vale. Drept rezultat, acestea formeaza adeseori vaile care survin intre aflorimentele de gresie si cele de calcar.

Apa continua sa-si puna amprenta asupra reliefului prin formele create (albie, meandre, terase, piemonturi, campii de nivel de baza) si prin modificarea continua a configuratiei acestuia.

Sursa info:

http://soco.jrc.ec.europa.eu/documents;

http://www.studentie.ro;

ro.wikipedia.org

Sursa harta:

http://soco.jrc.ec.europa.eu/documents/ROFactSheet-02.pdf

Surse foto:

http://descopera.23ore.com/2011/08/cascada-niagara-locul-unde-apa-se-uneste-cu-cerul/
http://www.omafra.gov.on.ca/english/environment/bmp/afirstlook/erosion.htm; http://plantandsoil.unl.edu

In timpul incursiunilor in natura putem proteja mediul inconjurator daca ne gandim ca suntem niste simpli vizitatori, care la plecare trebuie sa lase totul exact cum au gasit. Principiile “nu lasa nicio urma” ne invata cum sa facem asta, ele fiind grupate in sapte categorii. 

Planuieste si pregateste-te din timp

Oamenii slab pregatiti, atunci cand se lovesc de situatii neprevazute, apeleaza des la solutii ce degradeaza natura. O slaba pregatire poate duce la camparea in zone neadecvate deoarece grupul sau individul nu a estimat corect timpul necesar parcurgerii traseului, la folosirea incorecta a focurilor de tabara sau la aparitia unui exces de gunoaie datorita supra-ambalarii inutile a alimentelor etc.

• Afla din timp ce reglementari sau cerinte speciale se aplica in zona in care urmeaza sa calatoresti si respecta-le;
• Pregateste-te din timp pentru vreme rea, pericole si alte urgente cu care este posibil sa te confrunti;
• Programeaza-ti excursia pentru perioadele in care nu sunt chiar atat de multi turisti in zona respectiva, presiunea asupra mediului inconjurator fiind astfel mai redusa;
• In natura, calatoreste pe cat posibil in grupuri mici sau daca faci parte dintr-un grup foarte mare atunci impartiti-va in cateva subgrupuri si parcurgeti traseul separat sau pastrand o anumita distanta;
• In masura posibilitatilor, gandeste-te la un meniu care sa nu necesite un foc de tabara pentru pregatirea meselor.

Calatoreste si campeaza pe suprafete durabile

Deteriorarea pamantului are loc atunci cand vegetatia de la suprafata sa este calcata in picioare atat de intens sau repetat incat regenerarea devine imposibila, contribuind la aparitia unor zone sterpe si, intr-un final, la eroziunea solului.

• Suprafetele durabile sunt reprezentate de potecile si locurile de campare special amenajate, de suprafetele plane din piatra sau pietris, de pajistile uscate sau de zapada;
• Protejeaza zonele riverane campand la o distanta de minim 100 de metri de lacuri si parauri;
• Locurile de campare bune sunt cele pe care le gasesti amenajate, nu cele pe care le faci. Nu este nevoie sa deteriorezi cu cortul orice suprafata intalnita.

In zonele tranzitate mai des de turisti:

• Foloseste potecile si locurile de campare ce sunt deja amenajate;
• Mergi pe mijlocul potecii, chiar daca este noroi;
• Trebuie evitata aglomerarea zonelor de campare (cu cat sunt mai putine corturi, cu atat mai bine) si in interiorul lor evita zonele cu vegetatie in favoarea desfasurarii diverselor activitati in zonele lipsite de vegetatie.

In zonele salbatice:

• Traversarea acestor zone se face cat mai rasfirat, pentru a se evita batatorirea unor poteci sau formarea unor zone de campare;
• Evita zonele in care impactul omului incepe sa fie evident.

A doua parte a acestui articol ne va invata sa ne ocupam de deseuri in mod corespunzator, sa nu alteram locurile intalnite, vom afla cum sa reducem impactul focurilor de tabara si cum sa respectam animalele salbatice si, de asemenea, cum sa-i respectam pe ceilalti calatori cu care ne intalnim pe traseu.

Articol realizat de Miroiu Alexandru-Codruț

(Student in anul II, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, specializarea Geografia Mediului si om care traieste o viata “eco”.)

Surse fotografii: Miroiu Alexandru-Codruț; www.lnt.org

Daca v-a placut acest articol, va rugam sa-l votati !

Dragii nostri cititori, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !