Je ne parle pas de Thor, le dieu scandinave des tonnerres, mais de l’élément chimique qui porte le nom du dieu, c’est-à-dire le thorium. Ce métal radioactif a été donné ce nom assez créatif par le chimiste suédois qui l’avait découvert en 1928, Jon Jakob Berzelius. Mais quel rôle va jouer le thorium dans l’avenir de l’humanité ?

Comme dans le cas d’autres sources d’énergie de l’avenir, l’usage du thorium (Th-232) dans des réacteurs nucléaires est un sujet controversé. Peut-être à cause du mot nucléaire, qui nous provoque des tremblements. Il est néanmoins certain que le thorium est un combustible alternatif. Il n’est pas nécessairement écologique, mais il peut être une alternative pour l’uranium. Il reste à voir si il est vraiment une alternative meilleure et une source d’énergie sure et propre.

• En plus, selon le même Sorensen, le thorium des réacteurs LFTR est plus sûr et moins dangereux pour l’environnement que les réacteurs à eau légère (LWR – Light Water Reactor). Les sels liquides utilisés dans un réacteur LFTR ne sont pas susceptibles de se fondre ou d’être surchauffés. L’état chinois est un des pionniers de la recherche et promotion du thorium comme source d’énergie, à la suite des recherches qu’il a réalisé après l’accident nucléaire de Fukushima (source). Les spécialistes chinois affirment qu’un réacteur avec thorium n’a pas besoin de pompes et systèmes électroniques complexes (pour prévenir une croissance excessive de la température), installations qui ont été affectées par le tsunami de Fukushima, et sont d’avis qu’un réacteur LFTR pourrait survivre un tsunami sans emmètre des radiations.
• Selon www.energyfromthorium.com, les radio-isotopes produits dans les réacteurs LFTR sont utilisables dans la médicine (y compris dans l’oncologie), l’industrie et l’exploration cosmique. En même temps, la chaleur résiduelle pourrait être employée dans la désalinisation de l’eau marine.
• Les produits qui résultent à la suite de l’opération d’un réacteur LFTR sont stabilisés en 10 ans et ont une valeur commerciale. Les déchets nucléaires se dégradent en 300 ans, par rapport aux 300.000 ans nécessaires pour la neutralisation des déchets nucléaires produits par les réacteurs LWR (Light Water Reactor – Réacteur à Eau Légère) qui emploient l’uranium.
• Les réacteurs de type LFTR ne produisent aucune émission de carbone.
• Le thorium ne peut pas être utilisé pour fabriquer des armes atomiques (Donc, selon ses avocats de Thor, il est un dieu pacifique)
• (Il y a des nombreux aspects concernant l’usage du thorium dans les réacteurs, comme on a montré dans la bibliographie. A cause de manque d’expérience dans le domaine, je ne veux pas entrer dans les détailles, mais, si vous êtes passionnés par ce sujet, je vous invite de vous exprimer vos opinions et connaissances dans la section de commentaires.)

Désavantage :

• Bien qu’il ait beaucoup des chercheurs qui soutiennent l’emploi du thorium comme source d’énergie, il est clair que l’aspect politique sera le principal argument non-radioactif. Dans un monde utopique, en cas de manque des ressources, les hommes seraient capables de les partager. Mais parce que nous ne vivons pas dans un tel monde, et aucune ressource n’est distribuée uniformément parmi les états, on assistera probablement aux conflits et rivalités entre les grandes puissances pour le contrôle du thorium…
• En dépit de tout ce qu’on pourrait dire, la crainte des radiations existera toujours. Par comparaison à l’uranium, le thorium est moins dangereux, mais il reste un péril, si on le compare avec l’énergie solaire, par exemple. Il n’y a pas beaucoup de gens qui pourraient accepter de vivre sans hésiter près d’une centrale nucléaire.

Conclusion

Parfois, l’histoire nous a prouvé que le progrès technique n’est toujours dans notre avantage. Il certain que les besoins d’énergie de notre société ne cessent de s’accroitre, et les ressources conventionnelles sont en train d’épuisement. En conclusion, le thorium est un bon sujet de débat. On a démontré, avec des arguments forts, qu’il est un combustible propre, sûr et efficient – par rapport à l’uranium. Mais comment est qu’il se compare avec d’autres sources d’énergie ? Quelle énergie sera la base du futur ? Quelle source va satisfaire nos besoins énormes sans nous détruire ?

Il nous reste à voir.

Sources:

http://energieduthorium.fr/communication/videos/

http://energieduthorium.fr

www.energyfromthorium.com
www.ieer.org
www.world-nuclear.org
www.telegraph.co.uk
www.forbes.com
www.treehugger.com
motherboard.vice.com

http://www.ted.com/talks/kirk_sorensen_thorium_an_alternative_nuclear_fuel.htm

Article ecrit par Ioana Stoicescu et traduit par Mihail Mitoșeriu.

Ca și în alte situații privind sursele de energie ale viitorului, utilizarea toriului (Th-232) în reactoarele nucleare este un subiect controversat. Poate din cauza cuvântului “nuclear”, care ne dă fiori. Cert e că toriul este un combustibil alternativ. Nu neapărat eco, dar vine ca o alternativă la uraniu. Rămâne de văzut dacă este o alternativă mai bună și dacă poate fi considerată o sursă de energie sigură și “curată” cu adevărat.

Cristal de torit (silicat natural de toriu). Sursă foto: pubs.acs.org

Toriul poate fi folosit drept combustibil în multe tipuri de reactoare deja inventate, însă cel mai popular în prezent este reactorul pe bază de fluorid de toriu lichid (dizolvat în sare), prescurtat LFTR (Liquid Fluoride Thorium Reactor). Cercetătorul al cărui nume este asociat adesea cu toriul și cu reactoarele de tip LFTR este Kirk Sorensen (fost cercetător NASA), ale cărui articole pot fi citite pe site-ul www.energyfromthorium.com, și nu numai. Îl puteți vedea și asculta pe Kirk în acest filmuleț interesant.

Kirk Sorensen și alți susținători ai energiei nucleare pe bază de toriu vorbesc de următoarele avantaje:

-          Toriul este o resursă ieftină și abundentă (aproximativ de trei ori mai abundentă decât uraniul, potrivit www.ieer.org). Conform www.world-nuclear.org  se estimează că pe Terra se află peste 5 mil. t de toriu, cel mai mare procent fiind deținut de către India (16%, adică aprox. 846.000 t)

-          Toriul este o resursă mai eficientă decât toate celelalte. Conform spuselor lui Kirk Sorensen, 6600 tone de toriu pot furniza tot atâta energie cât 5 miliarde t de cărbune, 21 miliarde barili de țiței, 3 trilioane mc de gaze naturale și 65000 t uraniu. Un siloz de cereale plin cu toriu ar furniza energie pentru America de Nord timp de un an. Așadar, cantitățile cunoscute de toriu ar putea furniza energie pentru populația mondială timp de mii de ani (sursă). (Trebuie să recunoaștem că sunt cifre impresionante. Dar oare e suficient?)

Peleți de toriu la Centrul de Cercetare Atomică Bhabha, India. Sursă foto: guardian.co.uk

-          Tot conform spuselor lui Sorensen, utilizarea toriului în reactoarele LFTR este mai sigură și are  un impact mai redus asupra mediului, spre deosebire de reactoarele cu apă ușoară (LWR- Light Water Reactor). Sărurile lichide folosite în LFTR nu sunt supuse accidentelor cauzate de topire sau supraîncălzire. Chiar statul chinez este unul dintre cele care a luat startul în promovarea energiei pe baza de toriu, scoțând la iveală rezultatele cercetărilor efectuate în secret până în momentul accidentului ce a implicat reactoarele cu uraniu de la Fukushima (sursă). Cercetătorii chinezi afirmă că un reactor pe bază de toriu nu necesită computere sau pompe electrice de tipul celor distruse de tsunami la Fukushima (elemente care previn supraîncălzirea), și susțin că un reactor LFTR ar supraviețui cu brio unui tsunami, fără a emite radiații.

-          Conform www.energyfromthorium.com, radioizotopii produși în reactoarele LFTR sunt utili în medicină (inclusiv terapia cancerului), aplicații industriale și explorări în spațiu. De asemenea, căldura reziduală rezultată poate fi folosită în procesul de desalinizare a apei marine.

-          Produsele secundare rezultate din reactoarele LFTR se stabilizează în zece ani și au valoare comercială. Deșeurile nucleare rezultate se degradează în 300 de ani, comparativ cu 300.000 de ani, necesari pentru degradarea deșeurilor nucleare din reactoarele LWR pe bază de uraniu.

-          Utilizarea unor reactoare LFTR produce zero emisii de carbon.

-          Toriul nu poate fi folosit în fabricarea armelor nucleare, din cauza eficienței reduse în acest sens (așadar, conform susținătorilor lui “Thor”, acesta este un “zeu pașnic”).

(Există numeroase aspecte tehnice privind utilizarea toriului în reactoare- vezi bibliografie. Din lipsă de experiență în domeniu, nu voi intra în mai multe detalii, însă dacă vă pasionează acest subiect, vă invit să vă exprimați cunoștințele și opiniile.)

Dezavantaje

-          Deși mulți cercetători sunt “pro” utilizării toriului în obținerea energiei, este evident că aspectul politic va fi principalul dezavantaj “non- radioactiv”. Într-o lume utopică, în caz de sărăcie în resurse, oamenii ar ști să împartă. Dar cum nu trăim într-o astfel de lume, și cum nicio resursă naturală nu este răspândită uniform pe Pământ, cu siguranță vom avea de a face cu conflicte, strategii parsive din partea marilor puteri, etc.

-          Oricâte s-ar spune, teama de radiații va persista întotdeauna. În comparație cu uraniul, toriul este mai puțin periculos. Dar tot periculos rămâne, comparativ cu energia solară, să zicem. Sunt puțini oameni care ar locui fără nicio ezitare în proximitatea unei centrale nucleare.

Concluzie

De multe ori, istoria umană ne-a demonstrat că progresul în tehnologie nu a fost neapărat spre binele nostru. Cert este că nevoile de energie ale societății prezente sunt din ce în ce mai mari, iar resursele convenționale sunt din ce în ce mai puține. În concluzie, toriul este un bun subiect de dezbatere. A fost demonstrat, cu dovezi clare, că este un combustibil curat, sigur si eficient- dar asta în comparație cu uraniul. Cum rămâne cu celelalte surse de energie? Pe care dintre ele ne putem pune bază? Care va satisface nevoile noastre uriașe de energie, fără să ne distrugă?

Rămâne de văzut.

Bibliografie

www.energyfromthorium.com
www.ieer.org
www.world-nuclear.org
www.telegraph.co.uk
www.forbes.com
www.treehugger.com
motherboard.vice.com

http://www.ted.com/talks/kirk_sorensen_thorium_an_alternative_nuclear_fuel.html

In primul rand : ce este energia?

In fizica, energia este “capacitatea unui sistem material de a efectua lucru mecanic in trecerea dintr-o stare in alta stare” (DEX). Cand vorbim despre oameni, energia se refera la  forta, putere, tarie, vigoare, capacitate de a actiona (tot DEX). Pe de alta parte, ca termen de specialitate din domeniul stiintei mediului, expresia energie alternativa cuprinde sursele de energie nepoluante care se pot utiliza pentru a inlocui una poluanta sau neregenerabila.

De-a lungul istoriei, diferite surse de energie au avut parte de ‘onoarea’ de a se numi alternative. Alternative la ceva mai periculos sau mai degraba mai scump decat ele. Astfel, au fost descoperite diferite surse noi de energie ca alternativa pentru o alta,  precum carbunele ca alternativa pentru lemn (la sfarsitul epocii medievale, cand lemnul era utilizat intensiv pe post de combustibil), sau titeiul ca alternativa mai ieftina pentru uleiul de balena (in secolul al IX-lea). In prezent, combustibilii pentru care se cauta alternative sunt cei fosili. Acestia nu numai ca sunt neregenerabili (si ne apropiem cu pasi repezi de finalul rezervelor), ci arderea lor contribuie la efectul de sera si, implicit, la afectarea sanatatii populatiei.

Tehnologiile propuse pana acum ca fiind alternative sunt extrem de variate si au la randul lor diferite avantaje si dezavantaje, ceea ce determina caracterul controversat al acestui subiect. Cele mai cunoscute surse de energie alternativa sunt: solara, eoliana, geotermala, precum si de origine biologica (biocombustibili, etanol etc). Pe de alta parte, surse de energie non- fosile precum hidrogenul sau uraniul sunt considerate de unii ca fiind alternative, insa este mai mult decat evident ca acestea pun probleme serioase asupra starii mediului.

Nefiind specialist in fizica, informatiile pe care le voi prezenta in articolele viitoare nu vor fi prea detaliate din punct de vedere tehnic. Mai degraba propun ca, pe baza informatiilor ‘culese si intelese’ din diferite surse de specialitate, sa discutam care ar fi impactul – pozitiv sau negativ- al utilizarii diferitelor surse de energie alternativa.

Pe curand!

Fiti oameni cu comportament alternativ!

Sursa foto: gradinamea.ro