Fumatul pasiv presupune inhalarea fumului de la o țigară consumată de o altă persoană, aflată în vecinătatea noastră. Lucrul acesta se întâmplă frecvent, mai ales atunci când dorim să socializăm, fie la locul de muncă, fie în localuri și tolerăm persoanele care doresc să fumeze. Problema prezintă două aspecte. Unul dintre ele este acela că nu conștientizăm pericolul, uneori și mai mare decât în cazul fumatului propriu-zis, la care suntem supuși atunci când inhalăm fumul de țigară de la fumători. Cea de-a doua problemă este că nu realizăm nici frecvența mare a întâlnirilor de acest fel, astfel încât unii dintre noi ar putea fi considerați pe bune dreptate „fumători pasivi înrăiți”.

Se pare că în 2011, în România erau aproximativ 5 milioane de fumători , conform Studiului Global asupra Tutunului la Adulți (GATS). Aproape un sfert din populația țării!!! (considerând populația României conform ultimului recensământ la aprox. 19 mil.).

Conform unui studiu efectuat recent de către britanici, aproximativ 600.000 de oameni mor anual din cauza fumatului pasiv. S-a mai descoperit că aproape 40% dintre copii și 30% dintre adulți sunt expuși regulat fumatului pasiv.

Fumatul pasiv cauzează aproximativ 379.000 de decese din cazua bolilor de inimă, 165.000 de decese din cauza bolilor respiratorii inferioare, în jur de 36.900 de victime din cauza astmului și nu mai puțin de 21.400 din cauza cancerului pulmonar în fiecare an.

Cifrele sunt cutremurătoare, însă și mai cutremurător este faptul că oricare dintre cei care nu fumează, dar care se expune la fumul de țigară poate avea de suferit urmări grave.

De ce este nociv fumul de țigară ?

Gudronul din țigări denumește totalitatea particulelor ce conțin substanțe chimice, precum oxizi de nitrogen (NOx), acid cianhidric (HCN),  dioxid de carbon (CO2) și monoxid de carbon (CO). El mai conține benzopiren, o hidrocarbură puternic cancerigenă. Fumul de țigară conține metale periculoase, printre care se află arsen, cadmiu și plumb.  Aceste metale au, de asemenea, efect cancerigen asupra organismului. Pentru mai multe detalii urmăriți pagina.

Cum ne afectează sănătatea fumul de țigară?

Trebuie să știți că bolile la care suntem predispuși în cazul fumatului pasiv nu sunt mai „ușoare “ decât cele provocate de fumatul țigărilor. Să le luăm pe rând.

Femeile care fumează în timpul sarcinii riscă să dea naștere unor copii cu probleme grave de sănătate. Efectele asupra nou-născuților și asupra copiilor de până în 5 ani sunt devastatoare. În primul rând le este afectată greutatea, încă de la naștere, având sub gramajul admis. De asemenea, exista riscul decesului prematur al copilului sau chiar a pierderii sarcinii. Nici prezența fumătorilor în primii ani de viață ai copilului nu reduce mult riscurile îmbolnăvirii și sensibilizării excesive a acestuia. Dacă părinții ori rudele copilului fumează în apropierea acestuia, riscă să-i facă aproape la fel de mult rău precum dacă i-ar da să fumeze. De asemenea, crește riscul îmbolnăvirilor de tot felul (scade sistemul imunitar), dar mai ales a bronșitei acute, aceasta fiind considerată principala cauză a morții subite a unor copii în timpul somnului (blocaje respiratorii).

La tineri și la adulți efectele se accentuează. Astfel, fumătorii pasivi suferă mai frecvent de tulburări respiratorii. Printre acestea se numără:

• respirație șuierătoare
• tuse cronică
• expectorații
• insuficiență respiratorie
• bronșită cronică
• astm

 O altă consecință este diminuarea capacității fizice, exact ca și la fumători.

Fumul conține substanțe care favorizează apariția tumorilor maligne. Aceste substanțe nu sunt prezente numai la fumători, ci au fost detectate și în organismul fumătorilor pasivi. În plus, cu cât expunerea la fum este mai prelungită, cu atât concentrația substanțelor crește în anumite organe, în sânge, în urină.

Studiul efectelor pe care le are fumatul pasiv asupra apariției cancerului este dificil. De fapt, substanțele toxice produse prin arderea tutunului trebuie să acționeze o perioada lungă de timp înainte ca o eventuală tumoare canceroasă să fie detectată. Cercetările științifice au demonstrat că acest risc există. Cu alte cuvinte, fumatul pasiv crește riscul apariției cancerului pulmonar.

Cum ne protejează legea?

Trebuie să știți că de la 1 ianuarie 2013 a intrat în vigoare legea conform căreia în România este interzis fumatul în taxiuri, mașini de serviciu, parcurile pentru cei mici și universități. De asemenea, nu este permis fumatul în instituții publice. De anul acesta, fumatul va fi interzis și în orice spațiu închis, folosit în comun, cum ar fi mall-urile, cofetăriile, expozițiile, toate mijloacele de transport în comun (inclusiv CFR), ambulanțele etc.

În ceea ce privește restaurantele și localurile, în cazul în care nu au partajate încăperile pentru fumători și nefumători și este permis fumatul în interior, acestea nu mai au voie să permită accesul minorilor. În caz contrar, sancțiunea poate ajunge la 5000 lei.

Cum ne putem proteja noi?

Desigur că noi ne putem proteja cel mai bine pentru a putea preveni îmbolnăvirea ca urmare a fumatului pasiv. Așadar, dacă dorim să ne protejăm sănătatea, este bine să evitam prezența fumătorilor atunci când aceștia își aprind țigara. Eventual păstrăm o anume distanță și îi rugăm respectuos să țină țigara mai departe de noi. Foarte mulți se rușinează și nu îndrăznesc să le spună fumătorilor că se simt deranjați de fumul de țigară. TREBUIE să le atragem atenția pentru ca în primul rând cei care fumează să capete un anume “simț” și să acționeze ei în consecință, fără să mai fie nevoie să li se facă observație.

În ceea ce privește localurile sau locurile publice (mai ales în instituții și mijloacele de transport în comun), nu trebuie să ezităm să facem apel la lege !!! Aceasta îi protejează pe nefumători, iar responsabilii acelor spații cunosc acest fapt foarte bine. Însă ei mizează tocmai pe lipsa de cunoștință sau de îndrăzneală a românului de a cere să i se respecte drepturile. TREBUIE să avem curajul să spunem, să atragem atenția și chiar să reclamăm dacă situația o cere.

Rețineți doar că pentru moftul unora, nu merită să vă riscați sănătatea dumneavoastră!

Surse info: stiri.rol.ro jurnalul.ro sfatulmedicului.ro sanatate.acasa.ro

Surse foto: Foto1 Foto2 Foto 3 Foto4 Foto5

Si trebuie sa am grija de plantele mici sau mari ce au nevoie de ajutorul meu . Ce nume ciudat…. anemohore….Ele au urmasi cu aripioare, parasute, planoare, saculete de aer sau, in stepa, isi aduna faptura uscata in jurul semintelor pentru a forma un balon pe care amicii mei o sa-l rostogolesca undeva. Iar azi e primavara si papadia ma cheama sa-i iau semintele gingase si sa i le duc cat mai departe.

Din cand in cand comunic cu tovarasii mei din toate colturile lumii pentru a afla lucruri noi. Stiti doar, comunicarea ajuta schimbului de idei, construirii unei echipe unite, crearii unui cadru stabil si barfei. Cezar mi-a spus ca la el e toamna, ziua e senina si funigeii impanzesc aerul, iar paianjenii minusculi si-au creat o autostrada din suflul lui. Karin dorea sa se bucure de vara arctica insa valul de tantari ce  navaleste asupra turmelor de caribou nu-i da pace. Ea trebuie sa sufle mai puternic in unele locuri, precum malul marii sau vaile raurilor si sa permita ierbivorelor sa-si traga sufletul fara a fi intepate.

Pana aici cu vestile bune, deoarce vanturile din toata lumea se plang ca ajung sa provoace nefericire si distrugere purtand prin vazduh produsele inconstientei omenesti.

Alisa se plimba astazi de-a lungul unui sosele extrem de circulate de pe continentul american si a vazut cum suflarea ei poarta particulele eliberate de emisiile autovehiculelor pe plantele de-a lungul drumului, blocandu-le stomatele si ingreunand procesele de respiratie si de fotosinteza ce au loc in frunze. Mi-a mai spus ca nu-i de mirare cum multe plante sunt ucise de gazele de esapament ale masinilor si nici ca acestea cresc cu vigoare de abia dupa o buna departare de drum.

Cu durere si dezamagire mi-a povestit ca in fiecare zi vede cum gazele poluante ale omenirii produc rani. Ozonul impestriteaza frunzele plantelor cu pete maronii, dioxidul de sulf le albeste pe zone largi. Cand observa margini lasate cu leziuni iregulate maronii sau albe, stie ca frunzele au fost atacate de dioxid de azot, iar cand tesutul moare si nuanta de verde nu pare naturala, amoniacul este de vina.

Katsumi poarta particule, de la praf pana la metale grele si este inspaimantat ca acestea sunt inhalate de animale si depozitate in plamanii lor, unde stau pentru perioade lungi de timp, chiar pana la cateva luni. Tot el mi-a atras atentia asupra insectelor ce mananca frunze (ca oamenii folosesc sau nu denumiri ca legaturi ale lantului trofic, efectul e acelasi). Sanatatea afidelor ce se hranesc cu frunze de mazare expuse la o cantitate mare de dioxidul de sulf va fi afectata. Hmmm, cati dintre ei s-au gandit pana acum la sanatatea unui gaze?

 Mike, amicul meu din vest, ne-a amintit ca albinele si bondarii nu mai zumzaie cu el, asa cum o faceau odata. S-au imputinat treptat, ca si alte insecte a caror abilitate de a gasi florile depinde de miros. Parfumul florilor calatoreste cu noi si atinge antenele delicate ale polenizatorilor, insa este distrus de poluantii din aer. Nu demult, in urma cu 200 de ani, mirosul florilor ajungea la mai mult de un kilometru departare. Acum nu mai poate fi simtit de insecte decat la cel mult 300 de metri si asa au probleme in a-si gasi hrana.

Pe langa asta, toti am ajuns sa fim purtatori de gunoaie! Plastic si hartii in special, mici bucati de materiale sau metale, luate de pe strazile oraselor, de pe campuri, din depozite neamenajate.

Avand in gand toate relele pricinuite de comportarea nesabuita a oamenilor, am suflat un nor de polen in fata individului ce colinda pe un ATV dealurile mele linistite,  pline de aer curat si culoare. A inceput sa stranute sanatos. Eu doar ma joc, insa Florence (un nume frumos de uragan de data asta) nu va fi asa de blanda si nici suratele sau fratii ei care, de cand cu incalzirea globala, au un dinte impotriva omenirii.

Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar si de colaboratori, va invit sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.

Webografie:

eHow – How does air pollution affect honey bees?

Eolss – Plant-insect interactions and pollution

Serendip – The effects of air pollution on plants and animals

Tropical rainforest animals – Air pollution effects

Surse foto:

National Geographic: Plastic Bag, Wyreforest: Cherry Orchard, Myrmecos: Pea Aphids

Nasul nostru poate detecta mii de mirosuri, iar in 500 de milisecunde aroma de  coriandru (sau oricare alta) ajunge de la narile noastre pana la creier. Una dintre destinatiile din creier ale mirosului este sistemul limbic, ce se ocupa de gestionarea emotiilor si a memorarii stimulilor de catre corp. Astfel, o aroma poate induce entuziasmul sau calmul, sentimentul de simpatie sau respingerea instinctiva. O a doua destinatie este cortexul cerebral, unde senzatiile constiente sunt formate, in timp ce informatia este procesata impreuna cu alte senzatii si este comparata cu experiente de viata acumulate, ce permit individului sa recunoasca mirosul si sa ia o decizie in ceea ce-l priveste (imi place, nu-mi place, il stiu si il asociez cu, mi-e total necunoscut s.a.m.d).

Din amalgamul de mirosuri pe care le avem la dispozitie eu voi pune pe tapet miasmele (sa le spunem si mirosuri neplacute cu intensitate si persistenta ridicate), ce sunt un factor deloc de neglijat in evaluarea starii de bine a unei persoane. Ele ne pot influenta sanatatea, prin efecte secundare precum greata, insomnia, discomfortul, dar si dispozitia, afectandu-ne la nivel emotional, dupa cum am vazut mai devreme. De asemenea, mirosurile foarte puternice pot duce la iritarea nasului, a ochilor si a gatului si pot inrautati starea persoanelor cu astm si probleme respiratorii.

Unde dam de mirosuri neplacute? Industrializarea, urbanizarea, cresterea populatiei au dus la aparitia a numeroase surse de emanatii rau mirositoare precum: fermele de animale, abatoarele, tabacariile, rafinariile, vopsitoriile, depozitele de deseuri municipale si statiile de epurare a apei uzate etc. Toate aceste surse sunt analizate in sectiunea afectarii calitatii aerului denumita poluare olfactiva, ca de altfel si substantele emise de ele. Acestea sunt reprezentate de gaze de origine organica si anorganica si de particule. Haideti sa inventariem cateva, facand apel la amintirile noastre din domeniul mirosului.

Din start si fara indoiala mercaptanii si sulfurile organice (printre care si hidrogenul sulfurat) miros cel mai respingator, primii stimulandu-ne simturile cu „parfumul” verzei putrede, iar celelalte aducandu-ne in nari miasma oualor clocite. Acidul butiric ne duce cu gandul la untul ranced, unele amine ne vor trimite catre mirosul pestelui stricat, iar indolul ne va deranja cu un miros gretos si iritant de fecale. Dintre substantele anorganice, nu cred ca exista persoane ce nu-si amintesc mirosul intepator al clorului. Mie imi e deja cam rau. Cine ce emite si de ce depinde modul in care percepem anumite arome va voi spune in articolul urmator.

Surse fotografii: TopNews,  Bad Smell

Daca v-a placut acest articol, va rog sa-l votati ! De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !