Antropocenul reprezintă o eră geologică în care se remarcă impactul omului asupra ecosistemelor. Aceasta nu este o eră oficială, termenul nefiind acceptat în nomenclatura geologică, însă este folosit în diverse studii științifice. Eugen F. Stoermer a fost cel care a folosit prima dată noțiunea de „Antropocen”.

Nu sunt clare limitele acestei ere. Cei mai mulți cercetători susțin plasarea limitei inferioare a Antropocenului în perioada Revoluției Industriale, mai precis din momentul descoperirii motorului cu aburi. Această tehnologie a dus la schimbările geosferelor, cea mai afectată fiind atmosfera.

Există însă și cercetători ce susțin că începutul Antropocenului a fost marcat de așezările omenești permanente din timpurile preistorice, mai exact de începerea activității agricole, fiind reprezentat de revoluția neolitică. Alți specialiști plasează începutul erei din momentul lansării celor două bombe nucleare la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.

Semnificație

Referitor la acest termen, se poate remarca alipirea celor două cuvinte antropo și cen, însemnând om și respectiv nou, actual, recent, conform Dex. Astfel, putem concluziona că Antropocenul semnifică perioada omului modern, perioadă ce a avut și încă are un impact puternic asupra mediului înconjurător.

Obiect de studiu

Activitățile antropice au dus la schimbări asupra planetei și inclusiv ale climei. Antropocenul studiază acest impact pe care umanitatea îl are asupra mediului, în prim plan aflându-se schimbările climatice globale. Prin avansarea accelerată a tehnologiei, nivelul de emisii ale gazelor cu efect de seră (CO_x, NO_x, etc.) a crescut considerabil. Aceste lucruri au dus la modificări globale evidente, cum ar fi topirea calotei glaciare și implicit creșterea nivelului mării.

Dezvoltarea comunităților umane în antropocen

Deoarece începutul erei geologice, Antropocen, nu se cunoaște exact, dezvoltarea comunităților umane va fi prezentată din trei perspective.

a) Revoluția din neolitic

Dacă plasăm începutul antropocenului în cadrul revoluției din neolitic, putem discuta de o principală evoluție a comunităților umane dictată de descoperirea agriculturii. Momentul în care omul a învățat cum să folosească terenul agricol eficient a fost și momentul în care se poate vorbi despre începutul civilizației omenești. Astfel, au apărut așezările permanente, așezări ce mai târziu vor deveni orașe.

Dezvoltarea comunităților umane nu s-a efectuat uniform pe toată suprafața globului. Acolo unde existau resurse suficiente, teren ce putea fi cultivat și animale ce puteau fi ușor domesticite, dezvoltarea a fost mai accelerată. În acea perioadă, Mesopotamia (în prezent Irak și Siria) era considerat „cornul abundenței”, având caracteristicile necesare pentru a se dezvolta civilizații superioare (sumerienii, babilonienii etc.).

Apariția comerțului a dus la prima formă de globalizare. Au fost create drumuri, au fost împărtășite idei de dezvoltare, realizându-se o rețea de comunicare între civilizații ce a dus la o dezvoltare mai mare a acestora. Comunitățile umane au evoluat treptat până în secolul al XVIII-lea, când tehnologia va căpăta un avans rapid.

b) Revoluția Industrială

La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în Anglia începe o perioadă de dezvoltare tehnologică incredibilă, denumită Revoluția Industrială. Marile descoperiri de la acea vreme înlocuiesc manufactura cu mașinismul, realizând astfel noi ramuri de producție, noi centre industriale și nu în ultimul rând, se dezvoltă clasa muncitoare.

În 1712, Thomas Newcomen a construit motorul cu abur prevăzut cu piston și cilindru, iar în 1784, James Watt perfecționează invenția. Acest moment este considerat începutul Revoluției Industriale.

Revoluția industrială a dat startul unei dezvoltări rapide a comunităților umane dar și unor dezastre ecologice considerabile. Abundența emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și exploatarea resurselor la o scară mult mai largă au dus la modificări însemnate ale mediului. Acestă perioadă a fost probabil cea mai dăunătoare din toată istoria umanității.

c) Al doilea război mondial

Conflictele au reprezentat principalii factori ce au schimbat fațada hărților politice. Încă din cele mai vechi timpuri au existat conflicte între triburi, civilizații, țări etc. Lupta pentru putere, dorința de a căpăta cât mai multă influență a existat din totdeauna. Astfel au fost create imperii ce ulterior s-au destrămat, colonii și, mai nou, organizații interstatale.

Al doilea război mondial a adus strategii și tehnologii de luptă ce până atunci erau nemaiîntâlnite. O armă ce a schimbat în totalitate percepția omenirii vizavi de război a fost bomba nucleară. Lansarea celor două atacuri nucleare în orașele japoneze Hiroshima și Nagasaki, de către armata americană, a adus un nou concept asupra lumii moderne, războiul nuclear. Frica de acest tip de război este una cât se poate de justificată, bombele cu hidrogen fiind deosebit de periculoase nu numai în zona în care acestea sunt eliberate, dar produc un efect asupra mediului greu de suportat de geosferele Pământului.

Un exemplu vizavi de repercursiunile exploziilor nucleare poate fi cel de la Cernobîl, Ucraina. În anul 1986, în urma unei defecțiuni, Centrala Atomonucleară a explodat, efectele resimțindu-se la sute de km distanță. În România, oamenii au observat plantele decorative care au ofilit, iar aceștia erau instruiți să nu cumpere fructe și legume de pe piață.

Concluzii

În concluzie, Antropocenul este era care descrie impactul omului asupra mediului, impact ce duce în cele din urmă la insecuritate socială. Pentru dezvoltarea comunităților umane până în acest moment, a fost nevoie de o intervenție asupra componentelor Pământului, ce a fost inevitabil resimțita ulterior.

Tehnologia de azi ne permite să utilizăm resurse într-o manieră mai sustenabilă, iar energia poate fi alternativă, regenerabilă. Protejarea și conservarea mediului se fac simțite din ce în ce mai mult, deoarece înțelegem importanța acestora, în special când se vorbește despre sănătatea populației.

Articol realizat de Romete Gabriela Cristina

Anul I Master Evaluarea Integrată a Stării Mediului

Facultatea de Geografie, Universitatea din București

Bibliografie

• http://stiintasitehnica.com/ce-este-antropocenul/
• http://www.anthropocene.info/
• http://www.descopera.org/revolutia-neolitica/
• http://www.descopera.ro/istorie/16142400-revolutia-care-a-schimbat-lumea-din-temelii-de-ce-revolutia-industriala-a-inceput-in-marea-britanie
• https://editors.eol.org/eoearth/wiki/Anthropocene

Sursa foto:  https://en.wikipedia.org/wiki/The_Anthropocene_Extinction

La ediţia a VIII-a (martie 2016) au fost prezentate trei articole cu următoarea tematică: Monitorizarea corpurilor de apă din Bazinul Tisei, județul Maramureș, în 2014, autori: Gabriela Andreea Despescu, S. Nacu, R. Bătinaș; Riscurile hidrice induse de scurgerea maximă – potențiale efecte asupra  biodiversității în culoarul Tisei Superioare, autori: Gh. Șerban, A. Sabău, A. Nițoaia, S. Rafan, I. Ponciș, respectiv Probleme privind calitatea apei în spațiul aferent ariilor protejate Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară, autori: R. Bătinaș, Gh. Șerban, A. Sabău.

La ediţia a IX-a (martie 2017) a fost prezentată o lucrare mai amplă, cu titlul: Resursa de apă dulce în siturile Natura 2000: Pricop Huta Certeze şi Tisa Superioară, autori: A. Sabău, R. Bătinaș, I. Roşu, Gh. Șerban.

Toate cele patru articole ştiinţifice, redactate în limba engleză, se găsesc publicate online pe pagina web a conferinţei (http://eeagrants-tisa.ro/?news=publicatii), respectiv în volumele full-text, editate, la fiecare ediţie menţionată.

Proiectul menţionat anterior este finanţat printr-un grant acordat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia şi se derulează în cadrul Programului RO02 – „Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”, Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1, al cărui Operator de Program este Ministerul Mediului.

Echipa Proiect RO02-0013 

Un grup de analiști teritoriali ai Facultății de Geografie și Știința Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, au aplicat pe un eșantion de 75 persoane din grupul țintă al proiectului RO02-0013 – Studiu integrat privind contribuția ecosistemelor din ariile protejate Natura 2000: Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară la dezvoltarea durabilă a comunităților locale (SIENPHCTS)o anchetă sociologică vizând gradul de informare al localnicilor asupra siturilor Natura 2000 Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară.

66,7% dintre persoanele chestionate consideră că existenţa unui sit Natura 2000 în arealul în care locuiesc este foarte importantă (20%) sau importantă (46,7%), în timp ce 22,7% apreciază că un astfel de sit nu prezintă relevanţă, este puţin important (5,3%) sau nu este deloc important (4%).

Rezultatele anchetei soicologice reflectă o valorificare scăzută de către localnici a resurselor naturale din situri, acţiunile punctuale de antreprenoriat turistic existente deja în zonă neconstituind exemple foarte grăitoare pentru demonstrarea unei valorificări economice a resurselor locale. Acest fapt derivă și dintr-o lipsă de implicare din partea membrilor comunității dar și a factorilor de decizie (custode, autorități publice etc.).

Răzvan BĂTINAȘ

Manager de proiect

The Tisa Superioară Natura 2000 site was conceived as an area where ichtyofauna is the main target for conservation (11 species of concern) especially Telestes souffia and Hucho hucho. Certainly, one cannot preserve fish species, which are extremely sensitive to the quality of the riverine water parameters without properly conserving their spawning, feeding and shelter habitats. Therefore, aside a complex program for assessing the quality of physical and chemical parameters of the waters of Tisa river and its tributaries we also conducted a complex ecological research upon the riparian forest along the floodplain. Also the project involved a small sub-team of ethnologists and folklorists in the reason to see what is remained level of traditional rural practices along the river which are all ecological – friendly.

Unfortunately, the riparian forest habitat (91E0*) is very fragmented, subjected to a heavy biological invasion (provided by aggressively extending alien species of plants) and the floodplain adjacent to the river and the riverbed itself affected by a damming project which was conceived in total disrespect for ecological principles and nature conservation despite the fact that the Natura 2000 site was implemented before. The traditional rural lifestyle and practices were reduced along the river to a very low level, but our ethnologists results appreciate that there are still chances for implementing projects to restore them. Hence, the task of the future custodians of this Natura 2000 site will be a very heavy one for this sector, the most important one, of the site.

Much better is the conservational situation in the south-eastern appendix of this protected areas, named „the Ronișoara Lobe” which is an extension southwards to include the Ronișoara Durmast Oak reservation, an older protected area situated in the high hills east in the Maramureș Depression. Here dominating the landscape are the beech forests (9130 and 9110) with a consistent island of Durmast Oak (9170) which are more than 200 years old. Also along the sunny ridge to the eastern limit the Durmast Oak is dominant.

The forest in Ronișoara Lobe are well preserved with the exception of some conifer forest plantations, especially with spruce which is an alien species for the region. Due to their heavy impact upon the whole ecosystem, these plantations should be removed in the future and the natural forestry hardwood ecosystem should be left to restore itself.

There are also some mountain pasture ecosystems on the high slopes of the submountaineous hills in the eastern part of the Tisa Superioară site. Due to sheep overgrazing these are not in a good status of conservation and are subjected to heavy ruderalization and Pteridium aquilinum invasion.

The Pricop Huta – Certeze Natura 2000 site by contrast is a typical corridor / connecting site for large mammals like bear, wolf, lynx and red deer. In fact in between the heavily populated areas of Maramureș and Oaș Depression, the site is implemented on a veritable ecological ”isthmus” which links the large volcanic mountainous massif of Igniș in Romania with the volcanic chain of Oaș Mountains, which are partly in Ukraine and party in Romania. The border between Romania and Ukraine should be a barrier only for humans but not for animals, this is the main aim of this protected area aside from preserving the quality of the forest habitat to maintain their permeability for transiting large mammals. The conservation status of the beech forests around the site (9110, 9130) is yet good with the exception of the interference of some forest plantations of spruce (which are alien for the landscape and destructive for the phytocenoses but not bad for the large mammals) and the presence of a medium sized andesite quarry which should be limited in its future expansion – while the opening of other new ones should be forbidden.

These are just some of the general conclusions included in the Integrated Study on the Contribution of Ecosystems in the protected Natura 2000 areas: Pricop-Huta-Certeze and Tisa Superioara to the Sustainable Development of Local Communities (SIENPHCTS) project, funded by the EEA Grants – jointly financed by Iceland, Liechtenstein and Norway,Programme RO02 – Biodiversity and Ecosystem Services, Call for Proposals no. 1, whose Programme Operator is the Romanian Ministry of Environment.

Territorial Analyst Sabin BĂDĂRĂU

Proiectul „RO02-0013 – Studiu integrat privind contribuţia ecosistemelor din ariile protejate Natura 2000: Pricop-Huta-Certeze şi Tisa Superioară la dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale (SIENPHCTS)” este finanțat printr-un grant acordat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, Program RO02 – „Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”, Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1, al cărui Operator de Program este Ministerul Mediului.

În cadrul acestui proiect, s-a realizat o cercetare privind analiza modului de exploatare și valorificare turistică a resurselor din cele două situri Natura 2000 Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară.

Dintre toate resursele existente în cele două situri Natura 2000 Pricop-Huta-Certeze și Tisa Superioară, dar și în unitățile administrativ-teritoriale suprapuse acestora, cea mai importantă este lemnul, utilizat ca materie primă în construcții, combustibil sau produs turistic, pe bună dreptate acest areal fiind considerat un adevărat bazin al civilizației lemnului. Esențe de lemn precum stejar, fag, paltin, frasin (esență tare), alun, salcie (esență moale), păr, nuc, cireș, prun (pomi fructiferi) au fost și continuă să reprezinte o materie primă utilizată în realizarea a diverse obiecte și produse.

Pe baza datelor din teren, a surselor cartografice accesate, dar și a consultării literaturii de specialitate, lemnul își găsește materializarea în comunitățile din cele două situri în următoarele categorii de produse/bunuri: gospodării țărănești și anexe, pensiuni turistice, porți din lemn, biserici din lemn, obiecte de mobilier, obiecte de uz casnic, obiecte decorative şi unelte de lucru, cruci votive din lemn și troițe, fiind mai mult sau mai puțin conștientizate ca valoare turistică.

O pondere importantă a gospodăriilor țărănești și a anexelor acestora aveau ca bază de construcție lemnul, acesta fiind utilizat ca material de construcție de la acoperiș până la temelia casei. În prezent, exceptând casele deja construite și de o valoare inestimabilă ca elemente arhitecturale și vechime, există, punctiform, case de vacanță/pensiuni construite recent și care valorifică prezența masei lemnoase. Pe lângă acestea, împrejmuirile caselor (garduri), fântânile sau instalațiile tradiționale utilizează ca materie primă tot lemnul. Din păcate, valoarea patrimoniului tradițional nu este luată, momentan, în calcul în nicio ofertă turistică locală sau regională.

Porțile din lemn reprezintă elementul cel mai bine individualizat turistic, când vine vorba de Maramureș. Sculptate, pictate sau crestate, acestea au o ornamentică bogată, cu o simbolistică veche, cu o structură inițială formată din 3 stâlpi și care a evoluat treptat la porți pe 5, 6 sau 8 stâlpi. Polarizarea lor este una extraregională, dovadă constituind-o și solicitările de porți pe care le primesc meșterii populari de la clienți din varii colțuri ale țării.

Percepute ca o lucrare colectivă, țărănească, bisericile din lemn sunt expresia spiritualității oricărei comunități rurale. Mărturie stau edificiile ecleziastice din Bârsana, Săpânța, Rona de Jos, Tisa etc., cu elemente bizantine și gotice și cu similitudini în ceea ce privește principiul de construcție cu casa tradițională. Recunoașterea lor ca monumente istorice, inclusiv în patrimoniul UNESCO (cum este cazul bisericii din lemn de la Bârsana) a atras includerea unora dintre acestea în itinerarii turistice exterioare, dedicate întregului Maramureș. Este și cazul circuitului bisericilor de lemn din Transilvania de Nord.

Cea mai mare răspândire, atât în interiorul teritoriului analizat, cât și în afara acestuia, o au obiectele de mobilier, obținute actualmente fie în cadrul unor ateliere meșteșugărești, fie de agenți economici cu activitate în domeniul valorificării lemnului. Acestea sunt comercializate ca obiecte de artizanat în ateliere locale, târguri, expoziții cu vânzare etc.

Obiectele de uz casnic, obiectele decorative şi uneltele de lucru realizate din lemn sunt, de asemenea, o exprimare a spiritului creator al comunităţii, meşterii îmbinând funcţia utilitară cu cea decorativă într-o manieră distinctă. Deşi, în prezent, funcţia utilitară a acestor obiecte sau unelte şi-a pierdut în cea mai mare parte amploarea şi chiar întâietatea, ele întregesc imaginea asupra modului în care o comunitate valorifică o resursă aflată la îndemână şi oferă informaţii în plus legate de specificul comunităţii respective.

Prin urmare, acestea au posibilitatea „să vorbească” persoanelor din exteriorul comunităţii despre istoria şi personalitatea comunităţii respective, iar povestea este cu atât mai atractivă şi mai eficientă cu cât ele pot fi văzute de turişti fie în momentul în care prind contur în atelierul meşterului, fie în momentul în care sunt puse la lucru la ele acasă, în gospodărie.

Iar pentru cei care doresc să ducă acasă un mic fragment palpabil din experienţa trăită în timpul periplului lor pe aceste meleaguri, obiectele din lemn pot fi o soluţie ideală. Crucile votive din lemn și troițele, regăsite în cimitire, la intersecții de drumuri sau în fața unor case, constituie alte elemente de specificitate din areal, acestea fiind realizate din esențe de lemn tare, prin utilizarea însușirilor naturale ale lemnului, cioplire, sculptare, crestare sau pictare și nu sunt integrate în niciun itinerariu turistic.

Analiza turistică întreprinsă în situri denotă existența unui potențial turistic bogat dictat de produsele obținute din lemn, dar care încă își regăsește puțin aplicabilitatea în activitatea turistică, atenția comunităților locale fiind mai mult direcționată spre alte categorii de valorificări economice.

Analiști teritoriali Ana-Maria Pop, Gheorghe Hognogi, Lelia Papp

Analiza demografică face parte dintr-un studiu integrat dedicat ecosistemelor din siturile Natura 2000 Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară, principalul rezultat al unui proiect internațional gestionat de Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Geografie, în calitate de Promotor de proiect, și partenerii săi Asociția Heidenroslein și Norwegian Institute for Nature Research.  Pe baza piramidei vârstelor asociate populației din cele 13 unități administrativ-teritoriale, a ratei de dependență demografică și a densității populației, au fost scoase în evidență câteva din riscurile demografice ale comunităților umane aferente: îmbătrânire demografică în unele localități, rata accentuată de dependență demografică, migrații exterioare însemnate.

Schimbările demografice au fost puternic influențate de evenimentele majore ce au avut loc atât la nivel național cât și internațional (exod al populației în căutarea unor locuri de muncă mai atractive financiar, rata scăzută a fertilității și natalității, îmbătrânire demografică și ritm accelerat de depopulare a spațiilor rurale, disponibilizări în sectorul industrial și orientări ale forței de muncă spre sectorul serviciilor).

Un prim indicator analizat a fost analiza structurii populației prin prisma variabilelor vârstă și sex, acestea fiind două dintre caracteristicile de bază. Un remarcabil element al studiului este realizarea piramidei vârstelor pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, predominând forma „amorfă” sau „căpiță”. Dintre toate unitățile administrativ-teritoriale analizate, comuna Săpânța se evidențiază prin forma unică a piramidei populației care, alături de Bistra, reprezintă una din comunele cu cele mai mari suprafețe și, totodată, cu cel mai mic număr de locuitori și valori de îmbătrânire demografică. O altă comună care s-a dovedit a fi diferită prin forma piramidei populației este Sarasău, care se abate de la forma standard prin histograma aferentă grupei de sex feminin cu o alură ce păstrează forma de „cupolă”, iar segmentul de sex masculin prezintă forma de „treflă”. Această din urmă formă este caracteristică și comunei Certeze, respectiv spațiilor unde populația se află în proces de reîntinerire, însă tendința de îmbătrânire demografică încă amenință spațiul analizat. Comunele cu formă stabilă de „cupolă” a piramidei vârstelor sunt Bârsana și Petrova.

Economia spațiului rural înregistrează anumite dezavantaje, distingându-se valori mici pentru populația activă adultă. Considerăm ca fiind soluții optime în vederea rezolvării problemelor economice reevaluarea potențialului economic din aceste zone și crearea cadrului prin care să fie încurajată atât creșterea natalității, dar și crearea de locuri de muncă, în așa fel încât să scadă rata de migrație, care este una foarte ridicată.

Studiul a fost realizat prin utilizarea bazelor de date privind efectivul populației României în urma recensământului din anul 2011, la nivel de UAT, fișelor de localități pentru un număr restrâns de UAT-uri obținute atât de la Direcția Județeană de Statistică Satu-Mare cât și de la primăria comunelor amintite. Printre metodele folosite în procesul de realizare al materialului cartografic se poate aminti metoda grafo-analitică și metoda GIS.

Tehnicieni Andrei Nițoaia, Ionuț Ponciș

Dragi prieteni Greenly, sper că vă amintiți ultimul nostru articol, în care precizam că rezultatul vizual al proiectului SIENPHCTS a fost transpus sub forma unui film documentar dedicat comunităților umane și serviciilor oferite de ecosistemele din cele două situri Natura 2000 Pricop-Huta-Certeze și Tisa Superioară.

Ei bine, iată filmul! Poate fi vizionat aici:

Sper din toată inima să vă placă! Mulțumim prietenilor de la Cluj!

Să ne “recitim” cât mai repede!

Premiera acestuia a avut loc în Cluj-Napoca, în cadrul unei seri de evenimente desfășurate prin intermediul Asociației Culturale, Ecologice și Sportive AMEFA, în data de 11 ianuarie 2017, orele 18.00, în Amfiteatrul Facultății de Geografie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Premiera filmului a fost însoțită de o discuție cu producătorul filmului și echipa Promotorului de proiect.Durata filmului este de 60 minute, producătorul filmului fiind domnul Constantin Trofin.  Pe durata unei ore, au fost surprinse aspectele cele mai reprezentative ale celor două situri Natura 2000, fiind filmate o serie de cadre cu echipele tuturor partenerilor implicați în proiect. Mesajul transmis prin intermediul acestuia este faptul că, prin conservarea pe termen lung și rațional a resurselor din areal, comunitățile implicate pot beneficia de o  dezvoltare armonioasă și în echilibru cu natura.

Vizionări ale filmului vor fi organizate și de echipa partenerului național, Asociația Heidenroslein, în cadrul unor instituții din arealul analizat (primării, școli etc.).

Mulțumiri speciale se îndreaptă către toți colaboratorii avuți pentru realizarea filmului.

Pentru mai multe informații referitoare la acest material video, toți cei interesați sunt invitați să consulte canalele de promovare ale proiectului (website, Facebook și youtube). Trailerul poate fi vizonat aici:

Răzvan Bătinaș

Manager de proiect

Fig. 1 Harta hidrografica si puncte recoltare

Proiectul a început să fie implementat în arealul siturilor Natura 2000 menţionate anterior, suprapus următoarelor localităţi: Certeze şi Bixad – judeţul Satu Mare şi Bistra, Bârsana, Rona de Jos, Rona de Sus, Bocicoiu Mare, Sighetu Marmaţiei, Sarasău, Câmpulung la Tisa, Săpânţa, Remeţi şi Petrova – judeţul Maramureş (http://eeagrants-tisa.ro).

În toamna anului 2015, în cadrul proiectului menţionat, un grup de cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, format din cadre didactice, cercetători şi studenţi, a demarat un amplu program de investigaţie asupra problematicii şi arealului RO02-0013 – SIENPHCTS, în prima fază cu o etapă de laborator, urmată de câteva campanii proprii de observaţii şi măsurători în teren.

Rezultatele au fost remarcabile şi s-au concretizat în elaborarea unui consistent volum de informaţii, urmat de diseminare: referinţe bibliografice, baze de date statistice şi atribut, sinteze şi regionalizări, materiale cartografice ale parametrilor cercetaţi, participări la evenimente ştiinţifice naţionale şi internaţionale, publicări de articole ştiinţifice etc.

Una din tematicile de mare actualitate şi deosebit de importantă pentru ecosistemul din arealul de studiu a fost cea referitoare la calitatea apei. Studiul referinţelor de specialitate (articole ştiinţifice, rapoarte ale instituţiilor de specialitate – ex. Administraţia „Apele Române”, Agenţiile pentru Protecţia Mediului etc.), dar şi cercetările proprii, relevă modificări treptate, dar în sens pozitiv, în evoluţia parametrilor fizico-chimici. Legislaţia europeană şi cea naţională adaptată la noile cerinţe şi trenduri environmentale internaționale, au impus reglementări şi implementarea unor politici de mediu favorabile ecosistemelor locale, dar, în acelaşi timp, şi în armonie cu componenta antropică din zonele vizate.

La sfârşitul anului 2006 s-a sistat şi activitatea de extracţie şi prelucrare a minereurilor neferoase şi preţioase din bazinul Vişeului, iar perimetrele miniere au început să fie reabilitate şi conservate, însă de multe ori superficial şi ineficace (Ministerul Economiei, 2014; Vasilescu, et al., 2012; Smical et al., 2015). Rezultatul opririi activităţilor s-a concretizat, totuşi în scurt timp, într-o reducere vizibilă a concentraţiilor de metale grele în cursurile de apă din arealul studiat (Fe, Mn, Zn, Cu, Pb, Cd, Cr, Ni) (Fig. 2 – ex. Pb²⁺).

Fig. 2. Concentraţia Plumbului (Pb2+) în secţiunile de control aferente bazinului românesc al Tisei superioare în intervalul 1999-2011 (după Smical et al., 2015 cu modificări)

Cercetările proprii au confirmat, în general, evoluţia pozitivă a parametrilor fizico-chimici. Astfel, în condiţii normale de debite ale cursurilor de apă (măsurători în afara fazelor maxime şi minime ale scurgerii lichide), au fost observate încadrări în limitele normale ale parametrilor – ex. oxigenul dizolvat (Fig. 3), turbiditatea, pH-ul, salinitatea etc.

Fig. 3. Valorile oxigenului dizolvat măsurate în campaniile de teren în arealul PHCTS.

Situarea unor valori în afara limitelor admise (ex. O₂) poate fi pusă pe seama turbidităţii şi a temperaturii ridicate din timpul măsurătorilor, precum şi pe existenţa unor procese de descompunere a componentelor organice diverse cu consum de oxigen, în masa de apă, componente provenite din afluxul de pe bazin sau din dezvoltarea ecosistemului acvatic în perioada estivală. Acest aspect este confirmat şi de valorile pH-ului înregistrate pe parcursul campaniilor derulate (Fig. 4).

Fig. 4. Valorile pH-ului măsurate în campaniile de teren în arealul PHCTS.

Este de remarcat şi faptul că la toate consultările cu organismele de conducere locală, precum şi cu opinia publică din zonă, se observă o îmbunătăţire a atitudinii faţă de componenta environmentală din teritoriul studiat, existând disponibilitatea la colaborare pentru o dezvoltare durabilă şi ecologică a zonei, pe baza elementului tradiţional şi cu implementarea corectă a politicilor de mediu din partea statului român.

Analist teritorial,

Conf. univ. dr. Gheorghe ŞERRBAN

Functioning as a triple partnership between the Babeș-Bolyai Faculty of Geography from Cluj-Napoca, acting as project promoter, the Heidenroslein Association from Baia Mare, as national partner, and the Norwegian Institute for Nature Research of Trondheim, Norway, as the international partner,  the RO02-0013 – Integrated Study on the Contribution of Ecosystems in the Pricop-Huta-Certeze and Upper Tisa Natura 2000 Protected Areas to the Sustainable Development of Local Communities (SIENPHCTS) is financed through a grant provided by Iceland, Liechtenstein and Norway, the RO02 Program – „Biodiversity and Ecosystem Services”, Project Call no. 1, operated by the Ministry of the Environment, Water and Forests.

The present project will be implemented in the Natura 2000 sites mentioned above which correspond to the following towns and villages: Certeze and Bixad – Satu Mare County and Bistra, Bârsana, Rona de Jos, Rona de Sus, Bocicoiu Mare, Sighetu-Marmaţiei, Sarasău, Câmpulung la Tisa, Săpânţa, Remeţi – Maramureş County (http://geografie.ubbcluj.ro/pages/sienphcts/?page_id=4&lang=ro).

The main goals of this project are to improve the state of ecosystems and to raise awareness, improve knowledge and information levels among a wide audience with regards to the benefits provided by ecosystem services and the importance of maintaining them in good condition.

Specific objectives associated with actions envisaged by the project are: the implementation of solutions for exploiting the benefits provided by the two Natura 2000 sites under investigation; the   integration of various contributions offered by ecosystems in the economic development and well-being of human communities; encouraging actions aimed at preserving habitats and important species; the consolidation of sustainable use with regards to the existing natural and cultural patrimony; raising the awareness of local communities; improving the attitudes espoused by local  communities and decision factors, while at the same time increasing the level of knowledge on the value of ecosystems; raising the awareness levels of the target group; educating the general public on the subjects of biodiversity and ecosystems.

References for the frequency of maximum discharge

In addition to the other objectives of this project, the study of hydrological risks to the natural and human environments that are induced by a maximum runoff with a 1% probability is an undisputed requirement since the Upper Tisa protected area (with the exception of the Ronişoara Forest) overlaps almost perfectly the flood-risk area of the river (Fig. 1).

In the Upper Tisa Protected Area, high risks of flooding occur north of Lunca la Tisa village, to the north-east of Bocicoiu Mare village, north of Sighetu-Marmaţiei municipality, north of Valea Hotarului, to the east of Sarasău, north of Câmpulung la Tisa and also north of Remeţi.

Medium risks are recorded north of Lunca la Tisa, to the north of Sighetu-Marmaţiei municipality, in the northern part of Valea Hotarului, north east of Sarasău and Câmpulung la Tisa and to the north of Remeţi and Piatra villages.

Upper Tisa is also affected by lower flood risks in the area of Bocicoiu Mare, between the villages of Crăciuneşti and Tisa, Valea Hotarului and Săpânţa or Remeţi and Piatra.

The other protected areas (Pricop – Huta-Certeze and Pădurea Ronişoara) do not suffer from flood risks caused by maximum flows with a 1% probability.

Meanwhile, when it comes to administrative units, flood risks affecting human and natural environments are particularly elevated in the localities of Valea Vişeului, Petrova (on Vişeu River), Sighetu-Marmaţiei (its southern part), Valea Cufundoasă, Lazu Baciului, Năneşti, Bârsana (on Iza River), Sighetu-Marmaţiei (its south eastern part), Rona de Jos, Rona de Sus (on Rona River), Certeze (on Valea Albă River), Huta-Certeze, Moişeni (on Valea Rea River).

Selected bibliography

1. Cocuţ, M. (2008) Caracteristicile scurgerii apei din Depresiunea Maramureşului şi zona montană limitrofă, Teză de Doctorat manuscris, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca, 115 p.
2. * * * (2007-  ) Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii – Hărți de hazard și de risc la inundații, Administraţia Naţională ,,Apele Române”, http://www.rowater.ro/Directiva%20Inundaii/Directiva%20Inunda%C8%9Bii.aspxhttp://gis2.rowater.ro:8989/flood/ .
3. * * * (2015) Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul hidrografic Someş-Tisa, S.C. EPMC Consulting S.R.L. Cluj-Napoca şi S.C. Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L.  Bucureşti.
4. * * * (2015) Limitele GIS ale ariilor naturale protejate http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434
5. * * * (2016) Limitele siturilor de importanţă comunitară în format GIS, http://www.anpm.ro/natura-2000/-/asset_publisher/M5dL2rWIKHI6/content/limitele_siturilor_de_importan%C5%A3%C4%83_comunitar%C4%83__%C3%AEn_format_gis
6. * * * (2016) Managementul Riscului la Inundaţii, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice http://www.mmediu.ro/beta/domenii/managementul-apelor-2/managementul-riscului-la-inundatii/ 

Article written by Associate Professor Dr. Gheorghe ŞERBAN (Land analyst) and translated by Mihail Andreas Mitoseriu.