Vizită stație compostare Bloc Liric

Vizită stație compostare Bloc Liric

Vizită stație compostare Bloc Liric

Cred că puțini bucureșteni cunosc faptul că în orașul lor, până în prezent, există 8 stații pentru compostare comunitară locală:

1. Floreasca – La intersecția str. Ludwig van Beethoven cu str. Johann Sebastian Bach, sector 2

2. Văcărești – Str. Mărțișor nr. 26, sector 4, București (livada din incinta/ din spatele muzeului Casa Memorială Tudor Arghezi)

3. Cotroceni – Str. Grigore Romniceanu, nr. 17-21 (în scuar, lângă punctul de transformare)

4. Titan – Str. Gheorghe Petrașcu nr. 51, bl. PM 54, sc. 2, sector 3, București

5. Vitan – Str. Foișorului 6, sector 3, București

6. Tei – Intr. Pontonului 1, sector 2, București

7. Apusului – Str. Ghirlandei nr. 5, bl. 46, scara 3, sector 6, București (în gradina din spatele scării 3)

8. Cișmigiu – Strada Ion Brezoianu, nr. 47-49, blocul Liric, București 010137 (curtea interioară)

… iar între timp am aflat că o asociație de proprietari din Sectorul 3 a câștigat în urma unui concurs ceea ce va fi a 9-a ministație de compostare din București.

Dar să revenim la vizita noastră. Stația de compostare din grădina Blocului Liric a fost instalată prin acțiunea Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu, înființat de Alex Oprița și Matei David în 2016, o comunitate de vecini/ prieteni dornici să îmbunătățească calitatea locuirii în cartierul Cișmigiu.

Noi l-am cunoscut pe priceputul, energicul și prietenosul domn Alex Oprița, pe care studenții l-au îndrăgit imediat, nemaidorind să plece din grădina celebrului bloc (fotografia de mai jos surprinde un scurt istoric al acestui bloc de locuințe).

Istoria Blocului Liric

Stația de compostare este formată din trei lăzi special construite pentru această activitate, fiecare având 1mc. Într-una din lăzi se adună constant resturile alimentare, mai precis resturi vegetale din grădină, coji de ouă puternic mărunțite (ideal ar fi măcinate), zaț de cafea, resturi/ coji/ cotoare de la fructe și legume – mărunțite și ele, săculeți de ceai din hârtie. Atât, subliniez, DOAR ATÂT!

Lada pentru compostare

Se amestecă bine biodeșeurile și se adaugă la suprafață… un strat de material uscat, aflat în lada pentru lemn măcinat/ mărunțit (crengi mărunțite/ măcinate, frunze uscate, paie, iarbă uscată).

Lada pentru compostare

Așa se procedează de fiecare dată când un iubitor al naturii aduce material nou biodegradabil. Deci, ultimul strat, cel vizibil, atunci când se deschide lada, trebuie să fie constituit din materie uscată.

Lada pentru compostare

Detalii compostare

Lada fractie uscata

Lada fracție uscată

Amestecare ladă compost

Ultima ladă este cea destinată maturării compostului. Aici nu se mai adaugă deșeuri organice proaspete, compostul fiind într-un stadiu avansat de maturare, odihnindu-se, în timp ce minunatele râme lucrează… iar în 2-3 luni, compostul, binefăcător îngrășământ, este gata pentru a fi folosit. În felul acesta, deșeurile organice generate de locatari, dar și de vecinii din alte blocuri (ce au aflat despre minunăție), nu mai ajung la depozitul de deșeuri (nu au ce căuta acolo!), nu mai poluează mediul și…sunt convertite într-o mană pământească.

Lada pentru maturare

Aceste lăzi aducătoare de hrană pământului au fost instalate acum câteva luni, la începutul anului 2024, lecția de compostare fiind susținută de doamna Gabriela Iordan, o super-femeie, un om grozav, ca și Alex Oprița și prietenii lor cei ”verzi” pentru binele naturii, doamna Iordan fiind coordonatoarea proiectelor Academia de compost și Livada Comunitară Mărțișor.

Containere colectare selectiva

Grădina si containere colectare selectivă

Trebuie precizat faptul că nu doar stația de compostare aduce originalitate blocului Liric, oricum cu o istorie interesantă și romanțioasă, dar și grădina blocului, cea amenajată cu gândul la schimbările climatice, la condițiile locale, la cerințele plantelor, la o minimă intervenție în mediu, constituindu-se într-o oază de liniște, frumos, oxigen, relaxare.

Iriși

Lalele

Cartier frumos

Studenții mei au fost foarte plăcut impresionați…nici nu știți ce studenți grozavi am, ca niște bureței dornici să absoarbă la nivel mental tot ce este bun pentru mediu și natură și apoi să pună în practică (aici intervin inimioarele lor) ceea ce au învățat.

Aventura continuă! După Magazinul Zero Waste, Stația de Compostare a Blocului Liric, urmează alte descoperiri încântătoare… dar nu divulgăm, ci vom scrie la momentul potrivit.

Cu bine, dragi iubitori ai naturii!

Valentina Mănoiu și dragii ei studenți

Trezirea conștiinței mele a avut loc – sau are loc, deoarece este un proces – o data cu conștientizarea cantității de deșeuri pe care o produc. În clădirea in care locuiesc, deșeurile pot fi depuse în 2 containere: de reciclat și toate celelalte. Am obiceiul de a recicla sticlele de orice fel, precum și hârtia. Sticlele rămân în bucătărie pana când ajung sa le cobor la container, iar hârtia se strânge pe un colt de birou.

Recent, a ajuns in casă o cutie de carton, un ambalaj, care s-a dovedit mai important decât credeam. Am decis sa o folosesc drept container pentru ceea ce trebuie reciclat. Am pus-o langa cosul de gunoi, așadar de fiecare dată când mergeam să arunc ceva, aveam efectiv sub ochi o alegere de făcut. Și atunci am realizat că o serie întreagă de ambalaje nu erau reciclate: cerculețele de securitate de la sticlele de plastic, etichete, mici resturi din plastic sau metal. Toate mergeau la gunoi pentru că nu aveau un loc al lor la mine in casă. Având un spatiu special dedicat acestei activități, care are și beneficiul de a fi ușor de transportat, a dus la o creștere a vizibilității, și deci a responsabilității mele de a face alegerea corecta.

Dar a dus și la conștientizarea cantității incredibile de ambalaje care rămâne de pe urma consumului meu. În 4 zile, am golit cutia de două ori.

Problema este, deci, împărțită în două: prima parte apare atunci când, in magazin, nu gândesc la ce rămâne de pe urma cumpărăturilor mele. Și mă regăsesc atunci cu o mulțime de ambalaje care trebuie date mai departe, într-o formă sau alta, dintre care multe, foarte multe nu pot fi reciclate in orasul in care stau. A doua parte apare atunci când locuința mea …sau obiceiul meu nu sunt adaptate pentru aceasta, iar rezultatul este că multe din obiectele care pot fi reciclate ajung la gunoi, împreună cu resturile nereciclabile.

În timp ce rumegam la aceasta concluzie, s-a întâmplat să dau peste un video cu titlul “I want you to stop recycling“: vreau sa nu mai reciclezi. Intrigant. Îl privesc si îmi dau seama că sfatul este, într-adevăr, foarte pertinent. Dacă ai ce sa reciclezi, problema exista deja. Am văzut-o și eu când am început utilizarea cutiei mele. Mult mai eficient (a se citi verde, responsabil, ieftin, inteligent…) este sa nu ajungi acolo. Nu cumpăra obiectul respectiv dacă e ambalat sau supra-ambalat. Nu accepta punga aia de plastic. Știi unde o să ajungă. Chiar daca iti spui “lasă, o folosesc alta data”. Știi că nu e așa și că nu va face decât să umple faimoasa punga cu pungi din bucătărie. Care va ajunge, până la urmă, la gunoi, pentru că pungile de plastic nu se pot recicla (cu usurinta, asadar multe dintre sistemele de gestiune a deseurilor din orase nu le accepta in containerele de reciclare). Nu îți lua cafea in pahar de plastic. Nu o sa fie reciclat, o să ajungă într-o groapă de gunoi. Ai atâtea căni in dulap, nu e una și pentru dus la birou? Nu îți fie teama sa refuzi un pai, un ambalaj, o broșură, un catalog. Ai nevoie de ele, cu adevărat? Dacă ai de ales intre același produs care vine într-un recipient reciclabil si unul nereciclabil, nu sta pe gânduri. Deși poate costa un pic mai mult.

Și aici intervine o (ultima) întrebare: știm ce se reciclează și ce nu?

In majoritatea localităților (in care se colectează selectiv), administrația pune la dispozitia populației containere pentru deșeuri menajere, plastic și metal (galben), hartie (albastru) și sticlă (verde). Daca aveți șansa de a locui in Brașov, București, Călărași sau Ploiești, puteti găsi informatii precise pe harta reciclarii. Pentru cateva alte orase sau județe, puteți găsi informatiile pe internet : Bistrita Nasaud, Arges, Cluj. Atenție in mod deosebit la ce puneți in containerul de reciclare pentru plastic : există diferite feluri de plastic, fiecare necesitand un proces diferit de reciclare. Nu toate firmele de reciclare acceptă toate tipurile.

Sunt foarte, foarte multe lucruri pe care le putem face. Este important să facem un prim pas, oricat de mic ar fi, iar asta nu ne obligă sa ne dam peste cap viața. Am prieteni care au cumpărat un aparat de compost cu viermi, deoarece stau in apartament și nu au unde composta. (Până la urmă, viermii au murit. De reîncercat). O cunoștință a spus că își va tine resturile menajere pe balcon și că la sfârșit de săptămână le va duce într-o grădină pentru compostare (iată o idee bună și pentru București, unde nu cred că există așa ceva). O alta, tot într-un apartament, își deshidrateaza resturile de legume in cuptor și le duce o data pe luna la țară. Alt cuplu din zona merge la magazin cu pungi de cârpă și borcane și se aprovizioneaza de la produsele in vrac. Singurul deșeu pe care îl produc în urma cumpărăturilor este bonul de casă. Și acesta este reciclabil.

Sursa foto.

Dacă această situaţie nu se aplică deocamdată în cazul dvs., sugeraţi serviciului competent aceste câteva principii uşor de aplicat: plantarea exclusivă a speciilor locale (pentru flori, cele perene necesită mai puţină activitate decât cele anualele), înlocuirea pesticidelor li îngrăşămintelor chimice cu echivalenţi biologici, utilizarea straturilor de gunoaie cu paie şi plante care să acopere solul pentru a limita apariţia plantelor nedorite şi pentru a reduce udatul, compostarea deşeurilor vegetale şi utilizarea compostului obţinut pentru a hrăni solurile începând de toamna, practicarea cositului tardiv, conservând unele zone cu adăposturi…

Sursa informații: 52 de sfaturi pentru biodiversitate – Comisia Europeană/Direcția Generală pentru Mediu

Surse foto: http://seedsinthecity.com/page/2/

http://averygoodlife.blogspot.ro/2012_08_01_archive.html

http://tokyo-diy-gardening.org/

http://dancingwoman.wordpress.com/tag/community-garden/

http://letsstartafoodrevolution.blogspot.ro/2011_12_01_archive.html

Stiti foarte bine cat de fertil  si bun este pentru plante pamantul din padure, deoarece natura “COMPOSTEAZA” orice a trait cândva – flori, frunze, ramuri, fructe s.a. Sa incercam si noi sa avem un comportament apropiat de cel al naturii si sa realizam compostarea in propria gospodarie, protejand astfel mediul si economisind bani.

Daca locuiti la casa aveti toate motivele sa realizati compostarea, pasii fiind foarte simpli:

1. In primul rand trebuie sa stim ce putem composta.

Deseurile organice se impart in 2 categori:

- cele bogate in carbon – brune, dure, uscate: ramuri, frunze uscate, hartie, carton, coji de oua, flori uscate;

- cele bogate in azot: verzi, moi, umede: coji de legume, fructe, iarba, frunze verzi. Este important ca raportul dintre cele doua categorii sa fie egal.

2.  Avem nevoie de un recipient mai mare, cu gauri de aerisire sau putem realiza acasa un container din paleti sau din sarma.

3.  Cea mai buna amplasare pentru container este un loc umbros, la adapost de vant, iar compostul trebuie sa fie in contact direct cu pamantul pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice (bacterii, ciuperci, rame etc).

4.  Containerul trebuie sa masoare cel putin 1 m lungime, 1 m latime si 0,8-1 m inaltime. Aceste dimensiuni favorizeaza conditiile optime pentru microorganismele din interiorul gramezii de  compost.

5.  In prima zi, amestecati impreună deseurile organice, alternand materia uscata cu cea umeda, in straturi de cca. 5 cm fiecare. Cu cat materialul este mai mic, cu atat se va descompune mai  rapid.

Udati gramada de compost foarte bine, pana la saturare, astfel incat apa sa inceapa sa se scurga in afara, prin partea de jos a gramezii.

6.  In ziua a patra intoarceti gramada de compost, in asa fel incat partile care au fost in exterior sa fie acum în interior si materialul care a fost in interior sa fie la exterior. Interiorul vechii gramezi este in cel mai avansat stadiu de compostare.

7. Asigurati-va ca gramada este destul de umedă. Dacă materialele devin prea umede, puteti aera putin baza sau faceti o gaura de circa 7-10 cm diametru ori, si mai bine, puteti pune bete dedesubt, pentru drenaj.

8. In zilele 6 si 7, gramada de compost ar trebui să atinga temperatura maxima.

Cel mai bine e să folositi un termometru pentru compost sau un termometru de bucatarie.

Temperatura optima este intre 55 si 65 de grade Celsius.

9. Intoarceţi gramada de compost la fiecare doua zile, pentru a preveni supraincalzirea.

10. In ziua a 18-a, cand ramele apar in compost, este semn ca procesul s-a terminat si compostul e gata, plin de nutrienti. Obtineti astfel un compost proaspat, maro inchis, bine mirositor, pe care il veti putea folosi pentru flori.

Spor la treaba!

Surse foto: http://happyfarming.com, http://customerservices.stockton.gov.uk

Surse web: http://www.composting101.com/, http://totb.ro, http://www.howtocompost.org/

Articol realizat de Ionela Marin.

Dragi cititori, astept cu incantare, ca de obicei, comentariile dumneavoastra in legatura cu acest articol. Daca v-a placut, puteti sa-l votati !

De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !

Prin compostare intelegem totalitatea transformarilor microbiene, biochimice, chimice si fizice, pe care le sufera deseurile organice, vegetale si animale, de la starea lor initiala si pana ajung in diferite stadii de humificare.

Compostul este un produs obtinut printr-un proces aerob, termofil, de descompunere si sinteza microbiana a substantelor organice din produsele reziduale. Contine peste 25 % humus relativ stabil, format predominant din biomasa microbiana si care in continuare este supus unei slabe descompuneri, fiind suficient de stabil insa pentru a nu se reincalzi ori a cauza probleme legate de miros sau de inmultire a insectelor.

Compostarea deseurilor biodegradabile, cum sunt cele din bucatarie si din gradina, conduce la obtinerea unui material nutritiv, ce poate fi folosit in locul ingrasamintelor chimice. Compostarea se poate face in cadrul gospodariilor, in lazi de compost speciale din plastic sau in alte recipente. In cazul fermelor, compostarea se realizeaza pe platforme special amenajate, materialul pentru compostat fiind dispus in randuri lungi (brazde) si intors periodic.

S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare:

- faza 1, stadiul de fermentare mezofila, caracterizat prin inmultirea bacteriilor si temperaturi cuprinse intre 25 si 40 grade Celsius;

- faza 2, stadiul termofil, in care sunt prezente bacteriile, ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor), la o temperatura de 50-60 grade Celsius, descompunand celuloza, lignina si alte materiale rezistente;

- faza 3, constituie stadiul de maturare, in care temperaturile se stabilizează si se continua unele fermentatii, convertind materialul degradat in humus prin reactii de condensare si polimerizare; ultimul obiectiv este de a produce un material stabil.

Compostul, produsul final stabilizat, este folosit extensiv ca ingrasamant, pentru a imbunatati structura solului, a facilita revegetarea solului erodat sau deteriorat si pentru a furniza nutrienti plantelor.

Pe langa faptul ca este o sursa gratuita de ingrasamant natural, compostarea este si o metoda ecologica de a “scapa” de mai mult de o treime din gunoiul menajer. Procesul de compostare este considerat astazi o metoda de management pentru stabilizarea deseurilor organice.

In urmatoarele articole va voi prezenta metodele de compostare si cum putem realiza compostarea in propriile gospodarii.

Surse foto: www.eartcicle.com, www.iecoliving.com

Dragii nostri cititori, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.

Articol realizat de Ionela Marin