Facultatea de Geografie, Universitatea din București

1. Aspecte introductive

Colectarea selectivă a deșeurilor a devenit obligatorie odată cu anul 2019. În cadrul legilor sunt stipulate atât metode de punere în practică a colectării, precum apariția containerelor speciale (pentru fiecare tip de deșeu), cât și implicațiile penale rezultate din nerespectarea regulilor. Cu atât mai mult, această acțiune este necesară deoarece gropile de gunoi/depozitele de deșeuri ajung la capacitatea maximă mult mai repede decât o entitate ce reciclează, reutilizează și compostează.

Punerea în aplicare a unui astfel de sistem în cadrul unui bloc de locuințe ar avea anumite efecte pozitive:

• Conservarea resurselor naturale neregenerabile;
• Păstrarea sferelor mediului (apă, aer, sol, biodiversitate) mai curate;
• Reducerea consumului și, implicit, punerea în funcțiune a unei economii circulare;
• Eficientizarea energiei.

Pe lângă acestea, ce implică, în general, componentele mediului, se conturează anumite avantaje și la nivelul comunității, ca urmare a dezvoltării unui sistem sub forma unei echipe:

• Închegarea unei congregații formată din locuitorii blocului ce va fi mult mai eficientă (rapiditate în luarea deciziilor, posibilitatea de încheiere pe cale rezonabilă a conflictelor, întrajutorare);
• Reducerea consumului de materii prime;
• Reducerea costurilor (taxă de salubrizare mai mică);
• Responsabilizare;
• Posibilitatea preluării acestui model de organizare și în activitățile zilnice.

2. Deșeurile: categorii și subcategorii

Deșeurile menajere se împart în 2 categorii: FRACȚIE UMEDĂ și FRACȚIE USCATĂ.

Fracția umedă

În cadrul fracției umede sunt prezente acele deșeuri ce nu pot fi reciclate, ele mai fiind cunoscute și ca deșeuri reziduale/amestecate. Acestea se depozitează în recipientele gri.

Printre exemplele de deșeuri reziduale se numără: resturi de mâncare (carne, lactate, ouă, vegetale), scutece și absorbante, reziduuri și excremente ale animalelor domestice, conținutul sacului de la aspirator, șervețele folosite, mucuri de țigară, lemn tratat sau vopsit.

De asemenea, sunt anumite deșeuri care nu trebuie încadrate aici, precum: îmbrăcămintea și încălțămintea folosite, mobila veche/uzată, deșeuri din construcții (moloz), nisip, pietriș, electrice și electrocasnice, baterii sau anvelope. Acestea fac parte din categorii speciale de deșeuri (voluminoase, DEEE sau deșeuri din construcții).

Fracția uscată

În cadrul fracției uscate sunt prezente deșeurile ce pot fi reciclate, iar acestea se împart în 4 mari categorii: PLASTIC/METAL, HÂRTIE/CARTON, STICLĂ și DEȘEURI BIODEGRADABILE.

Un lucru important de care trebuie să se țină cont când se realizează colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile este ca acestea să fie curate. Astfel, recipientele din plastic (PET-uri) și sticlele din ciob se clătesc înainte de colectare. De asemenea, hârtiile și cartoanele nu trebuie să conțină reziduuri de mâncare deoarece pot contamina și alte deșeuri colectate selectiv.

De asemenea, după cum s-a evidențiat și mai sus, fiecare categorie se adună în recipiente cu o anumită culoare:

• Plastic/metal – galben
• Hârtie/carton – albastru
• Sticlă – verde
• Deșeuri biodegradabile – maroniu

Figura 1 – Afiș cu rol în explicarea procesului de colectare selectivă

3. Sistem de colectare selectivă în cadrul blocurilor de locuințe

1. Discuții (acord unanim pentru realizarea sistemului de colectare selectivă)
2. Facilitarea infrastructurii de colectare selectivă (educare, amenajarea locurilor de depozitare)
3. Dezvoltarea/evoluția sistemului

Primul și poate cel mai greu pas este de a aduce toți locatarii la un numitor comun. Astfel, dacă unul nu este de acord, pot apărea conflicte în sensul „eu de ce trebuie să fac și el nu?”. Pentru a convinge că un astfel de sistem este facil și ajută mediul dar și comunitatea, trebuie să se pună accent, mai întâi, pe beneficiile ce pot apărea la nivelul locatarilor. Aici intervin avantajele:

• Locatarii vor fi mai uniți deoarece apare conlucrarea. Dacă o verigă din acest sistem nu merge, tot mecanismul va eșua în a funcționa. Astfel, această unire va avea avantaje, acestea materializându-se în întrajutorare, luarea mai rapidă a deciziilor la nivelul blocului, comunicare mai ușoară.
• Dacă deșeurile sunt sortate, operatorul de salubritate va investi mai puțin capital, dar și timp, pentru ca acestea să ajungă sub această formă la depozit. Astfel, vor scădea și taxele de salubritate la nivelul fiecărei familii. La momentul actual, în sectorul 3, taxa este de 5,99 lei/persoană/lună însă dacă se realizează colectarea selectivă, costurile sunt suportate aproape în totalitate de primărie, ajungând ca taxa să fie de 0,06 lei/persoană/lună.
• Acest tip de organizare/ordonare (fiecare deșeu să fie la locul lui) poate responsabiliza o persoană. De asemenea, preluarea acestui principiu în viața cotidiană va ajuta o persoană să-și organizeze mai bine ziua.
• Odată ce o persoană înțelege implicațiile unui astfel de sistem, va ajunge inevitabil să și refolosească. Astfel, refolosirea va crea un efect în lanț: va fi eliminată o cantitate mai redusă de deșeuri (costuri mai mici de la operatorul de salubritate) și, de asemenea, costurile vor mai scădea la nivelul fiecărei gospodării dacă anumite produse se refolosesc, nefiind nevoie să se achiziționeze altele la fel de des ca înainte.
• Apare o satisfacție personală când un individ știe că face bine, atât mediului cât și altor persoane. Astfel, cineva care colectează selectiv contribuie indirect la o eficientizare a consumului de energie, la reducerea consumului de materii prime, dar și la reducerea poluării (apei, aerului, solului, biosferei).

După ce toți sunt de acord, are loc procesul de creare a sistemului propriu-zis de colectare selectivă, iar aici poate intra educarea locatarilor cu privire la colectare (prin afișe, video-uri, lucruri simple, plăcute ochiului). De asemenea, este nevoie și de un loc pentru depozitarea deșeurilor până la apariția operatorului de salubritate:

• Ghena blocului: aici pot fi aruncate și depozitate deșeurile ce nu pot fi reciclate (fracția umedă)
• Grădina blocului: se poate folosi pentru depozitarea deșeurilor reciclabile (fracția uscată)
• Anexe ale blocului: încăperi precum cele prin care trece toboganul de gunoi pot deservi ca locuri de depozitare

Dacă se ajunge în punctul acesta, limita este cerul. Sistemul de colectare selectivă se poate dezvolta pe mai multe ramuri: becuri, baterii, electronice.

Desigur, este prezent un grad mai mare de libertate dacă nu colectăm selectiv, respectiv, un confort mai mare având în vedere că nu ne batem capul și cu asta. Însă, o organizare bună, atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate, face acest plan realizabil. Zona de confort este plăcută, dar lucrurile mărețe se petrec în afara ei.

Trezirea conștiinței mele a avut loc – sau are loc, deoarece este un proces – o data cu conștientizarea cantității de deșeuri pe care o produc. În clădirea in care locuiesc, deșeurile pot fi depuse în 2 containere: de reciclat și toate celelalte. Am obiceiul de a recicla sticlele de orice fel, precum și hârtia. Sticlele rămân în bucătărie pana când ajung sa le cobor la container, iar hârtia se strânge pe un colt de birou.

Recent, a ajuns in casă o cutie de carton, un ambalaj, care s-a dovedit mai important decât credeam. Am decis sa o folosesc drept container pentru ceea ce trebuie reciclat. Am pus-o langa cosul de gunoi, așadar de fiecare dată când mergeam să arunc ceva, aveam efectiv sub ochi o alegere de făcut. Și atunci am realizat că o serie întreagă de ambalaje nu erau reciclate: cerculețele de securitate de la sticlele de plastic, etichete, mici resturi din plastic sau metal. Toate mergeau la gunoi pentru că nu aveau un loc al lor la mine in casă. Având un spatiu special dedicat acestei activități, care are și beneficiul de a fi ușor de transportat, a dus la o creștere a vizibilității, și deci a responsabilității mele de a face alegerea corecta.

Dar a dus și la conștientizarea cantității incredibile de ambalaje care rămâne de pe urma consumului meu. În 4 zile, am golit cutia de două ori.

Problema este, deci, împărțită în două: prima parte apare atunci când, in magazin, nu gândesc la ce rămâne de pe urma cumpărăturilor mele. Și mă regăsesc atunci cu o mulțime de ambalaje care trebuie date mai departe, într-o formă sau alta, dintre care multe, foarte multe nu pot fi reciclate in orasul in care stau. A doua parte apare atunci când locuința mea …sau obiceiul meu nu sunt adaptate pentru aceasta, iar rezultatul este că multe din obiectele care pot fi reciclate ajung la gunoi, împreună cu resturile nereciclabile.

În timp ce rumegam la aceasta concluzie, s-a întâmplat să dau peste un video cu titlul “I want you to stop recycling“: vreau sa nu mai reciclezi. Intrigant. Îl privesc si îmi dau seama că sfatul este, într-adevăr, foarte pertinent. Dacă ai ce sa reciclezi, problema exista deja. Am văzut-o și eu când am început utilizarea cutiei mele. Mult mai eficient (a se citi verde, responsabil, ieftin, inteligent…) este sa nu ajungi acolo. Nu cumpăra obiectul respectiv dacă e ambalat sau supra-ambalat. Nu accepta punga aia de plastic. Știi unde o să ajungă. Chiar daca iti spui “lasă, o folosesc alta data”. Știi că nu e așa și că nu va face decât să umple faimoasa punga cu pungi din bucătărie. Care va ajunge, până la urmă, la gunoi, pentru că pungile de plastic nu se pot recicla (cu usurinta, asadar multe dintre sistemele de gestiune a deseurilor din orase nu le accepta in containerele de reciclare). Nu îți lua cafea in pahar de plastic. Nu o sa fie reciclat, o să ajungă într-o groapă de gunoi. Ai atâtea căni in dulap, nu e una și pentru dus la birou? Nu îți fie teama sa refuzi un pai, un ambalaj, o broșură, un catalog. Ai nevoie de ele, cu adevărat? Dacă ai de ales intre același produs care vine într-un recipient reciclabil si unul nereciclabil, nu sta pe gânduri. Deși poate costa un pic mai mult.

Și aici intervine o (ultima) întrebare: știm ce se reciclează și ce nu?

In majoritatea localităților (in care se colectează selectiv), administrația pune la dispozitia populației containere pentru deșeuri menajere, plastic și metal (galben), hartie (albastru) și sticlă (verde). Daca aveți șansa de a locui in Brașov, București, Călărași sau Ploiești, puteti găsi informatii precise pe harta reciclarii. Pentru cateva alte orase sau județe, puteți găsi informatiile pe internet : Bistrita Nasaud, Arges, Cluj. Atenție in mod deosebit la ce puneți in containerul de reciclare pentru plastic : există diferite feluri de plastic, fiecare necesitand un proces diferit de reciclare. Nu toate firmele de reciclare acceptă toate tipurile.

Sunt foarte, foarte multe lucruri pe care le putem face. Este important să facem un prim pas, oricat de mic ar fi, iar asta nu ne obligă sa ne dam peste cap viața. Am prieteni care au cumpărat un aparat de compost cu viermi, deoarece stau in apartament și nu au unde composta. (Până la urmă, viermii au murit. De reîncercat). O cunoștință a spus că își va tine resturile menajere pe balcon și că la sfârșit de săptămână le va duce într-o grădină pentru compostare (iată o idee bună și pentru București, unde nu cred că există așa ceva). O alta, tot într-un apartament, își deshidrateaza resturile de legume in cuptor și le duce o data pe luna la țară. Alt cuplu din zona merge la magazin cu pungi de cârpă și borcane și se aprovizioneaza de la produsele in vrac. Singurul deșeu pe care îl produc în urma cumpărăturilor este bonul de casă. Și acesta este reciclabil.

Sursa foto.

Materiale necesare:

- o cutie de bomboane sau un capac de la o cutie pantofi
- capace de la sticle de PET (diferite mărimi și culori)
- nasturi, resturi de hârtie
- sfoară
- foarfece
- lipici
- creion

Pasul 1. Se desfac marginile lipite ale cutiei de bomboane/ capacului de la cutia de pantofi.

Pasul 2. Se lipesc între ele colțurile marginilor, pentru a asigura rigiditatea ramei.

Pasul 3.  Cu foarfeca se fac orificii de-a lungul laturii de sus a cutiei (așezată format landscape/ peisaj), la aprox. 2 cm una față de cealaltă.

Pasul 4. Se trasează conturul unui dreptunghi in interiorul cutiei, după care se decupează.

Pasul 5. Din dreptunghiul rămas la pasul anterior se decupează peștișori de diferite forme și mărimi.

Pasul 6. Pe figurinele obținute se lipesc capace, câte unul pe fiecare față.

Pasul 7.  Fiecare figurină se decorează pe ambele fețe, după plac (refolosind materiale vechi: nasturi, fâșii de hârtie rămase de la alte proiecte, buline de hârtie rezultate în urma perforării etc.)

Pasul 8. Figurinele se găuresc în partea superioară cu ajutorul unui ac gros sau cu perforatorul și se leagă de rama de carton, trecând sfoara prin orificiile obținute la pasul 3.

Acvariul ECO este gata! Când te plictisești de o față, îl poți întoarce pe cealaltă parte!

Produs realizat de către Diana Lemnaru, echipa Infinit-Edu.

Printr-un consum redus de hârtie şi carton, protejaţi pădurile, limitaţi energia şi apa utilizată pentru fabricarea acestora şi reduceţi deşeurile generate.

Dacă trebuie să tipăriţi un document, atunci folosiţi ambele feţe sau utilizaţi părţile netipărite ale foilor ca ciorne. Reutilizaţi plicurile care mai pot fi folosite şi păstraţi-le pe celelalte pentru a nota listele de cumpărături, mesajele…

Când aveţi posibilitatea, optaţi pentru alternative din hârtie reciclată sau etichetată FSC (Forest Stewardship Council) sau PEFC – Programme for the Endorsement of Forest Certification (caiete, hârtie igienică, tapet…), din pânză (şerveţele, batiste, plase…) sau on-line (anuare, viramente…).

Odată citite, păstraţi cărţile, ziarele şi revistele pentru alţi potenţiali cititori.

Şi bineînţeles, reciclaţi vechile hârtii şi cartoane!

Sursă informații: 52 de sfaturi pentru biodiversitate – Comisia Europeană/Direcția Generală pentru Mediu

Surse foto: http://www.skipthecardboard.com/info/cardboard-facts/

http://www.prowaste.co.uk/cardboard_paper_recycling.php

http://www.ivillage.com.au/18-amazing-diy-kids-toys-you-can-make-a-cardboard-box/

http://www.ivillage.com.au/18-amazing-diy-kids-toys-you-can-make-a-cardboard-box/ (un frumos blog australian, unde găsiţi multe idei pentru reciclarea hârtiei şi cartonului !)

http://ideiasgreen.com.br/2012/06/como-fazer-um-apoio-para-notebook-com.html

Unul dintre cele mai aşteptate concerte, cel al trupei Depeche Mode, a fost nu doar legendar, ci a dat şi startul eco-distracţiei de anul acesta. Sub semnul muzicii bune, energiei antrenante şi atmosferei incendiare, cei peste 50.000 de participanţi s-au distrat responsabil, având acces la 26 de containere de colectare separată, puse la dispoziţie de Eco-Rom Ambalaje, în parteneriat cu organizatorii festivalului.

Astfel, containerele speciale pentru hârtie şi plastic-metal au fost la îndemâna iubitorilor de muzică bună, care au colectat separat 2100 kg de deşeuri de ambalaje, dintre care 1200 kg de plastic şi 900 kg de hârtie-carton.

Fiecare fan Depeche Mode a colectat separat aproximativ 3 pahare de plastic sau carton!

Toți participanții prezenți la concert au putut afla informații interesante despre importanţa colectării separate a deşeurilor de ambalaje de la promoterii reciclării, iar cei mai responsabili dintre aceștia au fost premiați, pe loc, cu premii constând în brățări ale eco-distracției.

„Ne bucurăm să vedem din ce în ce mai multe persoane care înțeleg că se pot distra și pot proteja natura, în același timp. La concertul Depeche Mode, participanții ne-au arătat, încă o dată, că gestul simplu de a pune deșeurile de ambalaje în containerele colorate face diferența: daca realizăm un calcul estimativ, putem spune că fiecare participant a colectat separat în jur de 3 pahare de plastic sau carton și îi felicităm cu această ocazie! Aceasta este prima noastră acțiune de anul acesta care dă startul eco-distracției – vom încerca să fim prezenți la toate concertele, festivalurile și evenimentele mari și să îi informăm pe oameni cu privire la importanţa separării deşeurilor de ambalaje de restul deşeurilor, astfel încât colectarea separată să devină un obicei pentru ei.” a declarat Lorita Constantinescu, Director Comunicare şi Relaţii Publice Eco-Rom Ambalaje.

Mulţumim pentru comunicat şi fotografii dnei Ruxandra Popescu, Account Executive – IMAGE PR