Dar nu este tot! Când digeră, animalele rumegătoare creează cantităţi enorme de metan – unul dintre gazele cu efect de seră cele mai de temut – mai ales când sunt hrănite cu alimente precum soia.

În concluzie, prea multă carne poate dăuna sănătăţii dvs. (hipercolesterolemie, cancer, diabet…). De câteva ori pe săptămână, înlocuiţi-o cu linte, ouă, brânzeturi, legume, fructe…

Sursa informații: 52 de sfaturi pentru biodiversitate – Comisia Europeană/Direcția Generală pentru Mediu

PS: Acesta este sfatul Comisiei Eurpene/ Direcția Generală pentru Mediu. Eu, personal, vă sfătuiesc să deveniţi vegetarieni sau vegani şi să renunţaţi la consumul de carne! Vă invit, de asemenea, să urmăriţi şi clipul inserat la începutul articolului. Durează doar 12 minute…ce vă pot schimba viaţa!

Surse foto: https://www.facebook.com/269calf

http://www.269life.com/index.html#&panel1-1

Sursa video: http://www.youtube.com/watch?v=ju7-n7wygP0

Zilele acestea, europenii au fost martori la un scandal. Cel al cărnii de cal. Acum deja se ştie că România nu a avut nicio vină. Tot în aceste zile, echipa Greenly a primit un comunicat de la organizaţia Vier Pfoten, care scoate în evidenţă lipsa de control asupra etichetării produselor.

Sunt de 16 ani vegetariană (am intrat în al 17-lea) şi cu siguranţă nu se va schimba nimic în acest sens până la sfârşitul vieţii mele.

Am decis totuşi să prezint acest comunicat pentru cei care încă sunt „carnivori” şi…din respect pentru diversitatea acestei lumi!

Pe 12 februarie 2013, într-un comunicat, organizaţia internaţională pentru protecţia animalelor VIER PFOTEN cerea Comisiei Europene o etichetare, care să conţină informaţii complete privind condiţiile de creştere şi sacrificare a animalelor.

În acest comunicat, VIER PFOTEN se declară scandalizată de lipsa de control legal asupra etichetării produselor din carne, fapt ce a permis ca importante exporturi de carne de cal să ajungă pe rafturile magazinelor din Europa sub formă de lasagna “cu carne de vită”. Majoritatea consumatorilor din Europa refuză să consume carne de cal din motive etice, preferând în schimb sa se bucure de compania acestor animale. 

“Acest scandal reprezintă o lovitură la adresa consumatorilor, a bunăstării animalelor şi a modului în care sunt aplicate legile. Plecând de la acest caz, se poate spune că lipsa sistematică a transparenţei în acest proces a permis comiterea unor ilegalităţi”, a declarat Gabriel Păun, director de campanii la VIER PFOTEN International.

Etichetarea produselor din carne de vită trebuie să informeze consumatorii UE despre locul în care s-a născut, a fost crescut şi apoi a fost sacrificat animalul.  Printr-un sistem eficient de verificare şi inspecţii, identificarea şi etichetarea ar trebui sa fie corectă. “În cazul de faţă nu doar că s-a pierdut trasabilitatea cărnii, ci s-a produs şi un amestec de două specii de animale. Etichetarea cărnii de vita trebuie să includă mai multe informaţii şi să fie mai bine supravegheată. VIER PFOTEN cere ca eticheta de pe produse din carne de la toate speciile să includă locul naşterii, ferma în care este crescut animalul şi locul în care este abatorizat. Controalele ar trebui să aibă loc sistematic şi să fie transparente”, a mai adăugat Gabriel Păun.

Cu siguranţă vă amintiţi că în luna mai 2011, VIER PFOTEN a oprit un TIR care transporta ilegal la abator 54 de cai sălbăticiţi prinşi prin metode extrem de dure la Letea. Animalele au fost tratate şi îngrijite de specialiştii VIER PFOTEN, fiind aduse înapoi la Letea după circa 3 luni. Imediat după scandalul naţional produs de acest incident, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi Siguranţa Alimentelor a emis un ordin prin care este strict interzis orice transport de cai sălbăticiţi din zona Letea către abatoare. Acest ordin este valabil în continuare.„Investigaţia noastră va arăta dacă animalele sacrificate pentru produsele implicate în scandal provin din Letea sau nu. [Acum se ştie că nu] O astfel de posibilitate ar reprezenta un important semnal de alarmă pentru instituţiile însărcinate cu aplicarea legii”, avertizează Păun.

În acest context, VIER PFOTEN ţine să atragă atenţia că nici un responsabil al Direcţiei Sanitar-Veterinare Tulcea nu a fost tras la răspundere pentru transportul de cai către abator din 2011, în ciuda evidentelor încălcări ale legii.

De aproape 2 ani, VIER PFOTEN desfăşoară un amplu proiect de protejare a cailor sălbăticiţi din zonă, care anul acesta va avea doua mari obiective: lansarea unui ambiţios program de control al reproducţiei şi obţinerea statutului de animal protejat pentru caii de la Letea. Organizaţia a prezentat deja Guvernului şi ANSVSA un proiect privind adoptarea acestui statut, care va asigura faptul că nici un cal sălbăticit nu va mai fi prins, maltratat şi transportat ilegal de la Letea.

La nivel internaţional, VIER PFOTEN solicită Comisiei Europene să intensifice controalele asupra producţiei de carne şi să impună o etichetare obligatorie pentru toate speciile de animale sacrificate, care să includă ferma de provenienţă şi abatorul unde a avut loc sacrificarea.

…Eu voi adăuga doar atât: la cât mai mulți vegetarieni !

Sursa de informaţii: Comunicat de presă Vier Pfoten

Surse foto:

http://theberry.com/2012/07/25/daily-awww-horses-are-beautiful-28-photos/

http://www.terraschool.ro/Bucatar%20specialist,dietetician,vegetarian.htm

http://emmakirkk.wordpress.com/

http://www.ashtarcommandcrew.net/photo/love-the-animals-go-vegan-go-vegetarian?context=latest

                            Nu lasati pietele sa moara!

• Sa consumam responsabil  – sa cumparam responsabil: acesta este primul pas catre o hrana sanatoasa si “corecta” in ceea ce priveste mediul. Sa cunoastem sursa alimentelor cumparate si sa…ne dorim sa fie cat mai naturale. Cu alte cuvinte, sa cumparam din piete, de la producatori. Sa folosim “pilele” mamei si ale bunicii: ele stiu exact cine are cele mai bune mere si de unde trebuie luata cea mai proaspata branza.
• Sa cumparam in mod geografic! Aveti o sursa de poluare intr-o anumita parte a orasului? Asigurati-va ca produsele respective nu provin de acolo.
• Daca avem curte, sa consumam ceea ce producem. Pomii fructiferi vor face fructe chiar daca nu sunt ingrijiti foarte bine, asadar efortul este minim. Sa profitam de “tara”, de bunici si de experienta (si roadele) lor.

                            Cum consumam carnea?

• Ati incercat pana acum stilul de viata vegetarian? Nu aveti nimic de pierdut. Renuntati la carne pentru o perioada limitata – pentru inceput. Schimbarile aduse in organism sunt incredibile. Fireste, sunt persoane ale caror organisme nu pot suporta acest stil de viata: daca nu va face bine, puteti intotdeauna sa reveniti la consumul de carne, insa…
• …cu o strategie. Anume: atentie la ce, cum si de unde cumparam si consumam. Stim cu totii cum sunt fabricate produsele pe baza de carne: abatoare in care sute de animale sunt sacrificate zilnic, carnea lor este maruntita si amestecata, pentru a obtine produsul final. Cu alte cuvinte, in salamul din frigider regasim corpurile a sute de animale. Apetisant… O solutie ar putea sa fie consumul produselor proaspete si integrale: este probabil mai bine sa omori o singura gaina, decat sa cumperi un mezel pentru care au murit 500.
• Adevarata bucatarie traditionala din Romania nu presupune consum excesiv de carne, asa cum gasim in meniurile restaurantelor…cu specific. De fapt, carnea este consumata in special de sarbatori. Am putea incerca un meniu traditional din cand in cand..

                            Etichete si etichetari

• Eticheta spune foarte multe despre un produs. Incercati sa alegeti produsele care au cat mai putine adaosuri chimice, care au efecte negative nu doar asupra sanatatii, dar si asupra mediului, in procesul de cultivare sau preparare. De asemenea, este de dorit sa alegeti alimentele romanesti sau sa fiti la curent cu modul de pregatire a produsului in tara de origine. Un exemplu in acest sens este reprezentat de…
• Organismele modificate genetic. In principiu, Uniunea Europeana accepta aceste produse, insa ofera statelor dreptul de a le interzice la nivel national. Astfel, anumite state cultiva si importa OMG-uri, altele doar importa, in timp ce unele tari nu accepta astfel de produse pe teritoriul lor.

Nu uitati sa va abonati la newsletterul Greenly pentru informatii proaspete!

Sursa foto: realitatea.net

Amprenta de apa a unui tricou din bumbac ne arata ca sunt folositi 2700 litri de apa. Pentru a obtine 1 kg de bumbac sub forma finala de material textil, sunt necesari 11.000 litri de apa (ca o medie globala). Prin urmare, pentru fabricarea unui tricou normal, cu o greutate de 250 grame, s-au folosit 2700 litri de apa. Din acest volum total de apa, 45% este apa provenita din irigatii si consumata de planta in sine, 41% este apa de ploaie evaporata de pe suprafata campului de bumbac in perioada cresterii si 14% este apa necesara diluarii apelor uzate ce rezulta din utilizarea ingrasamintelor in camp si a chimicalelor in industria textila. Global, productia anuala de bumbac consuma 210 miliarde de metri cubi de apa si polueaza 50 miliarde de metri cubi de apa.

Amprenta de apa a unui pahar cu vin (125 ml) este de 120 litri. Pentru 250 ml de bere sunt folosiți 75 litri de apa. Pentru un mar – 70 litri. O punga de chipsuri consuma 185 litri, un kilogram de orez – 3400 litri, un kilogram de rosii - 180 litri, 1 kg de zahar rafinat, din trestie de zahar, 1500 litri (zaharul obtinut din sfecla de zahar necesita mai putina apa) iar 100 de grame de ciocolata, 2400 litri.

Necesarul zilnic de apa per persoana este de 2 pana la 4 litri, dar foarte rar ne gandim ca pentru asigurarea necesarului minim caloric sunt necesari alti 2000 pana la 5000 litri de apa. Pana in anul 2050, apa planetei va trebui sa suporte sistemele agricole ce vor hrani si asigura conditii de trai pentru inca 2,7 miliarde de oameni, agricultura folosind deja peste 70% din apa extrasa din acvifere, rauri sau lacuri.

Dieta vegetariana vs. cea omnivora

Din moment ce alimentatia are cea mai importanta contributie la amprenta de apa a oamenilor (chiar si in tarile dezvoltate) obiceiurile dietare pot influenta major aceasta amprenta. In tarile dezvoltate, consumul mediu de calorii pe zi a ajuns sa fie de 3400 kcal; aproape 30% o reprezinta produsele de origine animala. Atunci cand presupunem ca portia medie zilnica de produse de origine animala este reprezentata de un amestec rezonabil de carne de vita, porc, pui, peste, oua si produse lactate, putem sa estimam ca o kilocalorie de origine animala are nevoie de circa 2,5 litri de apa. Pe de alta parte, produsele de origine vegetala au nevoie de doar 0,5 litri de apa per kcal.

In tarile in curs de dezvoltare, media consumului este mai scazuta: aproximativ 2700 kcal pe zi per persoana, doar 13% din aceasta valoare fiind reprezentata de ingredientele de origine animala.

Ce se poate face?

Consumatorii isi pot reduce amprenta de apa directa (cea utilizata acasa) prin instalarea unor toalete economice, a unor limitatoare de debit pentru robinete/dusuri, prin a nu lasa apa sa curga in timpul periajului dentar sau a aplicarii gelului de dus/samponului, prin a nu arunca medicamentele, uleiul uzat, vopselele sau alti poluanti in chiuveta.

Amprenta de apa indirecta este in general mult mai mare decat cea directa. Un consumator are practic doua modalitati de reducere a acesteia.

Prima optiune implica inlocuirea unui produs cu o amprenta mare de apa cu un altul care are o amprenta de apa mai mica. De exemplu, reducerea consumului de carne sau alegerea unei diete vegetariene, evitarea cafelei in favoarea apei plate sau evitarea bumbacului in favoarea fibrelor sintetice. Aceasta abordare are unele limite, deoarece multe persoane nu pot sa treaca cu usurinta de la o dieta omnivora la una vegetariana, unele persoane iubesc cafeaua si bumbacul si nu vor sa renunte la ele iar in plus, s-a descoperit recent ca din fibrele sintetice se rup, in timpul spalatului, fragmente microscopice care, intr-un final, ajung in ocean si au consecinte devastatoare pentru microorganismele marine.

A doua optiune implica alegerea bumbacului, carnii de vita sau cafelei cu cea mai mica amprenta de carbon sau care provine din zone ce nu se confrunta cu un deficit al apei. Este o optiune care necesita un grad mare de informare al consumatorului. Datorita faptului ca aceste informatii nu se gasesc cu usurinta, un lucru foarte important pe care consumatorii il pot face este sa ceara transparenta din partea companiilor sau guvernelor. De exemplu, atunci cand sunt disponibile informatii despre un anumit produs si despre impactul sau asupra apei, consumatorii pot lua decizii in cunostiinta de cauza, in legatura cu ce aleg sa cumpere sau nu.

Articol realizat de Miroiu Alexandru-Codruț

(Student in anul II, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, specializarea Geografia Mediului si om care traieste o viata “eco”.)

Amprenta de apa, dupa cum se poate intelege si din denumirea sa, studiaza consumul de apa dulce (direct si indirect) aferent unui produs sau serviciu. Ea poate fi calculata pentru un grup de consumatori bine definit (un singur individ, o familie, un sat, un oras, o provincie sau un stat) sau pentru producatori (organizatii publice, companii private sau chiar sectoare economice). De asemenea, ea poate fi calculata si pentru un singur produs. Amprenta de apa a unui produs (comoditate, bun sau serviciu) reprezinta volumul de apa dulce utilizat in procesul de productie si masurat exact acolo unde este produs acesta (amprenta de apa luand in calcul si consumul din afara frontierelor unui stat).

Conceptul amprentei de apa se afla in stransa legatura cu cel al apei virtuale. Apa virtuala este definita ca fiind volumul de apa necesar producerii unui bun sau serviciu. Conceptul a fost introdus la inceputul anilor ’90 de catre John Anthony Allan, pe cand acesta studia posibilitatea importului de apa virtuala (cea aflata deja in compozitia produselor alimentare) ca o solutie partiala la framantarile Orientului Mijlociu in legatura cu deficitul de apa.

Amprenta de apa a unui individ sau a unei comunitati este alcatuita din trei componente: amprenta de apa albastra, verde si gri. Amprenta de apa ”albastra” reprezinta volumul de apa extras si transportat din acvifere, rauri etc, prin irigatii sau alte metode si folosit la producerea unui bun sau serviciu. Amprenta de apa ”verde” se refera la apa de ploaie folosita acolo unde ea cade, de exemplu pe o cultura de floarea soarelui. Amprenta de apa ”gri” reprezinta apa poluata ca urmare a producerii unui bun sau serviciu sau volumul de apa necesar pentru a dilua poluantii rezultati si aducerea concentratiilor la un nivel care sa nu depaseasca nivelul maxim admis.

Ca si metoda de calcul, putem lua ca exemplu carnea de vita, analizand consumul de apa de la nivelul intregului flux de productie (de la apa utilizata pentru obtinerea hranei si pana la apa consumata direct de animal). Intr-un sistem industrial, dureaza aproximativ trei ani pana cand animalul este sacrificat pentru a se obtine 200 kg de carne de vita. Animalul consuma in aceasta perioada aproape 1300 kg de cereale (grau, ovaz, orz, porumb, mazare uscata, boabe de soia si alte cereale), 7200 kg de furaje (nutret, fan uscat si alte furaje), bea 24 metri cubi de apa iar pentru menaj sunt folositi 7 metri cubi de apa. Asta inseamna ca pentru a produce un kilogram de carne de vita sunt necesare aproximativ 6,5 kg de cereale, 36 kg de furaje si 155 litri de apa (doar pentru menaj si baut). De la insamantare si pana in momentul culegerii recoltei cu care va fi hranit animalul, se folosesc in medie 15300 litri de apa. Prin urmare, pentru 1kg de carne de vita se folosesc in medie 15500 litri de apa. Atentie, o vita crescuta in Romania si lasata sa pasca liber nu are aceeasi amprenta de apa ca o vita crescuta în mega-fermele de calibru industrial din Statele Unite ale Americii, deoarece hrana lor este total diferita.

Alte exemple

Cafeaua reprezinta cel mai important produs agricol tranzactionat la nivel mondial, pentru productia ei folosindu-se foarte multa apa. In Olanda, pentru a se obtine o ceasca de cafea sunt necesari 140 de litri de apa. Anual, consumul national de cafea necesită 2,6 miliarde de metri cubi de apa, olandezii consumand doar 2,4% din totalul anual global. Per total, locuitorii planetei au nevoie anual de 110 miliarde de metri cubi de apa doar pentru a bea cafea (majoritatea apei fiind folosita la cresterea plantei).

Articol realizat de Miroiu Alexandru-Codruț

(Student in anul II, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, specializarea Geografia Mediului si om care traieste o viata “eco”.)