Asemenea zile negre se pregătesc și pentru râul Topolog, afluent al Oltului care se formează pe versantul sudic al Munților Făgăraș, prin unirea a două izvoare: Izvorul Scării și Izvorul Negoiului. Izvoarele Topologului și valea care le înconjoară formează un peisaj cu care România s-ar putea mândri la orice târg de turism din lume, ilustrând perfect conceptul Carpathian Garden. Și totuși autoritățile române de mediu nu s-au opus distrugerii legale a unei bucăți din „grădina” în care ar trebui să ne gospodărim strategia turistică.

Cum se distruge un râu de munte?

Un râu este un sistem viu, iar pe râurile de munte biodiversitatea este extrem de bogată. Pe râul Topolog, ca în multe râuri alpine, conviețuiesc microorganisme, alge, mușchi, spongieri, planarii, raci, insecte și larve de insecte, pești și amfibieni. Dintre mamifere, vidra, specie protejată, depinde în mod esențial de prezența peștilor în râuri, păstrăvul determinând-o să urce până la 1500 m altitudine.

Microhidrocentralele fragmentează habitatele râurilor, afectând o bogată fauna de nevertebrate acvatice precum și migrația peștilor pentru depunerea icrelor. Distrug și habitatele ripariene (de pe maluri), cum ar fi pădurile galerii de anin iubitoare de apă, de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalină a râurilor și pârâurilor de munte devine un amestec de noroi și piatră, în care orice formă de viață dispare.

Și totuși, conform Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a României, țara noastră se află printre statele cu surse utilizabile de apă relativ scăzute, cu 2.660 metri cubi pe cap de locuitor pe an, față de media europeană de peste 4.000. Principala cauză o constituie contaminarea resurselor de apă și, în general, presiunea antropică. Odată cu distrugerea râurilor de munte vom pierde și puținul de apă pură, de cea mai bună calitate. Și apoi?

Soarta râului Topolog

În vara anului 2013 WWF, alături de Asociația Salvați Dunărea și Delta, cu sprijinul Coaliției de Mediu și al Coaliției Natura 2000, au solicitat respingerea proiectului „Amenajare hidroenergetică Topolog şi Topologel” în situl Natura 2000 Munţii Făgăraș, care ar putea distruge si acest râu și împrejurimile.

Situl Natura 2000 Muntii Făgăraș ROSCI0122 a fost desemnat  pentru protecţia unor specii ripariene şi a habitatelor acestora, incluzând vidra (Lutra lutra). Conform Avizului de Mediu nr. 10938/2012 pentru Strategia energetică a României, „în acele situri de interes comunitar (SCI-uri) care au fost propuse pentru protejarea speciilor de peşti, vidră şi rac sau pentru habitatele care sunt influenţate, nu se va propune/aproba/accepta dezvoltarea /amplasarea microhidrocentralelor”.

WWF a transmis, în iulie 2013, o scrisoare către Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și către autoritățile locale relevante, prin care a solicitat intervenția pentru respingerea proiectului, aflat atunci în proces de avizare la Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea.

În iunie 2013, WWF a comandat un studiu științific care indică prezența vidrei (pe lângă alte specii protejate), specie de importanță comunitară, în sectorul superior al râului Topolog.

În urma acțiunilor, ANPM a comunicat că procedura aferentă autorizării proiectului de pe Topolog nu se mai derulează, fără însă a comunica decizia APM Vâlcea în baza căreia a încetat această procedură. În lipsa unei astfel de decizii, procedura este în continuare în derulare și pericolul nu a trecut. (!)

Mai mult decât atât, în prezent, în România sute de MHC-uri se află în stadii diferite de avizare, construire sau funcționare în arii protejate sau la limita acestora. Construcția unui număr de aproximativ 300 de astfel de MHC-uri a fost deja aprobată fără niciun fel de pre-planificare strategică la nivelul bazinelor râurilor și la nivel național.

După cum ați aflat din articolul Greenly precedent, WWF-România și-a propus să stopeze acest dezastru și a demarat o campanie națională care solicită autorităților relevante:

- Desemnarea unor zone de excludere pentru construcţia de microhidrocentrale, râuri de valoare naturală extrem de importante, pe care legea să împiedice asemenea construcții; implementarea unor mecanisme clare de pre-planificare a dezvoltării durabile pentru acest sector (pentru restul râurilor aflate în afara zonelor de excludere) care să permită o evaluarea râurilor, nu numai din prisma potenţialului energetic, ci şi a impactului ecologic, economic şi social;

- Suspendarea procesului de autorizare şi construcţie de noi microhidrocentrale, până la implementarea acestui proces de pre-planificare, pentru a se evita noi dezastre ecologice pe râurile din România

- Modificarea legislaţiei referitoare la avizarea, construcția și functionarea microhidrocentralelor.

Toate argumentele se regăsesc în petiția creată pentru românii care vor să susțină cauza WWF, “Râurile de munte:ultima șansă”, disponibilă pe website-ul www.raurileromaniei.ro. Până acum, petiția a fost semnată de peste 11.000 de persoane. Voi vă numărați printre aceștia?

Mulțumim Ioanei Bețieanu de la WWF pentru comunicatul de presă cuprinzător! Să fie cu succes!

Organizația internațională WWF (World Wild Fund) este unul din prietenii de nădejde ai mediului înconjurător, ce desfășoară încă din anul 1961 o mulțime de campanii la nivel mondial, menite să ajute la conservarea naturii, în peste 100 de țări de pe 5 continente.

În România, multe proiecte au atins reușita scontată, aducând în contact oamenii obișnuiți, dornici de voluntariat pentru salvarea unor anumite elemente ale naturii, cu specialiștii WWF și comunitățile locale. În România, WWF și-a început activitatea din anul 2006, având ca obiective protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și de-a lungul Dunării. Proiectele desfășurate până acum s-au concentrat pe conservarea pădurilor, a urșilor bruni, a Deltei Dunării și a sturionilor. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre “economia verde” si dezvoltarea unui program de educație de mediu adresat tinerilor.

În perioada următoare, WWF România promovează o frumoasă campanie de protejare a sistemelor hidrografice din zona carpatică și ne invită să o susținem. Premisele campaniei vizează  conștientizarea efectelor negative asupra biodiversității si comunităților locale ale construcției haotice (neglijarea biodiversităţii prin amplasarea microhidrocentralelor pe râuri cu o valoare ecologică ridicată, ignorarea riscurilor și a impactului cumulativ, construirea acestora fără o planificare corespunzătoare) de microhidrocentrale.

Campania ”Râurile de munte: ultima șansă” își concentrează demersurile pe modificarea legislației prin crearea presiunii publice, acest lucru presupunând informarea si educarea populației.

Tot prin această campanie aflăm că microhidrocentralele, deși utile și nepoluante, devin din ce în ce mai frecvent construite pe râurile din zona carpatică a țării noastre, în ciuda îndeplinirii deja a angajamentului față de Uniunea Europeană de a ne furniza 24% din energie din resurse regenerabile. Deși aparent inofensive mediului înconjurător, tot mai multe microhidrocentrale (300 au fost aprobate spre construire fără o pre-planificare la nivelul bazinelor râurilor și la nivel regionale) sunt construite în apropierea ariilor protejate sau chiar în interiorul acestora, modificând prin simpla schimbare de regim hidrologic în proximitatea lor o mare parte a caracteristicilor biodiversității acelor zone aflate sub protecție. Campania ne informează că microhidrocentralele pot produce distrugeri ireversibile în habitatele anumitor specii, prin fragmentarea lor și că ceea ce se investește pentru construirea lor nu are nici o acoperire la nivel ecologic. Afectând albiile și versanții, atât prin simpla existență a lor, cât și prin rețeaua de conducte prin care apa este transportată, acestea dezechilibrează râurile prin modificarea debitului lor.

Modelul constituindu-l campania ”Salvați pădurile virgine!” (2011), se așteaptă de la aceasta crearea presiunii publice asupra autorităților, în primul rând, în scopul revizuirii legislației și a unor mai serioase avizări a viitoarelor proiecte de construire a micro-hidricentralelor, printr-o serie de adăugiri la prezentele prevederi, precum:

•  Definirea zonelor no-go (excluderea de la construcție);
• Stabilirea unor criterii de planificare a construcției la nivel național.

Perioada de desfășurare a campaniei este noiembrie – decembrie 2013 și va presupune implicarea mai multor categorii de parteneri: ONG-uri pentru mediu, parteneri media, ambasadori WWF, asociații de pescari, instituții de învățământ, asociații/ cluburi de alpinism și turism montan.

Oricine se poate implica în desfășurarea campaniei, prin răspândirea de buletine informative electronice, a banner-elor online, sau prin întreținerea unor rețele sociale legate de această temă. Pentru mai multe informații, site-ul campaniei, www.raurileromaniei.ro, alături de link-urile către comunicatul de lansare a campaniei, http://romania.panda.org/?212356/Rauri-de-munte-sau-microhidrocentrale-inutile și către publicația online pe această problemă, ”7 mituri despre hidroenergie”, http://romania.panda.org/resurse/publicatii/7_mituri_despre_hidroenergie/, vă vor fi de ajutor în înțelegerea cerințelor și obiectivelor campaniei și în a pune întrebări și primi răspunsuri pe această temă.

Greenly Magazine susține campania ”Râurile de munte: ultima șansă”…Alăturați-vă și voi!

Sursă foto:

http://www.raurileromaniei.ro/salveaza-raurile/