<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; biogaz</title>
	<atom:link href="https://greenly.ro/subiecte/biogaz/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 06 May 2026 11:00:44 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>Centrul de colectare și prelucrare Kujala –  ”Frumusețea deșeurilor”</title>
		<link>https://greenly.ro/deseuri/centrul-de-colectare-si-prelucrare-kujala-frumusetea-deseurilor</link>
		<comments>https://greenly.ro/deseuri/centrul-de-colectare-si-prelucrare-kujala-frumusetea-deseurilor#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 14 Jun 2017 10:16:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Valentina Manoiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Comunicate de presa]]></category>
		<category><![CDATA[Deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[Energie]]></category>
		<category><![CDATA[Invitati]]></category>
		<category><![CDATA[biogaz]]></category>
		<category><![CDATA[Centrul de colectare și prelucrare Kujala]]></category>
		<category><![CDATA[colectare selectiva]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltare durabila]]></category>
		<category><![CDATA[Finlanda]]></category>
		<category><![CDATA[gestionarea deseurilor]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[INCDCP-ICECHIM Filiala Călărași]]></category>
		<category><![CDATA[parteneriat]]></category>
		<category><![CDATA[probleme de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[reciclare]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[simbioza industriala]]></category>
		<category><![CDATA[valorificare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=16586</guid>
		<description><![CDATA[INCDCP-ICECHIM Filiala Călărași este partener alături de Finlanda, Spania, Franţa, Grecia şi Slovacia într-un proiect de cooperare transfrontalieră care face posibil schimbul de experienţă privind reducerea deşeurilor prin reciclare și valorificare (deșeuri menajere,...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><i>INCDCP-ICECHIM Filiala Călărași este partener alături de Finlanda, Spania, Franţa, Grecia şi Slovacia într-un proiect de cooperare transfrontalieră care face posibil schimbul de experienţă privind reducerea deşeurilor prin reciclare și valorificare (deșeuri menajere, alimentare, biologice, nămoluri industriale şi nămoluri de la staţiile de epurare, deşeuri din agricultură). Mai multe detalii despre proiectul BIOREGIO puteți găsi la adresa: <a href="https://www.interregeurope.eu/bioregio/">https://www.interregeurope.eu/bioregio/</a> .</i></p>
<p style="text-align: justify;"><i></i><i>Primul eveniment inter-regional din cadrul proiectului BIOREGIO a fost organizat la sfârşitul lunii aprilie în Finlanda, cu ocazia căruia a fost vizitată Lahti, capitala regiunii  Päijät-Häme</i><i>, deschizător de drumuri în valorificarea deşeurilor în cadrul unui sistem integrat de gestionare.</i></p>
<p style="text-align: justify;">Gestionarea deșeurilor din regiunea Päijät-Häme se realizează pe baza unui parteneriat public privat, autoritățile regionale asigurând colectarea selectivă a deșeurilor, diferitele categorii fiind apoi preluate de întreprinderi private care asigură sortarea, prelucrarea și valorificarea acestora, astfel încât la nivelul regiunii doar 5% din cantitatea totală de deșeuri ajunge la groapa de gunoi, restul fiind valorificate prin recuperarea materiilor prime sau energetic. Această performanță a fost obținută printr-o serie de reglementări legislative referitoare la sortarea deșeurilor la sursă, precum și prin asigurarea infrastructurii necesare aplicării acestora.</p>
<p style="text-align: justify;"><i></i><i>Este impresionantă platforma Kujala Waste Center, având o suprafață de 70 ha, care funcţionează pe principiul simbiozei industriale, prin realizarea de parteneriate, care să conducă la valorificarea optimă a diferitelor fracțiuni de deșeuri. În plus, deşeurile mixte ce nu pot fi reciclate sunt utilizate pentru obţinerea de energie termică şi electrică, biocombustibili, ferilizanţi pentru agricultură, materiale de construcţie ş.a., deşeurile devenind astfel generatoare de profit.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/06/11272-Kujala_industrial_symbiosis.jpg"><img class="alignright size-full wp-image-16611" alt="11272-Kujala_industrial_symbiosis" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/06/11272-Kujala_industrial_symbiosis.jpg" width="240" height="169" /></a></i></p>
<p style="text-align: justify;"><i>În Finlanda există reguli stricte de sortare a deşeurilor: sticlă, metal, carton, hârtie, deşeuri biodegradabile, deşeuri producătoare de energie şi deşeuri mixte.</i></p>
<p style="text-align: justify;"><i>Pe platformă sunt colectate aproximativ 200.000 de tone de deşeuri care provin de la gospodăriile casnice şi de la micii producători, deservind cca. 200.000 de locuitori şi 13.000 de întreprinderi.</i></p>
<p style="text-align: justify;"><i>Deşeurile sunt colectate, cântărite şi depozitate în containere speciale pentru fiecare tip de deşeu.</i></p>
<p style="text-align: justify;"><i>De aici, sticla, metalul, cartonul şi hârtia sunt trimise la reciclare, obţinându-se produse şi materiale noi.</i></p>
<p style="text-align: justify;"><i><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/06/5SET.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-16612" alt="5SET" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/06/5SET.jpg" width="698" height="336" /></a>Deşeurile biodegradabile sunt dirijate către instalaţii de biogaz, de la care nămolul de fermentare (digestat) poate fi folosit ca atare sau prelucrat la fertilizarea suprafeţelor agricole.  </i><i>Biogazul poate fi utilizat direct cu scopul de a produce căldură concomitent cu generarea de electricitate (combined heat and power generation CHP). Purificat (imbunătăţit) biogazul poate fi folosit drept combustibil pentru vehicule adaptate în acest scop sau injectat în reţeaua de gaz metan.</i><i>   </i></p>
<p style="text-align: justify;"><i>Deşeurile de lemn şi deşeurile din plastic nereciclabile sunt trimise la instalaţia de mărunţire şi îndepărtare a metalelor în vederea obţinerii de combustibil pentru centrale termo-electrice. </i></p>
<p style="text-align: justify;"><i>Pe platformă funcţionează o staţie ultramodernă de sortare mecanică a deşeurilor mixte, care separă deşeurile reciclabile (plastic, carton, lemn şi metal) de deşeurile din construcţii în amestec cu cele generatoare de energie. Aici sunt procesate cca 66.000 tone de deşeuri /an.</i></p>
<p style="text-align: justify;"><i>Tot pe platformă există o instalaţie care procesează mecanic nămolurile şi deşeurile fluide, separând materialul solid, şi o zonă destinată solurilor contaminate care sunt cernute, după care se stabilizează şi se compactizează într-o formă netoxică pentru a fi utilizate ca terasament sau prim strat la depozitele de deşeuri.<a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/06/4SET.jpg"><img class="alignright size-full wp-image-16613" alt="4SET" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2017/06/4SET.jpg" width="664" height="466" /></a></i></p>
<p style="text-align: justify;"><i>Deşeurile de carton asfaltat de la acoperişuri sunt şi ele reciclate, mărunţite şi utilizate la obţinerea asfaltului în locul bitumului.</i></p>
<p style="text-align: justify;"><i>Comisia Europeana a demarat de cur</i><i>ând  proceduri de infringement împotriva României pentru nerespectarea normelor UE privind gestionarea şi prevenirea generării de deşeuri. </i><i>Dacă ne referim numai la deşeurile menajere, în România, la ora actuală, 97% ajung la groapa de gunoi, </i><i>iar ţara noastră ar putea primi din 2020 penalizări de circa 500.000 euro pe zi dacă nu reduce acest procentaj sub 50%.</i></p>
<p style="text-align: justify;"><i>Prin adoptarea tehnologiilor menționate mai sus, deșeurile nu numai că nu vor mai genera probleme de mediu și amenzi pentru nerespectarea legislației comunitare, dar vor putea contribui la dezvoltarea durabilă a economiei locale și la reducerea consumului de combustibili fosili, prin generarea de energie termică și electrică.<br />
</i></p>
<p style="text-align: justify;">Proiectul BIOREGIO este Finanțat de Uniunea Europeana prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, programul INTERREG EUROPE.</p>
<p style="text-align: justify;">Surse foto:</p>
<div><a href="http://www.setcleantech.com/waste-to-energy/lahti/" target="_blank" data-saferedirecturl="https://www.google.com/url?hl=en&amp;q=http://www.setcleantech.com/waste-to-energy/lahti/&amp;source=gmail&amp;ust=1497521004585000&amp;usg=AFQjCNEIBL1eSt7WR9La-ve3hZB6Kso4Ig">http://www.setcleantech.com/<wbr />waste-to-energy/lahti/</a></div>
<div><a href="http://visitlahti.fi/en/professionals/media/energy-out-of-coffee-grounds-and-banana-peels%21" target="_blank" data-saferedirecturl="https://www.google.com/url?hl=en&amp;q=http://visitlahti.fi/en/professionals/media/energy-out-of-coffee-grounds-and-banana-peels%2521&amp;source=gmail&amp;ust=1497521004585000&amp;usg=AFQjCNHThfvjRyG7WyXhQAGd8zRQL1mQRQ">http://visitlahti.fi/en/<wbr />professionals/media/energy-<wbr />out-of-coffee-grounds-and-<wbr />banana-peels%21</a></div>
<div></div>
<h4 style="text-align: right;"><strong>Autor: Ana Maria Popilian</strong></h4>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-165870"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/deseuri/centrul-de-colectare-si-prelucrare-kujala-frumusetea-deseurilor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>The Prince of Wales opens UK’s first commercial anaerobic digester and biomethane-to-grid plant in Poundbury, Dorset</title>
		<link>https://greenly.ro/deseuri/the-prince-of-wales-opens-uks-first-commercial-anaerobic-digester-and-biomethane-to-grid-plan-in-poundbury-dorset</link>
		<comments>https://greenly.ro/deseuri/the-prince-of-wales-opens-uks-first-commercial-anaerobic-digester-and-biomethane-to-grid-plan-in-poundbury-dorset#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 05 Dec 2012 06:00:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[Energie]]></category>
		<category><![CDATA[Invitati]]></category>
		<category><![CDATA[Message in a bottle]]></category>
		<category><![CDATA[biogaz]]></category>
		<category><![CDATA[biometan]]></category>
		<category><![CDATA[ferme]]></category>
		<category><![CDATA[gestiunea deseurilor]]></category>
		<category><![CDATA[greenly]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[inovatie]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[Wales]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=6778</guid>
		<description><![CDATA[This week The Prince of Wales opened the country’s first full-scale Anaerobic Digester and Biomethane-to-Grid Plant which will provide renewable gas direct to the local community in Poundbury. At maximum capacity the plant...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/12/organic_waste_cznnz.jpg"><img class="alignleft  wp-image-6837" alt="" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/12/organic_waste_cznnz.jpg" width="247" height="162" /></a>This week The Prince of Wales opened the country’s first full-scale Anaerobic Digester and Biomethane-to-Grid Plant which will provide renewable gas direct to the local community in Poundbury. At maximum capacity the plant will provide enough renewable gas for 56,000 new-build homes in the summer and 4,000 in the winter and is the first plant in the UK to inject renewable gas directly into the local distribution network on a full-scale basis.</p>
<p style="text-align: justify;">The plant has already been generating renewable electricity since April, and over the course of a year will export enough electricity for approximately 500 homes.</p>
<p style="text-align: justify;">The Anaerobic Digester is owned and run by JV Energen, a joint venture between local farmers and the Duchy of Cornwall set up to provide a renewable energy solution for the Duchy’s development at Poundbury. Scotia Gas Networks, which runs Southern Gas Networks <strong>–</strong> responsible for the local gas distribution network <strong>–</strong> was contracted by J V Energen to clean up the biogas produced by the AD and inject the resulting biomethane directly into the gas network.</p>
<p style="text-align: justify;">JV Energen has selected DMT Environmental Technology’s new Carborex<sup>®</sup> MS system (http://www.dirkse-milieutechniek.com/dmt/do/index), distributed in the UK by Heat and Power Services Ltd, which uses highly selective membranes in a multistage configuration to provide a simple, low-cost yet robust method of biogas upgrade. &#8220;We were convinced that DMT&#8217;s new membrane technology would be simpler, cheaper to run and more flexible than previous pressurised water scrubbing systems and hope it will assist us greatly in our efforts to be the first commercial gas upgrade AD plant in the UK,&#8221; said Nick Finding of JV Energen.</p>
<p style="text-align: justify;">The Prince of Wales, as Duke of Cornwall, has taken a keen interest in the development of the plant and has been consulted at every stage of the project. The Prince has visited the site throughout its development and on Wednesday November 21<sup>st</sup> has  officially open the plant and heralded a milestone in the renewable energy sector in the UK.</p>
<p style="text-align: justify;">Anaerobic Digestion is a natural process where, in the absence of oxygen, organic material is broken down by micro-organisms to produce biogas which is rich in methane. The Anaerobic Digester at Rainbarrow Farm, Poundbury, will produce this biogas from approximately 41,000 tonnes of maize, grass silage and food waste each year. This fuel will be sourced from local farms and businesses, including Dorset Cereals and the House of Dorchester Chocolate Factory, both based in Poundbury, and Express Potatoes from Weymouth.</p>
<p style="text-align: justify;">An additional benefit of Anaerobic Digestion is that it produces a bi-product known as digestate which can be used as organic fertiliser on arable crops. Digestate retains all the nutrients (nitrogen, phosphorus, and potassium) for fertilising local farmland, and acts as a good soil conditioner.</p>
<p style="text-align: justify;">As well as providing an environmentally friendly waste disposal option and reducing levels of waste being sent to landfill, the plant produces a net carbon saving of around 4,435 tonnes of <strong>CO<sub>2</sub></strong> equivalent emissions a year.</p>
<p style="text-align: justify;">Simon Conibear, Dorchester Estate Director for the Duchy of Cornwall, said: “This project is a major milestone for Poundbury, Dorchester and the Duchy of Cornwall and for the UK renewable energy industry. It is the result of exemplary collaboration with local farmers and producers of waste, and it will provide a substantial amount of renewable electricity and gas to houses and businesses on the development and further afield.”</p>
<p style="text-align: justify;">Scotia Gas Networks Chief Executive Officer John Morea said: “Greening the gas, by connecting distributed sources of renewable gas to our network as we are in Poundbury, is at the heart of our long-term vision of an enduring and sustainable gas network. It&#8217;s a key part of our strategy, and also central to decarbonising the UK&#8217;s heat supplies.”</p>
<p style="text-align: justify;">Local farmer and member of JV Energen, Nick Finding, said: “Growing maize for the Anaerobic Digestion plant means we can produce much more energy per acre and we no longer have to send crops abroad to convert into biodiesel. Growing energy crops is an important additional income stream for local farmers like me.”</p>
<p style="text-align: justify;">Fellow Dorset farmer Howard Mason said: “We know the digestate is full of nutrients, and we&#8217;re excited to learn how it improves our soils and increases the yields from land producing food.”</p>
<p style="text-align: justify;">Rainbarrow Farm sits on Duchy of Cornwall land just outside Poundbury, the urban extension to the Dorset county town of Dorchester which is built to The Prince of Wales’s architectural principles. Poundbury is known internationally as a pioneering example of urban development and is an example of a sustainable community designed to put the needs of people before cars. Poundbury was created by His Royal Highness in 1994 and mixes high-density social and private housing with work and leisure facilities. Poundbury is expected to be fully completed by 2025 when it will house approximately 5,000 people and provide 2,000 jobs in the factories, offices and general facilities across the site. It is already home to 2,000 people as well as providing employment for some 1,600 people and a home to 140 businesses.</p>
<p style="text-align: justify;">The Duchy of Cornwall started looking at sustainable energy solutions for Poundbury in 2008 and work began in June 2011 on the Anaerobic Digester. The project was undertaken in two phases.<strong> </strong>Phase one was the development of the Digester to generate electricity with technology supplied by German company Agraferm, which has built around 50 AD plants across Europe. This phase of the plant was completed in February 2012 and electrical generation began at the end of March. Phase Two involved working closely with Scotia Gas Networks for the clean-up and treatment of the raw biogas to produce biomethane followed by the injection of this gas into the local network. <strong></strong></p>
<p style="text-align: justify;">The construction and operation of the plant has and will continue to support local businesses including groundwork operators, builders, electricians, pump specialists, fencing contractors, engineering companies and suppliers of seeds and feedstock coverings.</p>
<p><strong>The entire project can be seen here: http://www.jvenergen.co.uk/page25/page25.html</strong></p>
<p><strong style="text-align: left;">Written by Constantin Tudose, Area Manager Romania for <span style="font-size: small;">DMT Environmental Technology</span></strong></p>
<p><strong>Photo source: http://ecofriend.com/wp-content/uploads/2012/07/organic_waste_cznnz.jpg</strong>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-67790"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/deseuri/the-prince-of-wales-opens-uks-first-commercial-anaerobic-digester-and-biomethane-to-grid-plan-in-poundbury-dorset/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Nimic nu se pierde, totul se transforma (Partea a II-a)</title>
		<link>https://greenly.ro/deseuri/nimic-nu-se-pierde-totul-se-transforma-partea-a-ii-a</link>
		<comments>https://greenly.ro/deseuri/nimic-nu-se-pierde-totul-se-transforma-partea-a-ii-a#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 01 Mar 2012 14:13:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[agricultura]]></category>
		<category><![CDATA[biogaz]]></category>
		<category><![CDATA[combustibil]]></category>
		<category><![CDATA[dejectii de porc]]></category>
		<category><![CDATA[deseuri organice]]></category>
		<category><![CDATA[digestie anaeroba]]></category>
		<category><![CDATA[energie]]></category>
		<category><![CDATA[fermentare]]></category>
		<category><![CDATA[Germania]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[namoluri organice]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>
		<category><![CDATA[statii de epurare]]></category>
		<category><![CDATA[zootehnie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=1946</guid>
		<description><![CDATA[Criza energetica de la inceputul anilor ’70 a adus o noua provocare in privinta utilizarii combustibililor regenerabili, inclusiv a biogazului. Interesul pentru biogaz a crescut pana astazi, datorita eforturilor globale de inlocuire a...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Criza energetica de la inceputul anilor ’70 a adus o noua provocare in privinta utilizarii combustibililor regenerabili, inclusiv a biogazului. Interesul pentru biogaz a crescut pana astazi, datorita eforturilor globale de inlocuire a combustibililor fosili utilizati pentru producerea energiei cu unii regenerabili si a necesitatii gasirii unor solutii pentru tratamentul  si reciclarea deseurilor de origine animala si a deseurilor organice.</p>
<p style="text-align: justify;">Conform Agentiei Internationale pentru Energie, cateva mii de fabrici agricole care  utilizeaza procesul digestiei anaerobe sunt functionale in Europa si in America de Nord. Germania este cel mai mare producator de biogaz din Europa si lider de piata in domeniul tehnologiei pentru biogaz. In 2010, existau 5,905 instalatii de biogaz functionale in aceasta tara. Mai  mult de 3.700 de instalatii pentru biogaz functionau in anul 2007.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/03/biogaspicture.jpeg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-1947" alt="" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/03/biogaspicture-214x300.jpg" width="214" height="300" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">In Asia, cateva milioane de digestoare mici, simple, pentru biogaz, sunt functionale in tari precum China, India, Nepal si Vietnam, acestea producand combustibil pentru gatit si iluminat. In China s-au realizat primele experimente pentru obtinerea biogazului, in anul 1958. In jurul anului 1970, China a instalat 6.000.000 de instalatii de fermentare pentru eficienta agriculturii. In ultimii ani, tehnologia a cunoscut rate de crestere ridicate.</p>
<p style="text-align: justify;">In Romania, in 1964, Tudor Ionescu a efectuat cercetari pentru producerea biogazului din namoluri organice. In anii ’80, functionau in conditii normale de producere si captare a biogazului instalatiile din cadrul statiilor de epurare ale apelor reziduale de la Bacau, Iasi, Timisoara, Oradea, Suceava, Hunedoara, Roman, Pitesti, Sibiu, Cluj s.a. In 1979, a intrat in functiune, la S.C.C.C.P. Peris, prima statie pilot de tip semi-industrial de producere a biogazului din dejectii de porc, cu o capacitate de 580 m<sup>3</sup>/zi biogaz.</p>
<p style="text-align: justify;">Dupa 1982, au intrat in executie si in functiune alte statii de capacitati similare sau mai mari, care folosesc tot dejectii de porc pentru fermentarea anaeroba. Insa, incepand cu 1990, interesul pentru producerea biogazului prin reciclarea materiilor organice din zootehnie si industria alimentara a scazut drastic, in conditiile in care in majoritatea tarilor acest interes este de actualitate.</p>
<p style="text-align: justify;">Se estimeaza ca la nivel european exista un potential considerabil pentru cresterea productiei actuale de biogaz, pe baza activitatilor din domeniul zootehnic. Dupa extinderea UE, noile tari membre din Europa Centrala si de Est trebuie, de asemenea, sa utilizeze aceste tehnologii  si sa beneficieze de potentialul lor ridicat pentru biogaz.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/03/biogas.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-1948" alt="" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/03/biogas-300x168.jpg" width="300" height="168" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Implementarea tehnologiilor AD (digestie anaeroba) in aceste  tari va contribui la reducerea unui numar mare de probleme de poluare a mediului, odata cu intensificarea dezvoltarii durabile a comunitatilor rurale si a sectorului agricol in ansamblu.</p>
<p style="text-align: justify;">Sursa web : <span style="text-decoration: underline;"><a href="http://spiridons.ecosapiens.ro/">http://spiridons.ecosapiens.ro</a></span>, <a href="http://www.biogazul.info/">http://www.biogazul.info/</a>, en.wikipedia.org.</p>
<p style="text-align: justify;">Sursa foto: www.green.myninjaplease.com, <a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-admin/www.hera.org.nz">www.hera.org.nz</a>.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Daca v-a placut acest articol, va rugam sa-l votati si nu uitati sa va abonati la newsletter-ul Greenly!</strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Articol realizat de Ionela Marin</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-19470"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/deseuri/nimic-nu-se-pierde-totul-se-transforma-partea-a-ii-a/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Nimic nu se pierde, totul se transforma (Partea I-a)</title>
		<link>https://greenly.ro/deseuri/nimic-nu-se-pierde-totul-se-transforma-partea-i-a</link>
		<comments>https://greenly.ro/deseuri/nimic-nu-se-pierde-totul-se-transforma-partea-i-a#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 23 Feb 2012 07:19:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[biogaz]]></category>
		<category><![CDATA[deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[deseuri organice]]></category>
		<category><![CDATA[Greenly Magazine]]></category>
		<category><![CDATA[revista de mediu]]></category>
		<category><![CDATA[revista online]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=1817</guid>
		<description><![CDATA[“Nimic nu se pierde, totul se transforma”, afirma Antoine Laurent de Lavoisier referindu-se la conservarea materiei. Acest citat este reprezentativ pentru biogaz. Statele din intreaga lume se confrunta cu o crestere a cantitatii...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><em>“Nimic nu se pierde, totul se transforma”,</em> afirma Antoine Laurent de Lavoisier referindu-se la conservarea materiei. Acest citat este reprezentativ pentru biogaz.</p>
<p style="text-align: justify;">Statele din intreaga lume se confrunta cu o <em>crestere a cantitatii deseurilor</em>. Acest fenomen a fost observat atat in tarile in curs de dezvoltare cat si in tarile dezvoltate. Spre exemplu, in Franta, daca in 1969 cantitatea de resturi solide produsa de un locuitor era de 220 de kilograme, in 1999, aceasta cantitate aproape s-a dublat &#8211; 434 kilograme de deseuri solide municipale, pentru fiecare locuitor.</p>
<p style="text-align: justify;">Este nevoie ca managementul durabil al deseurilor, precum si prevenirea acumularii si reducerea cantitatii acestora sa devina prioritati politice majore, reprezentand o contributie la eforturile de reducere a poluarii, a emisiilor de gaze cu efect de sera la nivel global.</p>
<p style="text-align: justify;"><em>Practicile din trecut ale evacuarii necontrolate a deseurilor nu mai sunt astazi acceptabile.</em> Depozitarea pe platforme de deseuri sau incinerarea deseurilor organice nu reprezinta cele mai bune practici, deoarece standardele de protejare a mediului au devenit mult mai stricte in prezent, iar recuperarea energiei si reciclarea nutrientilor si a materiei organice sunt lucruri necesare.</p>
<p style="text-align: justify;">Producerea biogazului prin digestie anaeroba este considerata a fi tratamentul optim in cazul deseurilor animale, precum si in acela al unei largi varietati de deseuri organice si ingrasaminte organice folosite in agricultura. Eliminarea deseurilor organice din cantitatea totala de deseuri creste eficienta conversiei energetice prin incinerarea deseurilor ramase.</p>
<p style="text-align: justify;"><img class="aligncenter size-full wp-image-1819" alt="" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/02/Biogas-Future-Energy.jpg" width="380" height="536" /></p>
<p style="text-align: justify;">O mare varietate de microorganisme sunt implicate in procesul anaerob, in urma caruia rezulta doua produse finale: biogazul  şi digestatul.</p>
<p style="text-align: justify;"><em>Biogazul reprezinta amestecul gazos format din metan (aprox.80%) si dioxid de carbon (aprox.20%), alaturi de care se intalnesc cantitati mici de hidrogen (H<sub>2</sub>), hidrogen sulfurat (H<sub>2</sub>S), mercaptani, vapori de apa, precum si urme de amoniac (NH<sub>3</sub>), azot (N<sub>2</sub>), indol si scatol.</em></p>
<p style="text-align: justify;"><em>Digestatul reprezinta substratul descompus anaerob</em>, bogat in macro- si micronutrienti si care poate fi utilizat, prin urmare, drept ingrasamant pentru plante.</p>
<p style="text-align: justify;">Producerea si colectarea biogazului rezultat în urma unui proces biologic au fost pentru prima data documentate in Marea Britanie, in anul 1895. De atunci, acest proces a fost continuu dezvoltat şi aplicat pe scara larga, în scopul tratarii apelor reziduale si a stabilizarii namolurilor.</p>
<p style="text-align: justify;"><em>Biogazul este ieftin si constituie o sursa de energie regenerabila,</em> acesta producand, in urma combustiei, CO<sub>2</sub> neutru si oferind posibilitatea tratarii si a reciclarii unei intregi varietati de reziduuri  si produse agricole secundare, a apelor reziduale organice provenite din industrie, a apelor menajere pe o cale sustenabila si “prietenoasa” cu mediul inconjurator.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Dragi cititori, astept cu incantare, ca de obicei, comentariile dumneavoastra in legatura cu acest articol. Daca v-a placut, puteti sa-l votati !</strong> <strong>De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Sursa web: <a href="http://www.biogazul.info/">http://www.biogazul.info</a>, <a href="http://www.mangus.ro/">http://www.mangus.ro</a>, <a href="http://www.casamea.ro/">http://www.casamea.ro</a>.</p>
<p style="text-align: justify;">Sursa foto: urjabiosystems.com, <a href="http://www.mydreamcourse.co.za/">http://www.mydreamcourse.co.za</a>.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Articol realizat de Ionela Marin</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-18180"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://greenly.ro/deseuri/nimic-nu-se-pierde-totul-se-transforma-partea-i-a/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
