Dupa cateva sute de ani, pacura a patruns in fiecare fisura a solului, imbibandu-se mai adanc cu fiecare „groapa” sapata, cu fiecare rafinarie inchisa, distrusa in razboi sau imbunatatita, cu fiecare baril adus aici pentru rafinare. A ajuns in culcusul apei subterane si a impanzit-o pana departe spre sud, trecand de Brazi si ajungand pana jos, aproape de Gorgota. Si de la pacura, dar nu numai, Dambul isi ia nuanta de negru, pe care si-o poarta agale traversand orasul si oferind-o apoi Teleajenului.

Iar sursa petrolului, sub toate starile in care este prezent in mediu, o reprezinta industria petrochimica. Trecutul ia astazi forma a patru mari rafinarii: Astra, Vega, Lukoil (sau Teleajen, in varianta locala, ce inca pastreaza vii denumirile trecutului) si Brazi.

„Astra Romana” se afla in sudul Ploiestiului si este privatizata integral, pachetul majoritar de actiuni apartinand firmelor Kreyton Limited si Kalatse Investements Developments. „Vega” se gaseste in nordul orasului si apartine trustului Rompetrol.  „Petrotel – Lukoil” este situata in est – fosta „Romano-Americana”, devenita „Rafinaria nr. 3”, apoi „Combinatul Petrochimic Teleajen” din 1979.

La acestea se poate adauga rafinaria „Petrobrazi” (fosta „Creditul Minier”), care depaseste granita Ploiestiului, neaflandu-se in interiorul, ci in sudul lui si este o platforma petrochimica complexa, ce ocupa o suprafata de 440 ha. Din nume putem deduce doua lucruri: ca este detinuta de Petrom si ca se afla in localitatea Brazi.

O rafinarie se poate remarca prin numeroase modalitati de afectare a mediului, doar aerul fiind de data aceasta preocuparea mea. Luand si punand laolalta arderea combustibililor in cuptoare sau cazane, emisiile din procese tehnologice si emisiile datorate unor activitati auxiliare (de exemplu depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei in incinta rafinariei si la terminale; depozitarea deseurilor rezultate din diferite procese in bataluri, scurgeri de gaze si de produse petroliere etc.), vom identifica urmatoarele substante poluante generate: oxizii de sulf (SOx), oxizii de azot (NOx), peroxidul de azot (N₂O), monoxidul de carbon (CO), dioxidul de carbon (CO₂), compusii organici volatili non-metanici (NMVOC), amoniacul (NH₃), hidrogenul sulfurat (H₂S), metanul (CH₄), particulele in suspensie, printre care si metale grele, precum: As, Hg, Ni, V, Cd, Cr, Cu, Pb, Zn.

Iar ploiestenii nu pot spune ca nu au simtit prezenta rafinariilor in viata lor. Le-au constientizat-o, in timp de vara, mirosurile puternice de varza stricata si oua clocite ce le intra pe ferestre (gaze sulfuroase) sau alte produse petroliere. Depinde doar de unde bate vantul: daca bate din nord, mirosul vine de la Lukoil si Vega, daca bate din sud, Brazii si Astra fac aerul irespirabil. Si s-au plans de multe ori de mirosul intepator al benzenului (de exemplu, in februarie 2011, statiile de monitorizare a aerului din centrul orasului au inregistrat o depasire de sase ori a valorii limite admise (5 mg/m³) pentru acest parametru – 28, 54 mg/m³) si de norii de fum generati de rafinarii.

Cei mai afectati sunt locuitorii cartierului Mihai Bravu, aflat in estul orasului si in „raza de actiune” a doua rafinarii: Vega si Lukoil.  Situatia nu-i noua, fiind rezumata in cateva cuvinte pe 15 decembrie 1999, in ziarul Curentul : „Ploiestiul este si ramane … un oras in care se moare de lentoare cu miros de pacura”.

Daca stai in apropierea Ploiestiului nu poti uita ca ai drept vecin o rafinarie si datorita batalurilor neecologizate de gudroane acide si reziduuri petroliere, ce insotesc imprejurimile tuturor celor patru obiective mentionate. Satenii din comuna Barcanesti au in apropierea lor batalul Triaj al rafinariei Astra si din aceasta cauza nu pot folosi resursa de apa locala, ce miroase puternic a petrol, iar in timpul verii, mai ales cand bate vantul, sunt sufocati de aerul irespirabil. Batalurile ar fi trebuit inchise inca din 2009, insa termenul de golire si refacere a terenurilor pe care acestea exista a fost prelungit pana in 2015 de catre autoritatile de mediu.

Desi rafinariile au fost amendate in numeroase dati de catre Garda de Mediu, situatia persista, iar istoria petrolului se scrie si prin numarul de persoane a caror viata si sanatate sunt afectate. Oare cati dintre locuitorii Ploiestiului, ce stiu ca aici s-a ridicat prima rafinarie din lume, ca aici exista Universitatea „Petrol si Gaze”, ce inca mai produce specialisti in domeniu cautati in toate colturile lumii, ca doar aici poti vizita singurul Muzeu al Petrolului din Romania, se mai simt mandri ca orasul lor este orasul aurului negru?

Webografie:

EMEP – EEA  Emission Inventory Guidebook 2009

Adevarul – „Aerul din Ploiesti duhneste ….. a poluare”

Hotnews – „Poluare cu benzen la Ploiesti, valorile admise fiind depasite cu pana la sase ori”

Observatorul Prahovean – „Poluarea istorica ne otraveste prezentul – Ploiestiul inconjurat de bombe ecologice”

http://www.cjph.ro

http://www.astrarom.ro/despre-noi

Surse foto: Panoramio: Rafinaria Astra, Ploiesti.ph: Rafinaria Lukoil, Cotidianul: Rafinaria Petrobrazi

Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.

Aerul din interior poate fi de doua pana la cinci ori mai poluat fata de cel din exterior, fie ce e vorba de un bloc, de o cladire de birouri, de un mijloc de transport sau de o sala publica. In cazuri extreme, se pot inregistra si diferente de ordinul sutelor de ori intre cele doua medii, dupa cum afirma cei de la EPA (Environmental Protection Agency), Statele Unite ale Americii. Chiar daca aerul din exterior ne pare acaparat de diversi poluanti, sa nu uitam ca, macar la nivel teoretic, acestia sunt supusi proceselor de dilutie si dispersie. In casele noastre, in schimb, substantele poluante sunt bine inmagazinate, iar daca nu obisnuim sa deschidem ferestrele regulat, ne vor tine companie pe perioade indelungate.

Motivul este constituit partial de eliberarea in aer a numeroase chimicale existente in produsele de curatat, in fixativul de par, in parfumuri ce sunt utilizate in casa etc. Dar nici cu restul obiectelor din interior nu ne putem plange. Materialele folosite pentru constructia caselor sunt cunoscute ca emanatori de gaze nocive pentru ani de zile. Covoarele, perdelele de dus, vopselurile, tapiteria, placajele, placile din rumeguș, birourile, computerele si materialele sintetice, toate emit substante nocive. Si deoarece multe case sunt bine izolate, aceste otravuri sunt mentinute in interior si inspirate chiar de noi.

Si pe cat de variate sunt sursele de generare a poluantilor, pe atat de multe si diverse ca efecte asupra sanatatii umane sunt emisiile poluante. Aragazele genereaza oxizi de azot si monoxid de carbon, sobele cu lemne - particule respirabile si compusi organici volatili (COV-uri), iar obiectele de uz casnic emana COV-uri si in special formaldehida.

Formaldehida este un produs cancerigen mult prea des intalnit in aerul interior, fiind generat si de placaje, placi din rumegus si adezivi. Se gaseste in majoritatea birourilor si covoarelor. O aducem in casele noastre odata cu plasele de cumparaturi si putem da de ea chiar in tesaturi si in hartia de servetele. Este eliberata in aer odata cu fumul de tigara si generata de dispozitivele ce functioneaza pe baza de carburanti.

Benzenul este un produs petrochimic utilizat in detergenti, uleiuri, spume poliuretanice, vopseluri si cauciucuri. Este o substanta frecvent intalnita in materialele de constructie, dar si in fumul de tigara. In ceea ce priveste efectul sau asupra sanatatii umane, este recunoscut ca ducand la aparitia leucemiei.

Tricloretilena se gaseste in vopseluri, lacuri, produse de curatat covoarele si de indepartare a petelor si in adezivi. Acest compus afecteaza sistemul nervos, ducand la depresii. Dintre substantele ce pot afecta grav fiintele umane mai amintim radonul, ce poate proveni din solul aferent fundatiei si azbestul, folosit de exemplu pentru izolatii.

Surprinzator, chiar si tevile de apa din casele noastre pot fi o sursa de poluare a aerului. De fiecare data cand utilizam apa de la chiuveta ( fie ca fierbem apa pentru un ceai, facem un dus sau folosim fierul de calcat cu aburi) eliberam COV-urile retinute in interiorul lichidului. Si daca mai luam in considerare si aerul conditionat ce transporta poluantii dintr-un apartament in altul sau dintr-un birou intr-altul, vom incepe sa ne facem cu adevarat griji.

Totusi solutiile nu lipsesc si ele vin, ca in cele mai multe cazuri, de la natura. Studii ale NASA (National Aeronautics and Space Administration) au aratat ca plantele pot duce la reducerea cu pana la 85% a poluarii interioare. O alta metoda de rezolvarea a problemei ar fi asigurarea unei aerisiri constante si eficiente a incaperilor. Iar pentru cei ce se gandesc la consumul de energie, exista sisteme de ventilatie ce lasa aerul exterior sa intre fara a lasa caldura sa iasa, ce sunt cunoscute sub denumirea de sisteme de ventilatie cu recuperare de caldura. Pana una alta, eu m-am hotarat sa-mi iau o feriga sau un cactus. Tu pentru ce optezi?

Sursa foto: Picasa Web Albums