• gospodarirea unitara a resurselor de apa de suprafata si subterane si protectia acestora împotriva epuizarii si degradarii;
• protectia, conservarea si restaurarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane si a ecosistemelor acvatice pentru atingerea stări bune a apelor;
• administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea, completarea si modernizarea Sistemului National de Gospodarire a Apelor aflat în administrarea sa;
• coordonarea exploatarii lacurilor de acumulare, pe bazine hidrografice, indiferent de detinatorul acestora; dispunerea in perioadele de ape mari, în caz de poluari accidentale, precum si în caz de introducere a restrictiilor în alimentarea cu apa, a masurilor operative obligatorii în legatura cu exploatarea acestora;
• elaborarea si urmărirea aplicării Planurilor de folosire a apei si de evacuare a apelor uzate în perioadele hidrologice normale;
• elaborarea balantei apei, pe bazine hidrografice si la nivelul tarii, elaborarea si urmărirea aplicării Planurilor de restrictii si folosire a apei în perioade deficitare, precum si coordonarea elaborarii de catre utilizatorii de apa, a Programelor de restrictii în alimentarea cu apa în caz de seceta;
• organizarea si desfasurarea activitatii de urmarire a comportarii in timp a constructiilor hidrotehnice, din administrare;
• stabilirea programului de masuri pentru fiecare unitate hidrografica in vederea atingerii unei stari bune a apelor;
• realizarea registrului zonelor protejate in conformitate cu prevederile legislatiei, armonizata cu Directivele Uniunii Europene;
• administrarea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor si baltilor in starea lor naturala sau amenajata, a falezei si plajei marii, a zonelor umede si celor protejate aflate in patrimoniu;
• administrarea, exploatarea si intretinerea infrastructurii Sistemului National de Veghe Hidrologica si Hidrogeologica;
• monitorizarea starii si evolutiei cantitative si calitative a apelor;
• efectuarea de analize fizico-chimice, biologice si bacteriologice pentru apa, sedimente si biota;
• elaborarea diagnozelor si prognozelor hidrologice si avertizarea in caz de producere a fenomenelor hidrologice periculoase; reprezentarea Romaniei la Organizatia Meteorologica Mondiala, pe linie de hidrologie;
• administrarea, exploatarea si intretinerea Sistemului National de Monitorizare a Calitatii Resurselor de Apa;
• producerea de energie electrica in Microhidrocentralele aflate in patrimoniul ANAR (licenta acordata in conformitate cu Legea 318/2003);
• avizarea lucrarilor ce se executa pe ape sau au legatura cu apele, eliberarea autorizatiilor de gospodarire a apelor;
• controlul utilizatorilor de apa si a lucrarilor construite pe ape si in legatura cu apele, din punct de vedere al functionarii si al incadrarii in prevederile avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor;
• apararea impotriva inundatiilor prin lucrarile de gospodarire a apelor aflate in administrarea sa si constituirea stocului de materiale si mijloace specifice de aparare impotriva inundatiilor aferente acestora;
• asigurarea secretariatelor tehnice permanente in domeniul apararii impotriva inundatiilor; participarea la coordonarea actiunilor de aparare impotriva inundatiilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice si la pregatirea populatiei pentru apararea impotriva inundatiilor prin exercitii periodice de simulare;
• avertizarea si interventia in caz de producere a fenomenelor hidrologice periculoase si de accidente la constructiile hidrotehnice din administrare;
• elaborarea Planurilor de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice din administrare, a celor pe bazine hidrografice precum si acordarea asistentei tehnice la elaborarea de catre utilizatorii de apa si comisiile locale a planurilor proprii de aparare;
• participarea in caz de producere a poluarilor accidentale la activitatile operative de avertizare a utilizatorilor de apa si a autoritatilor administratiei publice din aval, de eliminare a cauzelor si de diminuare a efectelor si monitorizarea propagarii undei poluante;
• colaborarea permanenta cu comisiile de dezastre, cu unitatile de ordine publica, cu autoritatile publice teritoriale, pentru sanatate si altele, pentru inlaturarea cauzelor si efectelor poluarilor accidentale;
• elaborarea si urmarirea aplicarii Planurilor bazinale de prevenire si de inlaturare a efectelor poluarilor accidentale, coordonarea elaborarii de catre utilizatorii de apa a planurilor proprii de prevenire si de combatere a poluarilor accidentale, precum si asigurarea unei protectii sporite si imbunatatirea mediului acvatic prin masuri specifice de reducere progresiva a poluarii;
• interventia si scopul reducerii treptate a poluarii apelor subterane si a prevenirii poluarii ulterioare a acestora;
• evaluarea daunelor produse si a valorii serviciilor executate de Administratia Nationala “Apele Romane”, pentru monitorizarea si combaterea poluarii accidentate si recuperarea acestora de la poluatori;
• participarea la conservarea, protejarea si restaurarea ecosistemelor acvatice si la protectia faunei si florei acvatice;
• constituirea si tinerea la zi a Fondului National de date hidrologice, hidrogeologice si de gospodarire a apelor, prin validarea de fond si stocarea datelor si a informatiilor specifice colectate de unitatile proprii, de alte unitati specializate, autorizate si de utilizatorii de apa;
• realizarea de anuare, sinteze, studii si cercetari de hidrologie, hidrogeologie, gospodarire a apelor si de mediu, instructiuni si monografii, studii de impact, scheme cadru de amenajare, bilanturi de mediu;
• elaborarea si tinerea la zi a cadastrului apelor si a drepturilor de folosire a apelor;
• inventarierea si tinerea la zi a patrimoniului de interes public si privat al Statului aflat in administrare;
• elaborarea Planurilor de management si gestiune a resurselor de apa pe bazine hidrografice in conformitate cu prevederile Directivei cadru 60/2000 a Uniunii Europene in domeniul apelor;
• intocmirea, in mod corelat, pe ansamblul fiecarui bazin hidrografic, de propuneri de lucrari noi de amenajare, necesare satisfacerii cerintelor de apa, protectiei calitatii apelor si restaurarii cursurilor de apa, precum si prevenirii actiunii distructive a apelor;
• urmarirea promovarii si executarii de lucrari noi in domeniul gospodaririi apelor din alocatii bugetare, in calitate de ordonator secundar al cheltuielilor de capital;
• asigura promovarea si executarea lucrarilor de intretinere si reparatii a lucrarilor de gospodarire a apelor din administrare;
• realizarea de lucrari de amenajare a cursurilor de apa si a altor lucrari de investitii, acordarea asistentei tehnice de specialitate;
• analiza de impact a activitatii umane asupra situatiei apelor de suprafata si a apelor subterane;
• constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute de legislatia in domeniul gospodaririi apelor;
• instituirea regimului de supraveghere speciala la folosinte in conditiile legii si urmarirea realizarii acestuia;
• efectuarea de audituri, inspectii, expertize, consultanta, receptia calitatii serviciilor si lucrarilor de constructii si montaj si a lucrarilor de punere in siguranta a constructiilor hidrotehnice;
• realizarea sistemului informatic si de telecomunicatii in unitatile sistemului de gospodarire a apelor; elaborarea de produse software in domeniul gospodaririi apelor, hidrologiei si hidrogeologiei;
• participarea la activitatile internationale de schimb de date si informatii, la reuniuni tehnico-stiintifice, studii si proiecte in domeniul gospodaririi apelor, hidrologiei si hidrogeologiei;

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Jiu

În cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost evaluate prin monitorizarea elementelor biologice cât şi a elementelor suport 39 de corpuri de apă naturale – râuri. Pentru 2 corpuri de apă, starea a fost evaluată doar pe baza datelor de monitorizare pentru elementele suport. În urma evaluării celor 39 de corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, au rezultat următoarele: – 35 (89,74%) corpuri de apă în stare ecologică bună; – 4 (10,26%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.

Fig. nr. 3 - Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate în B.H. Jiu

         Din punct de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 1279 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea: – 1117,6 km (87,38%) în stare ecologică bună; – 161,4 km (12,62%) în stare ecologică moderată. Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de starea ecologică bună, nu a fost atins de 4 corpuri de apă, reprezentând 10,26% din corpurile de apă din bazinul hidrografic Jiu pentru care s-a evaluat starea ecologică, respectiv 161,4 km, reprezentând 12,62% km de râu pentru care s-a evaluat starea ecologică. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Jiu În cadrul bazinului hidrografic Jiu a fost evaluat prin monitorizarea atât a elementelor biologice cât şi a elementelor suport un corp de apă puternic modificate (CAPM) din categoria râuri, cu o lungime de 9 km.

  De asemenea pentru 1 corp de apă din aceeaşi categorie au fost monitorizate doar indicatori din grupa elementelor suport în lungime de 9 km. În urma evaluării, a rezultat că, corpul de apă Craioviţa – izvor – confluenţă Jiu se încadrează în clasa de potenţial ecologic moderat (PEMo) elementele determinante ale clasei de potenţial fiind nutrienţii. Pentru corpul de apă Carneşti – izvor – cf. Jiu s-au monitorizat doar elementele suport, încadrarea rezultată fiind de potenţial moderat datorat nutrienţilor întrucât în etapa actuală colectează încă apele uzate neepurate provenite de la diferiţi agenţi economici, care au în curs de realizare staţii de epurare; de asemenea este în curs de racordare populaţia din zona de sud a municipiului Craiova, ca urmare a finalizării reţelei de canalizare (prin fonduri ISPA) cu lungimea de 55 km (cartierele Popoveni, Catargiu, str.Râului), urmând a se blinda evacuările către canalul Craioviţa. Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, cei 18 km CAPM – râuri, reprezentând 100% din lungimea totală, s-au încadrat în clasa de potenţial ecologic moderat (PEMo). Principalii poluatori ai apelor de suprafaţă din bazin au ca activitate tratarea apelor uzate orăşeneşti (APA REGIO Tg Jiu, COMPANIA DE APĂ OLTENIA Craiova, gospodăria comunală Baia de Aramă), activităti din industria extractivă (EM Paroşeni, SC PETROM SA Grup Zăcăminte Ţicleni), prelucrări chimice şi alte activităţi (SC PETROM SA Combinatul DOLJCHIM Craiova, SC ARTEGO).

Calitatea apelor din bazinul hidrografic Jiu este urmărită pe mai multe secţiuni de control, iar recoltarea probelor se realizează regulat – în lunile martie, iunie, iulie şi septembrie – pentru a surprinde toate comunităţile biotice din ecositemele acvatice urmărite: în cazul nostru, mediile lotice (râul Jiu). Microflora acvatică este reprezentată, pentru apele de suprafaţă, de fitoplancton, microfitobentos şi ciuperci de apă.

Folosind instrumente specifice studierii ecosistemului acvatic (butelia Ruttner pentru prelevarea fitoplanctonului, ciorpacul pentru prelevarea macronevertebratelor bentonice, discul Sechi pentru transparenţa apei, etc.) se recoltează şi se examinează la microscop probele, se realizează analiza biologică şi se trag concluzii cu privire la gradul de poluare a apelor şi influenţa poluanţilor asupra organismelor.

Foarte importantă este monitorizarea răspunsului ecosistemelor la agenţii poluanţi: comunităţile biotice existente reprezintă oglinda calităţii apei. Dar aprecierea răspunsului ecosistemelor se poate determina dacă se efectuează în paralel mai multe tipuri de măsurători la apă şi sedimente: adâncime, tip şi compoziţie de substrat, debit, temperatură, ph, substanţe organice biodegradabile. Starea fizico-chimică a apei şi a sedimentelor reflectă condiţiile de habitat pentru vieţuitoare, care pot fi afectate direct şi indirect de către poluanţi.

În funcţie de calitatea lor, apele se clasifică în cinci clase:

- clasa I – ape oligosaprobe, ape cu impurificare scăzută;

- clasa a II a, corespunzătoare sub-zonei beta-mezosaprobe, adică ape cu impurificare medie;

- clasa a III a, corespuntătoare sub-zonei alfa-mezosaprobe, ape puternic impurificate;

- clasa a IV a, corespunzător zonei polisaprobe, ape cu impuritate foarte ridicată.

Pentru stabilirea calităţii apelor din bazinul hidrografic Jiu, analiza biologică se realizează la indicatorii de calitate: fitoplancton şi microfitobentos.

Râul Jiu se încadrează în clasa de poluare II. În această clasă, mineralizarea substanţelor organice este avansată, consumul de oxigen de către bacterii este scăzut, deci cantitatea de oxigen dizolvat în apă este relativ mare. Sunt prezenţi ionii azotiţi şi azotaţi.

Din punct de vedere biologic, apele Jiului se caracterizează prin scăderea numărului de germeni patogeni sub 100 000/cm3 şi printr-o mare diversitate de plante şi animale. Numărul specilor este mare, iar numărul indivizilor din fiecare specie este mai redus. Din cauza procesului de încălzire globală care se resimte şi în zona noastră, a temperaturilor ridicate şi a primăverii timpurii, ciclul de dezvoltare este perturbat: organismele se maturizează mai repede, dar rămân cu talia redusă.

Apa raului Jiu contine suspensii provenite din bazinul carbonifer al Vaii Jiului, inregistrandu-se valori cuprinse intre 32 si 42 mg/l in sectiunile situate in amonte de baraje, suspensiile reducandu-se  pana la 21 – 30 mg/l in sectiunile situate in aval de Tg. Jiu.

Fig. nr . 4 - Evoluția indicatorului Suspensii în apa râului Jiu

De asemenea, s-a constatat ca in toate sectiunile analizate continutul de suspensii a avut o evolutie descendenta pe parcursul anilor, astfel ca in prezent procesul de limpezire a apei raului Jiu este tot mai evident.

Concluzii

Raul Jiu se afla intr-un proces continuu de imbunatatire a calitatii apei. Din punct de vedere al calității apei Jiului, aceasta nu este poluată chimic însă, fizic, ea poate fi considerată ca improprie menținerii unui habitat acvatic sanatos.

Lucrările de reabilitare ecologică a râului Jiu nu sunt corespunzător concepute, iar malurile afectate de fenomene de eroziune şi deversările necontrolate de ape din exploatările constituie o sursă permanentă de poluare a factorul de mediu apă. Exploatările miniere se confruntă cu o serie de probleme în desfăşurarea activităţii de reabilitare ecologică a râului Jiu de Vest, cauzate în principal de lipsa fondurilor destinate acestor activităţi, care cumulate conduc la stagnări şi la creşterea cheltuielilor de refacere a mediului. Propunerile şi soluţiile din teza de doctorat contribuie la îmbunătăţirea atât a calităţii apei cât şi la integrarea în peisaj a râului afectat de activitatea de exploatare a huilei din zona vestică a Văii Jiului.

Articol scris de Vîlceanu Cristina-Manuela, studenta in anul al III-lea la Facultatea de Geografie a Universității din București, secția Meteorologie – Hidrologie.

Deși în prezent apele Jiului au o calitate bună, la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI apele lui erau poluate, poluarea rezultând din procesul de extracţie din subteran, de procesare a cărbunelui şi de ardere a cărbunelui energetic în CET Paroşeni. Dar haideți să vedem cum stăteau lucrurile, pe baza diferitelor analize de calitatea apei realizate la începutul secolului XXI.

Analizele fizico-chimice efectuate pe apele reziduale prelevate în perioada iunie 2003–martie 2004, care s-au evacuat în emisar (râul Jiu), au pus în evidenţă valorile prezentate în tabelul 1:

Din datele prezentate se constată valori mari pentru suspensiile solide, fosfaţi şi substanţe organice, ceea ce indică şi o poluare cu reziduri fecaloid-menajere, pe lângă cea datorată activităţii de preparare a cărbunelui. Odată cu modernizarea Uzinei de Preparare a Cărbunelui Coroeşti (unica în funcţiune) a fost supusă aceluiaşi proces şi staţia de epurare a apelor reziduale, aceasta impunându-se din cauza gradului înaintat de uzură fizică şi morală a utilajelor existente. Datorită faptului că noua tehnologie de prelucrare a cărbunelui presupune recircuitarea totală a apelor uzate în instalaţie, iar noii reactivi de limpezire utilizaţi duc la obţinerea unei ape limpezite în preaplinul decantoarelor, care să permită deversarea în emisar, considerăm că problema poluării apelor de către uzina de preparare a fost rezolvată, cu atât mai mult cu cât aproximativ 80% din debit se recircuitează în instalaţie.

Râul Jiu aval de municipiul Craiova este zona critica determinata de evacuarile de pe Platforma industriala Isalnita si municipiului Craiova, la grupa T.S. – Fig. 1

sursa hărții: http://www.rowater.ro/dajiu/

Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic Jiu se caracterizează printr-un subsol în care predomina carbunele si petrolul, de unde si specificul bazinului: industriile carbonifere, petrochimie si productia de energie electrica.

Sursele de poluare semnificative calităţii apei în contextul restructurării industriei miniere au reiesit prin analiza evoluţiei calităţii apei începând cu anul 2002. Scopul acestei analize a fost de a vedea impactul restructurării activităţii miniere în partea vestică a Văii Jiului. Analizele au utilizat apa din Jiul de Vest în zona stațiilor hidrometrice Câmpu lui Neag şi Iscroni, în apropiere de confluenţa cu Jiu de Est. Pe traseul Jiului de Vest s-au identificat câteva categorii de surse difuze de poluare în partea vestică a Văii Jiului – agricultura; – depunerile atmosferice; – materiale de construcţii industria; -traficul auto; -populaţia din mediul rural.

 Metodele existente de evaluare a surselor difuze au fost :

- metode de calcul a balanţei poluanţilor;

- metode suplimentare bazate pe calcule standard.

 Categoriile principale de surse difuze de poluare sunt:

a). Aglomerările umane / localităţile urbane mai ales;

b). Agricultura;

c). Industria

În continuare, au fost centralizate datele privind indicatorii de calitate ai râului Jiu de Vest secţiunea Cîmpu lui Neag, unde se observă că doar suspensiile sunt depăşite, starea de calitate generală fiind considerată foarte bună. În plas, s-au efectuat determinări şi în zona Iscroni pentru a stabili calitatea apei. În acest caz, însă, apa râului Jiu se încadrează în normele de protecţie a apei doar la indicatorul suspensii. La alte categorii, apar depăşiri de până la 44 ori faţă de concentraţia admisă, ceea ce ne indică faptul că industria minieră avea efecte puternice la momentul respectiv asupra calităţii apei.

Sursele punctiforme de ape uzate (ape uzate menajere, orăşeneşti, industriale, pluviale şi de drenaj) sunt cele colectate într-un sistem de canalizare şi evacuate într-un receptor natural prin conducte sau canale de evacuare. Și de această dată, toate analizele efectuate sunt pentru calitatea râului Jiu de Vest. Pe lângă activitatea minieră care se desfăşoară în partea vestică a Bazinului hidrografic Jiu, există şi alte activităţi antropice care contribuie la poluarea emisarului Jiu de Vest cum ar fi: gatere, fose septice, gropi de gunoi etc.

Articol scris de Vîlceanu Cristina-Manuela, studenta in anul al III-lea la Facultatea de Geografie a Universității din București, secția Meteorologie – Hidrologie.