Déterminer les germes dans l’air

L’air n’a pas sa propre microflore, mais, néanmoins, on trouve toujours la des germes en suspension, comme les bactéries, les virus et des fungi. Ces germes proviennent de l’environnement externe (germes qui se développent a 15-20°C – composant la microflore aérienne cryophile) ou viennent de l’homme ou des animaux (les germes qui se développent a la température moyenne du corps humain – 37°C, composant la microflore aérienne mésophile). Les derniers sont importants du point de vue de la manière utilisée pour les déterminer et aussi du point de vue de leur action parce que leur présence est liée à la possibilité de transmission aérienne des maladies infectieuses.

La plus fréquente catégorie de germes mésophiles d’origine humaine qui sont présents dans l’air est celle qui comprend les germes saprophytiques, qui sont, selon le cas, toujours des pathogènes ou seulement dans certaines conditions. Ils proviennent du nez, du pharynx et de la cavité buccale, ou, plus rarement, de la trachée ou des grandes bronches, mais leur origine est aussi liée à la surface de la peau (intacte ou blessée) ou aux déchets.  

Les études sur la qualité de l’air du point de vue microbiologique sont dans un stage embryonnaire en Roumanie, et dans des laboratoires spécialisés dans la médicine ou dans la protection de l’environnement, l’analyse bactériologique n’est pas réalisée dans le but de diagnostiquer des épidémies, mais seulement pour apprécier le potentiel de l’air pour transmettre des infections

Quelques informations sur les indicateurs bactériologiques de la contamination de l’air :

-  Le nombre total des germes mésophiles dans l’air, qui se développent à 37°C est l’indicateur global pour apprécier les conditions d’hygiène dans une chambre.

-  Le nombre de streptocoques hémolytiques est un indicateur de la contamination de l’air avec la flore nasale, pharyngienne et buccale, et la présence des souches beta-hémolytiques indique la présence d’une personne malade ou qui porte des germes.

-  Le nombre de staphylocoques (la plupart sont des germes saprophytiques qui habitent dans les voies aériennes ou sur la peau de l’homme ou des animaux) est un indicateur comparable avec le nombre de microorganismes mésophiles, et indique plus précisément l’origine humaine ou animale de la contamination.

-  Le nombre de germes coliformes (germes d’origine intestinale) indique un degré important d’insalubrité dans une chambre.

Parmi les méthodes spécifiques pour déterminer la contamination microbiologique de l’air on trouve les récoltes par sédimentation (la méthode Koch  – rétention des germes sur un vaisseau Pétri qui contient un environnement de culture solide), les récoltes par aspiration (avec un système d’aspiration, débitmètre et système de rétention des germes) ou les récoltes par électro-précipitation (induction d’une charge électrique avec des électrodes sur un environnement de culture solide).

En conclusion, nous considérons que l’éducation pour la sante devrait être accompagnée dans les écoles, en commençant avec les premières classes, ou, encore plus tôt, peut-être depuis les études préscolaires, par des leçons sur l’importance d’un environnement propre et sain et sur l’altération de la composition microbiologique de l’atmosphère à travers nos actions ou celles de la nature.

Source :

http://water.me.vccs.edu/courses/env110/lesson3.htm

Article écrit par Gabriela Moroșanu et traduit par Mihail Mitoșeriu

Determinarea germenilor din aer

Aerul nu este caracterizat printr-o microfloră proprie și cu toate acestea, în aer se găsesc în permanență germeni în suspensie de tipul virusurilor, bacteriilor și fungilor. Acești germeni provin din mediul extern (germeni care se dezvoltă la 15-20 de grade Celsius – alcătuind așa-numita ”aeromicrofloră criofilă”), sau pot fi de proveniență umană sau animală (germenii care se dezvoltă la temperatura medie a corpului uman – 37 de grade Celsius – alcătuind ”aeromicroflora mezofilă”). Aceștia din urmă sunt germeni care prezintă interes din punct de vedere al modului cum aceștia sunt determinați și felului în care aceștia acționează, pentru că prezența lor este legată de posibilitatea transmiterii aerogene a unor boli infecțioase.

Cea mai întâlnită categorie de germeni mezofili de origine umană care sunt prezenți în aer este cea care cuprinde germenii saprofiți, condițional patogeni sau strict patogeni, aceștia provenind din nazofaringe și cavitatea bucală, mai rar din trahee sau bronhiile mari, precum și de pe suprafața cutanată (intactă sau lezată), sau dejecte.

Cercetările asupra calității aerului din punct de vedere microbiologic sunt în țara noastră la nivel incipient, iar în laboratoare de specialitate din domeniul medicinei sau al protecției mediului analiza bacteriologică se face nu în scop de diagnostic epidemiologic, ci de apreciere a potențialului ambianței de a permite transmiterea aerogenă a infecțiilor.

Câteva precizări asupra indicatorilor bacteriologici de contaminare a aerului:

- numărul total de germeni mezofili din aer, care se dezvoltă la 37 de grade C, reprezintă un indicator global în scopul aprecierii condițiilor de igienă dintr-o încăpere;

- numărul de streptococi hemolitici reprezintă un indicator al contaminării aerului cu flora nazofaringiană și bucală, iar prezența tulpinilor beta-hemolitice indică prezența unei persoane bolnave sau purtătoare de germen;

- numărul de stafilococi (majoritatea sunt germeni saprofiți care populează căile aeriene sau tegumentele umane sau animale) reprezintă un indicator cu semnificație apropiată de cea a microorganismelor mezofile, indicând mai precis originea umană sau animală a contaminării;

- numărul de germeni coliformi (germeni de origine intestinală) indică un grad mare de insalubrizare a mediului dintr-o încăpere.

Printre metodele specifice de determinare a contaminării microbiologice din aer se numără recoltarea prin sedimentare (metoda Koch – reținerea germenilor pe suprafața unor cutii Petri ce conțin medii de cultură solide), recoltarea prin aspirație (cu sistem de aspirație, debitmetru și sistem de reținere a germenilor), sau recoltarea prin electroprecipitare (inducerea de sarcini electrice cu ajutorul unor electrozi de depunere așezați pe un mediu de cultură solid).

În concluzie, considerăm că educația pentru sănătate ar trebui să fie însoțită în școli, încă de la cele mai fragede vârste, poate chiar din timpul perioadei preșcolare, de lecții prin care copiii să conștientizeze importanța viețuirii într-un mediu înconjurător sănătos, precum și să afle despre cum compoziția atmosferei se poate înrăutăți în funcție de cum contribuim noi, sau de sursele naturale de proveniență a microflorei sale.

Sursă:

http://water.me.vccs.edu/courses/env110/lesson3.htm

Când ai o resursă de apă la îndemână, dar aceasta nu este potabilă, frustrarea este și mai mare. A-ți potoli setea cu apă contaminată nu este tocmai cea mai bună alegere. Tocmai de aceea a fost inventat dispozitivul numit LifeStraw – pe românește paiul vieții, denumire cum nu se poate mai potrivită. Acest LifeStraw este un filtru personal premiat la nivel internațional, conceput pentru a transforma apa contaminată sau suspectă într-una potabilă. Este un instrument ideal pentru cei care călătoresc în natură, care n-ar trebui să lipsească dintr-un kit adevărat de supraviețuire în sălbăticie.

LifeStraw

LifeStraw

LifeStraw a fost votat drept Cea mai bună invenție a anului 2005 (revista Time). Este bun în drumeții, când nu ai altă resursă de apă decât una contaminată sau suspectă (un lac sau un râu), sau chiar în situații de urgență precum inundațiile, care duc la contaminarea surselor de apă potabilă. Un astfel de dispozitiv este util și când mergi pe o insulă, întrucât apa îmbuteliată poate fi greu de găsit, iar cea destinată consumului nu este întotdeauna sigură.

LifeStraw este un mic tub ce conține în interior filtre specializate. Cum îl folosești? Simplu: introduci unul dintre capete în sursa de apă (într-un pahar, borcan sau direct în râu/lac), și tragi prin celălalt capăt, ca printr-un pai obișnuit din care bei suc. Dacă în timpul drumețiilor consumi cantitatea de apă recomandată de 3-4 litri pe zi, LifeStraw îți poate asigura între 250 și 330 de zile de hiking! Desigur, există și alte filtre care fac același lucru, dar LifeStraw are avantajul greutății (cântărind 56 grame, este de zece ori mai ușor decât alte filtre). În plus, îl folosești pe loc, fără a aștepta diferite procese de decantare și filtrare.

LifeStraw

Cum folosesti LifeStraw

LifeStraw întrunește standardele EPA de filtrare a apei (SUA) pentru E. Coli, Giardia și ouăle de Cryptosporidium (și nu numai).

Așadar, iată beneficiile acestui LifeStraw:

• Filtrează până la 1000 litri de apă
• Îndepărtează 99.9999% din bacteriile din apă, inclusiv E-Coli, Salmonella
• Îndepărtează 99.9% din protozoarele parazite din apă, inclusiv Giardia & Cryptosporidium
• Reduce turbiditatea, filtrând  până la diametrul de 0.2 microni
• Este foarte ușor, cântărind doar 57 g
• Nu folosește chimicale (precum iod sau clor) și nici baterii
• Apa filtrată nu are gust ciudat
• Este durabil și ușor de curățat
• Nu se deteriorează dacă nu este folosit
• Este folosit în întreaga lume din anul 2005
• E premiat și recunoscut la nivel internațional

E un lucru bine știut că senzația de sete este la ordinea zilei în viața pe continentul african. Prin proiectul LifeStraw Buy One, Give One (LifeStraw: Cumperi unul, dăruiești unul), pentru fiecare astfel de pai vândut, un copil din Africa primește apă potabilă necesară unui întreg an școlar. Ținta celor de la Eartheasy (distribuitorul direct al acestui produs)- cu termen final anul 2014-  este de a furniza apă potabilă pentru 500 de școli din Kenya.

LifeStraw

LifeStraw Africa

LifeStraw Africa

În final, dacă ne gândim la piramida lui Maslow, există invenții pentru toate categoriile de nevoi umane. Adesea nu realizăm cât de norocoși suntem că avem acces la facilități care să ne satisfacă până și cele mai de top nevoi (de la iPad-uri care ne stimulează creativitatea, la pahare fancy de Ikea în care ne bem apa cea de toate zilele). Practic, calitatea vieții este determinată de ușurința cu care ne satisfacem întreaga paletă de dorințe. Lucrul care face diferența dintre mine, tine și un copil din Africa este în principal recunoștința de care suntem în stare.

Mai multe detalii despre LifeStraw- aici: http://eartheasy.com/lifestraw

Fig. nr.1

Se ştie că cele mai murdare lucruri sunt barele de la uşile instituțiilor publice şi cele din mijloacele de transport în comun, telefonul şi tastatura. Intuim că banii ar fi plini de microbi însă mulţi dintre noi nu ştim exact ce microbi se află pe bacnote şi la ce riscuri ne expunem zilnic. E aproape imposibil totuşi să ne ferim de aceşti microbi, deoarece folosim banii foarte des şi nu dispunem mereu de soluţii antibacteriene cu care să ne curăţăm şi să ne protejăm de boli. Totuşi, trebuie să recunoaştem că banii nu reprezintă o sursă majoră de îmbolnăvire cu virusuri periculoase, iar în urma unor studii şi teste chiar s-a demonstrat că banii sunt mai inofensivi decât multe alte obiecte iar bacteriile de pe aceştia sunt similare cu cele care se găsesc, în mod normal, pe mâinile ce nu au fost spălate. De asemenea, plasticul din care sunt făcuţi banii nu este un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor, acestea având o perioadă scurtă de existenţă în cazul în care se instalează pe suprafaţa lor.

Oricât de inofensivi ar părea, pe suprafaţa lor se găsesc câteva bacterii precum Salmonella şi stafilococi.

Fig. nr. 2 Salmonella thyphi

De asemenea, bolile diareice acute, virusurile gripale şi paragripale sunt doar câteva dintre bolile cele mai comune, care se pot manifesta în urma utilizării banilor şi ignorării măsurilor de igienă uzuale.

Fig. nr. 3 Stafilocolul auriu

Salmonella este o bacterie ce provoacă indigestie şi toxiinfecție alimentară, febră tifoidă şi paratifos. Stafilococii provoacă la rândul lor toxiinfecții alimentare dar şi boli cutanate, infecţii precum septicemia şi sindromul şocului toxic provocat de Stafilococul auriu din Fig. nr. 3.

Referinţe:

-http://www.publika.md

-http://smartwoman.hotnews.ro

-http://www.aradon.ro

-http://ro.wikipedia.org/

În contextul poluării atmosferice și a reducerii rezervelor naturale, producătorii de automobile sunt încurajați, prin diferite standarde, să descopere noi mijloace de îmbunătățire sau economisire a combustibililor fosili. Cei de la “micuța” companie Audi sunt printre cei mai preocupați de acest aspect eco. Drept dovadă, ei au încheiat parteneriate cu câteva firme care să îi ajute la îmbunătățirea performanței din punct de vedere al combustibililot utilizați.

Primul exemplu

Conform acestui site cu specific auto, cei de la Audi și compania SolarFuel au în plan pentru mai 2013 construirea unei fabrici care să producă “e-gas”, capabil să alimenteze mașini cum ar fi versiunea TCNG a lui Audi A3 Sportback (unde TCNG vine de la “Turbo Compressed Natural Gas”).

Audi-A3-TCNG. Sursa: foxnews.com

Ce este așa-numitul e-gaz? Este metan obținut sintetic din hidrogen și dioxid de carbon (!), printr-un proces numit “metanizare”. Gazul obținut este identic din punct de vedere chimic cu gazul natural.

Atunci, dacă este identic, prin ce este ECO față de metanul obișnuit? Iată: chiar dacă vor exista emisii de CO2, cantitatea acestora va fi egală cu cea necesară pentru producerea e-gazului! (sursă) Deci practic, utilizarea acestui combustibil nu produce o creștere netă a emisiilor de CO2. Ce părere aveți de asta?

Obtinerea de e-gaz. Sursa: topspeed.com

Mai mult decât atât, în procesele de producere a hidrogenului necesar (obținut din apă, prin electroliză), compania SolarFuel va folosi energie eoliană! Hidrogenul poate fi folosit ca atare de către automobilele care funcționează cu celule de combustie pe bază de hidrogen, însă cum tehnologia de producere în masă a acestor autovehicule este scumpă, iar infrastructura de distribuție a acestui combustibil nu a fost construită deocamdată, Audi a găsit deci o utilizare mai la îndemână a hidrogenului.

Sursa: topspeed.com

Obtinerea de hidrogen. Sursa: topspeed.com

Ok, am lămurit de unde se obține hidrogen. Dar dioxidul de carbon de unde îl vor „lua”? Foarte simplu! Metanul este produs de obicei prin procesul de descompunere a resturilor organice, însă în acest mod sunt generate cantități mari de dioxid de carbon. Compania SolarFuel nu se va opri aici. CO2-ul rezultat va fi transferat către unitatea de producere a e-gazului, unde în combinație cu hidrogenul, va rezulta și mai mult metan! Iar de acolo, gazul va fi introdus în infrastructura deja existentă de alimentare. În Germania există deja numeroase puncte de alimentare cu gaz natural, fapt care va facilita introducerea e-gazului pe piață. (sursă)

Cel de-al doilea exemplu

În scopul de a utiliza combustibili eco, cei de la Audi vor colabora cu compania Joule (Massachusetts), contruind un model de automobil care va funcționa pe bază de bioetanol, obținut cu ajutorul… bacteriilor! Din combinarea cianobacteriilor cu apă sărată și CO2 va rezulta un bio-diesel sintetic. Sună foarte bine, însă deocamdată mai este de lucru la această idee, întrucât amestecul rezultat va necesita tratare pentru a respecta standardele de emisii.

Conform autoviva.com, procesul constă în umplerea unor tuburi de 100 de metri cu apă încărcată cu bacterii, prin care se va pompa CO2. În prezența luminii, bacteriile se hrănesc și apoi secretă ceea ce Audi vor numi e-etanol. Interesant este faptul că bacteriile nu vor avea nevoie de apă proaspătă, ci vor putea utiliza apă sărată sau chiar apă uzată, cu anumite caracteristici. Fabricile Audi vor instala în cadrul fabricilor proprii aceste unități de producere a bioetanolului, pentru a reutiliza emisiile de CO2 rezultate din alte procese de producție. Ei speră că prima dintre ele va fi dată în folosință la scară mare în anul 2014.

În concluzie, putem spune că stăm bine (de fapt nu noi, alții) la capitolul planuri de viitor în ceea ce privește combustibilii. Idei au fost, sunt și vor mai fi. După cum spuneam și prin arte articole- dacă nu din dragoste pentru mediu, măcar din nevoie.

Vă invit cu drag să discutăm pe această temă!

Bibliografie

-          www.foxnews.com

-          www.topspeed.com

-          www.autoviva.com

-          www.buyyourcar.co.uk

-          http://blogs.motortrend.com

-          http://www.jouleunlimited.com

-          http://www.solar-fuel.net

Zapada este intiparita in amintirile mele ca avand cea mai pura nuanta de alb, insa de curand am aflat ca poti avea parte si de zapada galbena, cu o tenta de portocaliu (sau invers). Si nu ma refer la mici pete galbene intr-o mare de alb, ci la fulgi de nea ce sunt colorati inainte de a se depune pe pamant.

Daca in aer exista diversi poluanti acestia vor fi incorporati in fulgi, iar in momentul in care soarele ii lumineaza, culoarea galbena va iesi in evidenta. In anul 2007, in regiunea ruseasca Omsk, pe o suprafata de 1500 kmp, au cazut fulgi uleiosi, galbeni si portocalii si, total neasteptat, cu un miros neplacut aducand a putred. O explicatie data este legata de prezenta industriei petroliere in zona. O alta este cea a aducerii de nisip, sare si alte sedimente de pe fundul marii Aral (ce seaca) de catre furtuni de praf. Tot in Rusia, in Urali, datorita poluarii industriale, in martie 2009 s-a asternut zapada galbena, ce continea concentratii ridicate de magneziu, zinc, fier, nichel, crom, cupru si cadmiu.

Zapada galbena, portocalie sau chiar rosie poate cadea direct din cer atunci cand particule de praf si nisip intra in componenta fulgilor de omat, insa in cantitati neobisnuit de mari. Un exemplu il constituie Coreea de Sud, unde in martie 2006  a nins in galben datorita nisipului provenit din deserturile Chinei de Nord.

Aceeasi cauza (nisipul adus din deserturile Chinei si Mongoliei), in aceeasi perioada, a dus  la colorarea in rosu (ciudata coincidenta) a partii de nord a Rusiei. In 2010 acest fenomen s-a repetat in regiunea Amur, deci se pare ca nu este ceva neobisnuit pentru locuitorii Rusiei, cel putin pentru o parte dintre ei. Nuantarea naturala a zapezii nu are efecte negative asupra mediului sau a populatiei, ce mai mare parte a prafului sau nisipului ajungand sa faca parte din sol dupa topirea omatului.

Zapada poate fi si neagra sau gri. Unde? In zonele in care carbunele se foloseste drept combustibil de catre populatie, cazand pe arii restranse. Cand? In momentul in care cenusa vulcanica corespunzatoare unei eruptii de proportii este raspandita in aer si de data aceasta sunt afectate arii largi. Unde si cand? Pe toata perioada iernii, in orase.

Dar asta nu e tot! Coloritul zapezii poate avea drept cauza aparitia si dezvoltarea algelor si bacteriilor. Chlamydomonas nivalis duce la formarea zapezii denumita „pepene verde” (”watermelon”), intalnita in regiunile polare si in cele alpine. In afara de culorile specifice pepenelui (rosu sau verde), neaua raspandeste un miros dulce, asemanator cu cel al fructului. Algele pot colora zapada si in albastru, galben sau maro.

In insulele Ellesmere, din nord-vestul Groenlandei, au fost descoperite bacterii ce produc hidrogen sulfurat, colorand gheata si zapada intr-un galben puternic, cu tente de auriu. Mirosul este pe masura, insa cu adevarat surprinzator este sulful ce s-a acumulat pe suprafata ghetarului si izvoarele sulfuroase create de topirea zapezii tot de catre bacterii. Specialistii au analizat bucata de ghetar cu interes deosebit, deoarece conditiile in care traiesc aceste organisme sunt unice, iar ei considera ca bacteriile gasite in zapada sunt un model pamantean extrem de bun pentru a invata despre viata extraterestra. De ce spun asta? Deoarece pete galbene asemanatoare cu cele de aici au fost observate pe satelitul lui Jupiter, Europa.

Ca e galbena, verde sau banal si incantator de alba, nu as vrea ca zapada ce se asterne peste fiecare forma, incurcand circulatia, udandu-mi si murdarindu-mi incaltamintea cand se topeste, sa lipseasca din viata mea. Voua va place la fel de mult ca si mie sau ati dori sa-mi mai pun pofta-n cui?

Webografie (Puteti citi mai multe: )

Aici (About. com Weather)….

Aici (About.com Chemistry)…

Aici (BBC News )….

Aici (Discover Magazine)…

Aici (NASA)…

Aici (RIA Novosti)…

Surse foto: About.com Chemistry, Russiankafe, WebEcoist

Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.