Les germes qu’on peut déterminer à la suite d’un examen bactériologique de potabilité pour l’eau sont :

1.       Les germes mésophiles:

• Ils se développent à une température de presque 37^oC;
• Généralement, ils sont des saprophytes de l’homme ou des animaux;
• Sont un indice global de la contamination de l’eau.

2.       Les germes coliformes:

• Dans la plupart, ils sont saprophytes et ils arrivent dans l’eau à cause de sa contamination avec des matières fécales humaines ou d’origine animale;
• Leur présence dans l’eau indique l’existence possible des germes pathogènes d’origine intestinale.

3.       Les entérocoques:

• Ont un caractère spécifique;
• Leur origine est intestinale et permet de faire la distinction entre sa source de contamination (humaine ou animale);
• Ont une faible viabilité, et leur présence indique une contamination récente et intense.

4.      Les germes sulfito – réducteurs:

• Des entérobactéries dont leur présence dans l’eau indique une ancienne contamination, à cause de leur forte résistance aux conditions de l’environnement aquatique. Leur absence indique le fait que l’eau n’a pas été contaminée depuis longtemps.

5.       Les bactériophages:

• Sont déterminées à travers des analyses spéciales, parce qu’elles sont un indice complémentaire de la contamination de l’eau avec des fécales.

Si ces microorganismes ne sont pas faciles à détecter pour tout le monde, qui n’utilise pas, comme il devrait, les services des laboratoires d’analyse de l’eau qui se trouvent dans toute ville, grande ou petite, il est important, au moins, de connaitre comment on peut déterminer le chlore résiduel, un élément essentiel pour combattre les problèmes de l’eau, mais qui peut affecter sérieusement la santé de l’homme si il se trouve en grande quantité.

Les études sur le comportement de l’eau qui contient du chlore ont démontré qu’après un contact de 30 minutes entre chlore et eau, résulte un excès de chlore dans l’eau qui porte le nom de chlore résiduel. Il se présente sous deux formes: l’acide hypochloreux ou hypochlorite, aussi connu comme le chlore libre, et la chloramine, ou le chlore lié. Ces deux formes du chlore résiduel sont importantes parce que leurs actions et stabilité dans l’eau différent. La présence du chlore résiduel dans l’eau désinfectée est très importante du point de vue sanitaire, parce qu’elle atteste qu’une quantité suffisante de chlore pour assurer la désinfection a été utilisée et atteste aussi l’intégrité du réseau de distribution d’eau.

L’assainissement et la désinfection des puits

La détection de la source de contamination d’un puits ou d’une fontaine se fait par l’introduction d’une substance indicatrice comme la fluorescéine ou le bleu de méthylène près de la source présumée de la contamination qui, par continuité, modifiera aussi la couleur de l’eau du puits.

Qu’est ce qu’on doit faire en cas d’une contamination dans un puits ou fontaine? Les spécialistes nous recommandent quelques étapes:

• La neutralisation de la source de notre contamination.
• La réparation des défauts de construction et fonctionnement du puits.
• La désinfection avec des substances chlorières dont la concentration de chlore actif doit être d’au moins 20%.

La collection des preuves d’eau se réalise soit à demande soit pour surveiller (contrôle ou audit) une source d’eau potable. Le nombre de preuves, la fréquence minimale de prélèvement et l’analyse de l’eau sont déterminées en fonction du volume d’eau distribué ou du nombre des habitants qui utilisent la source surveillée. La potabilité de l’eau, établie à la suite des analyses de laboratoire, sera affichée sur une plaquette visible, près de la source d’eau.

Si les analyses indiqueront une eau qui ne remplit pas les critères de potabilité, on interdira l’utilisation de la source pour les hommes, les animaux et les irrigations.

Finalement, et dans l’espoir d’une discussion active de ce sujet qui est très important pour toute activité quotidienne qui nécessite l’eau, j’ai deux questions pour vous:

1. Est-ce-que vous avez observé déjà des plaquettes indiquant la qualité de l’eau d’une rivière, d’un lac ou d’un puits ou quelque-chose pareil ?
2. Savez-vous que les pharmacies offrent des brochures sur la qualité de l’eau de la ville ou elles se trouvent, brochures offertes par les autorités afin d’informer les habitants sur les changements des paramètres de la qualité de l’eau qu’ils consomment?

Source:

http://www.gilmanlawllp.com/water-contamination-has-fracking-put-you-at-risk/

Article ecrit par Gabriela Moroșanu et traduit par Mihail Mitoșeriu.

Germenii indactori determinați în urma diagnosticului bacteriologic de potabilitate a apei, sunt:

1.       Germenii mezofili:

• Se dezvoltă la o temperatură 37^oC;
• În marea lor majoritate sunt saporfiți proprii omului și animalelor;
• Indicator global al contaminării apei.

2.       Germenii coliformi:

• Predominant saprofiți, prezenți în apă prin contaminarea acesteia cu dejecte umane sau animale;
• Prezența lor în apă indică posiblitatea existenței unor germeni patogeni e origine intestinală.

3.       Enterococii:

• Au specificitate de specie;
• Au origine intestinală și permite diferențierea sursei de contaminare (umană sau animală);
• Au viabilitate redusă, prezența lor indicând o contaminare recentă și intensă.

4.       Germenii sulfito – reducători:

• Enterobacterii a căror prezență în apă indică o contaminare veche explicată prin rezistența lor crescută la condițiile mediului acvatic. Absența lor indică faptul că apa nu a fost contaminată pe o perioadă lungă de timp.

5.       Bacteriofagii:

• Se determină prin analize speciale, aceștia fiind indicatori complementari ai contaminării fecale a apei.

Dacă toate aceste microorganisme sunt mai greu de detectat de omul obișnuit, care nu apelează, așa cum toți ar trebui să o facem, la serviciile regiilor sau laboratoarelor de analiză a apei existente în fiecare municipiu și chiar la nivel de unități administrative mai mici, este indicat să cunoaștem măcar modul de determinare a clorului rezidual, unul din principalii combatanți ai caracteristicilor organoleptice indezirabile ale apei, dar care poate deveni și un dușman al sănătății umane, in cantități excedentare.

Studiile asupra comportamentului apei care conține clor au demonstrat că după un contact de 30 minute dintre clor și apă, rămâne în apă un exces de clor care se numește clor rezidual. Clorul rezidual se poate prezenta sub două forme, și anume: acid hipocloros sau hipoclorit, care poartă denumirea de clor liber, și cloramină, care este clorul legat. Aceste două forme ale clorului rezidual sunt importante deoarece acțiunea și stabilitatea lor în apă este diferită. Prezența clorului rezidual în apă supusă dezinfecției are o importanță sanitară deosebită, indicând pe de o parte că s-a introdus cantitate suficientă de clor care să asigure dezinfecția, iar pe de ală parte, indică integritata rețelei de distribuție a apei.

Asanarea și dezinfecția fântânilor

Depistarea sursei de contaminare a unei fântâni (puț forat) se face prin introducerea unei substanțe indicatoare de tip cosină, fluoresceină, albastru de metil, în prezumtivele surse, ce vor modifica prin continuitate și culoarea apei din fântână.

Ce trebuie făcut în cazul constatării unei fântâni cu apă contaminată? Experții recomandă în acest caz să se urmeze câteva etape:

• Neutralizarea sursei de contaminare.
• Recondiționarea defectelor constructive și funcționale ale fântânii.
• Dezinfecția apei cu substanțe clorigene, al căror procent de clor activ nu trebuie să fie mai mic de 20%.
• Recoltarea probelor de apă se face fie la cerere, fie pentru monitorizarea (de control sau de audit) unei surse de apă potabilă. Numărul de probe, frecvența minimă de prelevare și analiza apei potabile se stabilesc în funcție de volumul de apă distribuit sau de numărul de locuitori ce beneficiază de sursa de apă monitorizată.

Starea de apă potabilă sau apă nepotabilă, constatată în baza analizelor efectuate de un laborator abilitat, va fi consemnată pe o plăcuță aplicată la vedere, pe sau în vecinătatea sursei de apă.

În cazul în care analizele de laborator vor indica o apă care nu îndeplinește condițiile de potabilitate, se va interzice utilizarea acesteia pentru consumul uman, al animalelor și pentru irigații.

În încheiere și sperând că o să se iște discuții pe marginea acestui subiect de o importanță destul de mare pentru activitățile noastre de zi cu zi ce nu pot fi realizate fără utilizarea apei, am două întrebări pentru voi:

1. Ați observat, prin locurile prin care ați trecut până acum, astfel de plăcuțe care să indice starea de sanogeneză a apei, fie ea râu, lac, puț sau altceva?
2. Știți că unele farmacii dețin broșuri de calitate a apei din localitatea unde se află, pe care regiile de apă le pun la dispoziția locuitorilor spre a se informa de eventualele schimbări zilnice ale parametrilor de calitate ai apei de la robinet?

Referințe:

http://www.gilmanlawllp.com/water-contamination-has-fracking-put-you-at-risk/